ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 533/2008

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București la data de

2 aprilie 2007, reclamantul A.G. a chemat în judecată conducerea

Penitenciarului Rahova, solicitând obligarea pârâtei la plata de daune morale.

Prin încheierea din 8 mai 2007 a Curții de Apel

București, Instanța a pus în vedere reclamantului să precizeze, în scris,

numele și domiciliile persoanelor chemate în judecată, să depună precizarea sa

la dosar în exemplare suficiente pentru comunicare și să facă dovada îndeplinirii

procedurii prealabile, acordându-se un nou termen de judecată în acest sens.

La termenul din 18 septembrie 2007, la

solicitarea Instanței, reclamantul A.G. a arătat că nu a indicat în scris

numele persoanelor chemate în judecată, precizând că a chemat în judecată

conducerea Penitenciarului Rahova.

În atare condiții, prin încheierea din 18

septembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, Instanța a dispus, în temeiul art. 155

1

C.

proc. civ., suspendarea judecării cauzei, reținând că reclamantul nu și-a

îndeplinit obligația dispusă de Instanță prin încheierea din 8 mai 2007.

Împotriva acestei încheieri a formulat

recurs A.G., criticând soluția pronunțată pentru netemeinicie și nelegalitate,

susținând că solicită chemarea în judecată a judecătorului delegat, a medicului

șef și a Directorului Penitenciarului Rahova, motivat de faptul că, în opinia

sa, nu îi sunt respectate drepturile prevăzute de lege, fiind persoană aflată

în executarea unei pedepse privative de liberate.

Examinând sentința atacată în raport cu actele

și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurent, precum și cu

dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele ale art. 304

1

C. proc. civ., Curtea constată că recursul este nefondat, pentru considerentele

ce urmează:

În conformitate cu dispozițiile art. 155

1

C. proc. civ., când constată că desfășurarea normală a procesului este

împiedicată din vina părții reclamante, prin neîndeplinirea obligațiilor

prevăzute de lege ori stabilite în cursul judecății, Instanța poate suspenda

judecata, arătând în încheiere care anume obligații nu au fost respectate.

Se constată că în pricina de față, prin

încheierea din 8 mai 2007 a Curții de Apel București, Instanța a pus în vedere

reclamantului A.G. să precizeze în scris numele și domiciliile persoanelor

chemate în judecată, să depună precizarea sa la dosar în exemplare suficiente

pentru comunicare și să facă dovada îndeplinirii procedurii prealabile.

În raport cu obligațiile stabilite prin

această încheiere, la termenul din 18 septembrie 2007, reclamantul a arătat că

nu a indicat în scris numele persoanelor chemate în judecată, precizând că a

chemat în judecată conducerea Penitenciarului Rahova.

În atare condiții, Înalta Curte apreciază că

prima Instanță a făcut în mod corect aplicarea art. 155

1

C. proc.

civ., reclamantul neîndeplinindu-și obligațiile stabilite în sarcina sa în

cursul judecății.

Pentru considerentele arătate, se constată că

Instanța a pronunțat o hotărâre legală și temeinică, iar recursul fiind

nefondat, urmează a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A.G. împotriva încheierii

din 18 septembrie 2007 a Curții de Apel București, secția a VIII a contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi,

13 februarie 2008.