ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 500/2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 500/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

instanțe

Prin sentința nr. 62/F

din 31 martie 2009, Curtea de Apel Brașov, secția contencios administrativ și

fiscal, a respins excepțiile lipsei procedurii prealabile, a prematurității și

a inadmisibilității acțiunii invocate de pârâtul Secretariatul de Stat pentru

Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și excepția lipsei calității

procesuale pasive invocată de pârâta de Comisia Parlamentară a Revoluționarilor

din Decembrie 1989.

Prin aceeași

sentință, a admis, în parte, acțiunea formulată și completată de reclamantul B.C.

în contradictoriu cu pârâții Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989, Comisia Parlamentară a Revoluționarilor

din Decembrie 1989 și Asociația 16-21 Decembrie 1989; a obligat pârâtul

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 ca

în termen de 30 de zile de la data prezentei hotărâri să propună spre avizare

cererea reclamantului de preschimbare a certificatului de revoluționar înregistrată

sub nr. 5673/2004 și să înainteze dosarul menționat în vederea avizării de

către pârâta Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, pentru

eliberarea certificatului de revoluționar care să-i ateste calitatea de

Luptător pentru Victoria Revoluției din Decembrie 1989- Luptător remarcat prin

fapte deosebite. Totodată, a respins cererea reclamantului de obligare a

pârâților Secretariatul de Stat și Comisia Parlamentară la plata daunelor

cominatorii.

și de drept care au format convingerea primei instanțe

Pentru a pronunța

această soluție, prima instanță a reținut, în esență, următoarele:

Cu privire la

excepțiile invocate

Referitor la excepția

lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta Comisia Parlamentară a

Revoluționarilor din Decembrie 1989, prima instanță a reținut că aceasta are

obligația de a aviza în condițiile Legii nr. 341/2004 preschimbarea

certificatului de luptător, neavând relevanță împrejurarea că pârâtul

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 nu

i-a înaintat dosarul cu propunerea de avizare/preschimbare a certificatului,

aceasta reprezentând o chestiune de fond.

Cu privire la excepția

lipsei plângerii prealabile invocată de pârâtul Secretariatul de Stat pentru

Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989, prima instanță a reținut că

reclamantul a formulat plângere prealabilă, adresându-se ambelor pârâte,

conform art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004, astfel cum rezultă din

înscrisurile depuse la dosar.

În ceea ce privește excepția

prematurității acțiunii invocată de Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989, prima instanță a reținut că, raportat la

termenul limită de preschimbare a certificatului stabilit pentru 01 ianuarie 2001,

acțiunea formulată de reclamant la data de 18 septembrie 2009 având dosarul nr.

5613 înregistrat la data de 10 ianuarie 2008, nu reprezintă o cerere prematură.

Referitor la excepția

inadmisibilității acțiunii invocată de Secretariatul de Stat pentru

Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989 pe motiv că dosarul reclamantului ar fi

incomplet sau că există suspiciunea privind veridicitatea faptelor relevate

prin declarațiile de martor, prima instanță a apreciat că nu este întemeiată,

în raport de prevederile Legii nr. 341/2004 și ale Legii nr. 554/2004.

Pe fondul cauzei,

prima instanță a reținut, în esență, că reclamantul este beneficiar și are

calitatea de luptător conform prevederilor Legii nr. 41/1990.

Totodată, prima

instanță a reținut că reclamantul a urmat procedura legală pentru

eliberarea/preschimbarea certificatului de luptător în condițiile Legii nr.

341/2004, însă până la data pronunțării hotărârii, pârâtul Secretariatul de

Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 a refuzat analizarea dosarului și înaintarea acestuia către pârâta Comisia Parlamentară a

Revoluționarilor din Decembrie 1989 cu propunerea spre avizare a preschimbării

certificatului de revoluționar al reclamantului, înlăturând astfel apărările

pârâților, în sensul că reclamantul nu a făcut dovada calității sale sau că

dosarul ar fi incomplet, faptele acestuia fiind dovedite cu probele

administrate în cauză.

În plus, s-a

constatat că timpul scurs de la data formulării cererii și până la expirarea

termenului de preschimbare a certificatului a curs în defavoarea reclamantului,

care nu a avut posibilitatea de a intra în posesia certificatului, spre

deosebire de alte persoane care se aflau în situație asemănătoare, aspect ce

rezultă din certificatul lui R.N. din 2007 aflat la fila 18 a dosarului.

În ceea ce privește

capătul de cerere ce vizează acordarea daunelor cominatorii de 500 lei/zi de

întârziere, prima instanță a reținut că această solicitare nu se justifică,

întrucât s-a stabilit un termen pentru executarea obligației prin însăși

hotărârea pronunțată, respectiv 30 de zile de la pronunțare, potrivit art. 24

alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

în cauză

Împotriva acestei

sentințe, considerând-o nelegală și netemeinică, au declarat recurs pârâții

Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 și

Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989.

În motivele de

recurs, recurentul-pârât Secretariatul de Stat pentru Problemele

Revoluționarilor din Decembrie 1989 a arătat, în esență, că în mod greșit prima

instanță a respins excepțiile invocate, prin întâmpinare.

