ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1560/2011

Asupra recursului de față ; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele : Prin sentința penală nr. 437 din 26 iunie 2007 a Tribunalului Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 3383 din 22 decembrie 2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost condamnat inculpatul L.(fost S.)F. la pedeapsa rezultantă de 14 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 86 alin. (1) și art. 89 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 și de art. 178 alin. (3) teza I și alin. (5) C. pen. În fapt s-a reținut că, la data de 10 noiembrie 2004 inculpatul a condus pe drumurile publice fără a avea permis și cu o îmbibație alcoolică în sânge de 1,60 grame %o autoturismul proprietate personală marca „Audi”, a intrat pe contrasens și a lovit un alt autoturism care circula regulamentar, în urma coliziunii rezultând decesul conducătorului auto C.D.

și a pasagerei G.L. După accident inculpatul a fugit de la locul accidentului fiind prins de un lucrător de poliție. Împotriva hotărârii de condamnare s-a formulat cerere de revizuire de către L.(fost S.)F. prin curator L.A., reprezentată de avocat, susținându-se, în baza art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen. că s-a descoperit o împrejurare care nu a fost cunoscută de către instanțe la judecarea cauzei și anume că în cadrul procedurii de punere sub interdicție în dosarul nr. 9176/245/2008 al Judecătoriei Iași au fost efectuate două expertize medico-legale psihiatrice care au concluzionat că persoana condamnată prezintă diagnosticul „tulburare psihotică acută de aspect maniacal, pe fond organic post TCC” și că nu prezintă discernământ critic asupra faptelor și acțiunilor sale, neavând reprezentarea lor, și a consecințelor ce decurg din aceasta iar a doua expertiză că ar avea discernământul critic diminuat.

Pentru al doilea raport de expertiză s-a solicitat avizul Comisiei de Avizare și Control al Actelor Medico-legale de pe lângă I.M.L. Iași, din care a rezultat că L.F. are discernământul critic absent și nu păstrează capacitatea psihică de a decide cu liberă voință asupra propriilor drepturi și obligații și asupra propriilor interese, de a se autoconduce și a se autoîngriji. Comisia Superioară Medico-Legală din cadrul I.N.M.L. București a aprobat avizul menționat. Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, după efectuarea actelor de cercetare prevăzute de art. 399 C. proc. pen., a sesizat instanța cu concluzii de respingere a cererii de revizuire, considerând că lipsa discernământului ori caracterul diminuat al acestuia nu se referă la data săvârșirii faptei – din noiembrie 2004 ci la data efectuării expertizei.

Prin sentința penală nr. 505 din 1 octombrie 2010 a Tribunalului Iași a fost respinsă ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de condamnatul revizuient L.(fost S.)F. cu motivarea că, în cauză, nu sunt întrunite cerințele art. 394 lit. a) C. proc. pen. Astfel, s-a considerat că, expertizele efectuate vizează conduita actuală a condamnatului și capacitatea sa de a-și gestiona propriile obligații și interese în momentul de față și nu la momentul anterior sau măcar apropiat faptelor din 9 noiembrie 2004 pentru care a fost condamnat.

De asemenea s-a apreciat că aspectele invocate, privind lipsa de discernământ nu prezintă noutate pentru judecător, făcându-se trimitere la cuprinsul deciziei instanței de recurs, în care se arată că „în cursul urmăririi penale și al judecății în fond și în apel nu au existat date ori elemente care să creeze îndoiala privitor la discernământul său” iar expertiza efectuată „nu atestă lipsa discernământului acestuia, în condițiile în care instanța de recurs avea cunoștință că inculpatul fusese pus sub interdicție de instanță civilă”. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel revizuientul L.(fost S.)F. care a fost respins prin decizia penală nr. 194 din 2 decembrie 2010 a Curții de Apel Iași. Pentru a decide astfel, instanța de control judiciar a considerat că expertizele medico-legale invocate nu au stabilit lipsa discernământului la momentul săvârșirii faptelor pentru care a fost condamnat și că problemele de natură psihică sunt ulterioare acestui moment.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal condamnatul revizuient L.(fost S.)F. care, invocând dispozițiile art. 385 9 alin. (1) pct. 6 și 17 1 C. proc. pen., susținând că judecata în apel s-a făcut în lipsa apărătorului ales și cu apărător din oficiu și că soluția pronunțată este urmare a greșitei aplicări a legii, fiind întrunite cerințele art. 394 lit. a) din același cod pentru admiterea cererii de revizuire. În susținerea recursului s-a depus copia certificatului medico-legal din 2 mai 2000 eliberat de I.M.L. Iași. S-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare. Recursul declarat este întemeiat așa cum se va arăta în continuare.

