ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 533/2008
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 533/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de 2 aprilie 2007, reclamantul A.G. a chemat în judecată conducerea Penitenciarului Rahova, solicitând obligarea pârâtei la plata de daune morale. Prin încheierea din 8 mai 2007 a Curții de Apel București, Instanța a pus în vedere reclamantului să precizeze, în scris, numele și domiciliile persoanelor chemate în judecată, să depună precizarea sa la dosar în exemplare suficiente pentru comunicare și să facă dovada îndeplinirii procedurii prealabile, acordându-se un nou termen de judecată în acest sens. La termenul din 18 septembrie 2007, la solicitarea Instanței, reclamantul A.G.
a arătat că nu a indicat în scris numele persoanelor chemate în judecată, precizând că a chemat în judecată conducerea Penitenciarului Rahova. În atare condiții, prin încheierea din 18 septembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, Instanța a dispus, în temeiul art. 155 1 C. proc. civ., suspendarea judecării cauzei, reținând că reclamantul nu și-a îndeplinit obligația dispusă de Instanță prin încheierea din 8 mai 2007. Împotriva acestei încheieri a formulat recurs A.G., criticând soluția pronunțată pentru netemeinicie și nelegalitate, susținând că solicită chemarea în judecată a judecătorului delegat, a medicului șef și a Directorului Penitenciarului Rahova, motivat de faptul că, în opinia sa, nu îi sunt respectate drepturile prevăzute de lege, fiind persoană aflată în executarea unei pedepse privative de liberate.
Examinând sentința atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurent, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304 1 C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele ce urmează: În conformitate cu dispozițiile art. 155 1 C. proc. civ., când constată că desfășurarea normală a procesului este împiedicată din vina părții reclamante, prin neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecății, Instanța poate suspenda judecata, arătând în încheiere care anume obligații nu au fost respectate. Se constată că în pricina de față, prin încheierea din 8 mai 2007 a Curții de Apel București, Instanța a pus în vedere reclamantului A.G.
să precizeze în scris numele și domiciliile persoanelor chemate în judecată, să depună precizarea sa la dosar în exemplare suficiente pentru comunicare și să facă dovada îndeplinirii procedurii prealabile. În raport cu obligațiile stabilite prin această încheiere, la termenul din 18 septembrie 2007, reclamantul a arătat că nu a indicat în scris numele persoanelor chemate în judecată, precizând că a chemat în judecată conducerea Penitenciarului Rahova. În atare condiții, Înalta Curte apreciază că prima Instanță a făcut în mod corect aplicarea art. 155 1 C. proc. civ., reclamantul neîndeplinindu-și obligațiile stabilite în sarcina sa în cursul judecății. Pentru considerentele arătate, se constată că Instanța a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, iar recursul fiind nefondat, urmează a fi respins ca atare.
PENTRU ACESTE
MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Respinge recursul declarat de A.G. împotriva încheierii din 18 septembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 13 februarie 2008.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.