ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 265/2008

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VlII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul A.G., deținut în Penitenciarul Rahova, a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul V.L. – directorul Penitenciarului Rahova, obligarea acestuia la daune morale în valoare de 5.000 RON. În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că a fost sancționat de două ori pentru o singură abatere disciplinară, săvârșită în luna septembrie 2006. Prin sentința civilă nr. 1539 din 6 iunie 2007, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea formulată de reclamantul A.G., ca inadmisibilă.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că potrivit Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal a fost reglementată o procedură specială pentru soluționarea cererilor persoanelor aflate în detenție, respectiv a contestațiilor acestora cu privire la măsurile disciplinare aplicate. A mai reținut că în raport de dispozițiile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, potrivit cărora sunt exceptate de la controlul legalității în contencios administrativ actele administrative pentru care este reglementată o altă procedură, astfel încât acțiunea este inadmisibilă. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs, în termen legal, reclamantul A.G., urmând a mai depune, ulterior, motivele cererii de recurs.

Recursul este nul. În conformitate cu dispozițiile art. 303 alin. (1) C. proc. civ., recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul acestui termen, termenul de recurs fiind cel stabilit de prevederile art. 301 teza I C. proc. civ. și anume de 15 zile de la comunicarea hotărârii. Din actele dosarului rezultă că sentința recurată a fost comunicată reclamantului la data de 23 august 2007, recurentul afirmând oral, la termenul de astăzi, că motivele sunt cele arătate în cererea de chemare în judecată. Așa fiind, având în vedere dispozițiile art. 306 alin. (1) C. proc. civ. și cum nu au fost constatate motive de ordine publică, ce ar fi putut fi invocate din oficiu, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, Curtea urmează a constata că recursul este nul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de A.G., împotriva sentinței civile nr. 1539 din 6 iunie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 ianuarie 2008.