Din examinarea actelor dosarului se constată că la termenul stabilit în vederea soluționării apelului declarat împotriva sentinței de respingere a cererii de revizuire s-a prezentat avocatul B.T. care a înștiințat instanța că apărătorul ales al apelantului – avocatul L.B. este în imposibilitate de prezentare din cauza condițiilor meteo nefavorabile și că solicită acordarea unui termen scurt de judecată. Instanța a constatat că avocatul L.B. nu a depus împuternicire avocațială și a stabilit ca asistența juridică să fie asigurată de apărătorul inițial desemnat din oficiu, respectiv de avocat L.O. La a doua strigare a cauzei s-a prezentat avocat din oficiu C.V., care l-a substituit pe apărătorul desemnat din oficiu, avocat L.O.

În conformitate cu principiile care decurg din dispozițiile art. 171 și art. 172 C. proc. pen. coroborate cu cele ale art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului persoana are dreptul de a fi asistată de un apărător ales, să dispună de timpul și înlesnirile necesare, pentru ca astfel să beneficieze de un proces echitabil. Din actele aflate în dosar rezultă că avocatul B.L. a fost cel care, în calitate de apărător ales al revizuientului, a susținut în fața Tribunalului Iași cererea de revizuire formulată de condamnat și că același avocat a declarat apel împotriva hotărârii de respingere a acestei cereri.

Potrivit comunicatului dat publicității de Administrația Națională de Meteorologie la data de 30 noiembrie 2010 a fost emisă o atenționare cu cod galben de ninsori și precipitații mixte pentru zona Moldovei, în zilele de 1 și 2 decembrie 2010, iar din pricina timpului nefavorabil avocatul apelantului revizuient a fost în imposibilitate de a se prezenta la Curtea de Apel Iași, făcând cunoscut acest lucru instanței prin intermediul avocatului T.B. din Baroul Iași. În această situație, Curtea avea suficiente temeiuri să acorde termenul scurt solicitat. Întrucât nu a procedat astfel și a acceptat concluziile unui alt avocat din oficiu, în locul celui desemnat inițial care nu era în măsură să facă o apărare eficientă în absența unor documente medicale aflate la avocatul ales, dreptul la apărare al părții aflate într-o stare de vulnerabilitate datorită alterării ori abolirii discernământului, a fost încălcat, ceea ce impune casarea hotărârii atacate și reluarea judecății.

Referitor la actul medico-legal depus în recurs și critica formulată în sensul greșitei soluționări a cererii de revizuire și a temeiniciei cazului prevăzut de art. 394 lit. a) C. proc. pen., acestea urmează a fi avute în vedere la rejudecarea cauzei. În consecință, Curtea, în baza art. 385 15 pct. 2 lit. c) C. proc. pen., urmează a admite recursul declarat de condamnatul revizuient, a casa decizia atacată și a trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Iași. Se va stabili ca onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, în sumă de 50 lei, până la prezentarea apărătorului ales, să fie plătit din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de revizuientul L.(fost S.)F. împotriva deciziei penale nr. 194 din 2 decembrie 2010 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori. Casează decizia atacată și dispune trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe, respectiv Curtea de Apel Iași. Onorariul parțial pentru apărătorul desemnat din oficiu, în sumă de 50 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 18 aprilie 2011.