ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 861/2012

Asupra

contestației în anulare de față;

În baza

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia penală

nr. 633 din 29 februarie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și

Justiție, secția penală, în dosarul nr. 2246/54/2011, s-a respins, ca nefondat,

recursul declarat de persoana extrădabilă B.B. împotriva sentinței penale nr.

47 din 23 februarie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru

cauze cu minori.

A obligat

recurenta persoană extrădabilă la plata sumei de 420 lei cheltuieli judiciare

către stat, din care suma de 320 lei reprezentând onorariul apărătorului

desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Împotriva

acestei decizii a formulat contestație în anulare contestatorul persoană

extrădabilă B.B. invocând dispozițiile art. 386 lit. a) C. proc. pen.

Examinând

contestația în anulare în raport cu lucrările și materialul din dosarul cauzei,

Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca

atare.

Astfel,potrivit

dispozițiilor art. 391 alin. (2) C. proc. pen., instanța constatând că cererea

de contestație este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se

sprijină contestația este dintre cele prevăzute în art. 386 și că în sprijinul

contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar, admite în

principiu contestația și dispune citarea părților interesate.

Potrivit dispozițiilor

art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face

contestație în anulare în următoarele cazuri:

a) când

procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către

instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii,

b) când partea

dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs

a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre

această împiedicare;

c) când

instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului

penal dintre cele prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. f)-i

1

),cu

privire la care existau probe la dosar;

d) când

împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași

faptă;

e) când, la

judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanța de recurs,

inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie

potrivit art. 385

14

alin. (1

1

) ori art. 385

16

alin. (1

1

).

Examinând cauza

în raport de dispozițiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen., instanța constată

că, cererea de contestație este făcută în termenul prevăzut de dispozițiile

art. 388 C. proc. pen., însă motivele invocate nu sunt dintre cele prevăzute în

art. 386 lit. a) – e) C. proc. pen., întrucât din verificarea practicalei

deciziei contestate rezultă că acesta a fost prezent la termenul de soluționare

a recursului, astfel încât contestația în anulare va fi respinsă ca

inadmisibilă.

Ca atare,

văzând dispozițiile art. 391 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție

va respinge ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul

persoană extrădabilă B.B. și va fi obligat acesta la plata cheltuielilor

judiciare către stat, în conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (2) C.

proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca

inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul persoană

extrădabilă B.B. împotriva deciziei penale nr. 633 din 29 februarie 2012 pronunțată

de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr.

2246/54/2011.

Obligă

contestatorul persoană extrădabilă la plata sumei de 300 lei cu titlu de

cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând

onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea

apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 21 martie 2012.