În ceea ce privește

excepția lipsei procedurii prealabile a susținut că în speță nu sunt aplicabile

dispozițiile Legii nr. 554/2004, ci prevederile speciale derogatorii din Legea

nr. 341/2004 respectiv art. 9 alin. (5).

Referitor la excepția

prematurității introducerii cererii, a arătat că în temeiul prevederilor Legii

nr. 391/2009 pentru aprobarea O.U.G. nr. 84/2009 care prorogă termenul prevăzut

de art. 9 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, respectiv termenul final de

preschimbare a certificatelor doveditoare ale calității de revoluționar se

prorogă până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv, astfel că instituția pârâtă

nu poate fi obligată să elibereze certificate în interiorul termenului

prorogat.

În fine, în privința

excepției inadmisibilității acțiunii a arătat că H.G. nr. 1412/2004 și Legea

nr. 341/2004 nu stabilesc în sarcina recurentei eliberarea certificatelor

doveditoare preschimbate pentru dosarele incomplete și asupra cărora planează

suspiciuni datorate inadvertențelor cuprinse între memoriu personal,

declarațiile martorilor și legalitatea sau autenticitatea documentelor ce vin

să întregească imaginea de ansamblu, a faptelor deosebite săvârșite de

solicitantul preschimbării certificatului, în acest sens acțiunea fiind

inadmisibilă.

Pe fondul cauzei,

recurentul-pârât a arătat că dosarul reclamantului este incomplet, lipsind

dovezile ce ar trebui să-i ateste faptele deosebite, săvârșite în timpul

Revoluției din Decembrie 1989.

Or, prima instanță nu

a avut în vedere această apărare, s-a substituit Comisiei SSPR, dar și Comisiei

CPRD și a interpretat greșit actul dedus judecății, pronunțând hotărârea în

neconcordanță cu prevederile Legii nr. 341/2004.

Astfel, Secretariatul

de Stat analizează dosarul și dacă are documentele prevăzute de Legea nr. 341/2004

propune Comisiei Parlamentare acordarea avizului favorabil, la rândul său

Comisia acordă respectivul aviz, iar Președintele României, pe baza propunerii

formulate de SSPR, cu avizul CPRD acordă prin decret titlul de Luptător pentru

Victoria Revoluției din decembrie 1989.

În speță, în urma

verificărilor s-a constatat că dosarul reclamantului a fost analizat și nu a

fost validat de către Comisia SSPR și neîndeplinind condițiile prevăzute de

lege privind preschimbarea și astfel nu s-a solicitat avizarea favorabilă de

către Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989.

Recurenta-pârâtă

Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989, în motivarea căii

de atac, a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, dintr-o dublă

perspectivă: respectiva Comisie este un organ de lucru al Camerei Deputaților,

neavând personalitate juridică, iar potrivit art. 11 din Legea nr. 341/2004,

Comisia parlamentară avizează propunerile Secretariatului de stat; prin urmare,

nu poate solicita și nici aviza un dosar care nu a fost propus de Secretariatul

Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989.

Pe fond, a solicitat

admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerea

acțiunii, ca netemeinică și nelegală.

Prin întâmpinarea

formulată în cauză, intimatul-reclamant a solicitat respingerea recursului și

menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind legală și temeinică.

II. Considerentele Înaltei

Curți asupra recursului

Examinând sentința

atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de

recurentă, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele

ale art. 304

1

, Înalta Curte constată că recursurile nu sunt fondate.

corespunzătoare motivelor de recurs invocate

Obiectul acțiunii îl

reprezintă refuzul nejustificat al pârâtului Secretariatul de Stat pentru

Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 de a întreprinde demersurile

necesare pentru preschimbarea certificatului de revoluționar și atestarea

calității de Luptător pentru Victoria Revoluției Române din Decembrie 1989.

Cu privire la

recursul declarat de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor

din Decembrie 1989

Referitor la excepția

lipsei plângerii prealabile, Înalta Curte reține că prima instanță a constatat

că este îndeplinită procedura administrativă a plângerii prealabile, în

conformitate cu prevederile art. 9 alin. (5) din Legea nr. 341/2004,

reclamantul adresându-se ambelor pârâte recurente, astfel că recurentul se află

în eroare când vorbește de analizarea acestei excepții de către instanță prin

prisma prevederilor Legii nr. 554/2004.

În ceea privește excepția

prematurității introducerii acțiunii, Înalta Curte constată că în mod corect a fost

soluționată de prima instanța. Susținerile recurentului în sensul că nu poate

fi obligată să elibereze certificate preschimbate în interiorul termenului prorogat,

nu pot fi primite, întrucât, așa cum a arătat și judecătorul fondului, cererea reclamantului

a fost înregistrată la data de 10 ianuarie 2008 la SSPR, iar termenul limită prevăzut de lege nu înseamnă că dosarele depuse nu trebuie

analizate individual, ci are semnificația unei durate maxime în care trebuie

finalizată întreaga procedură de preschimbare a certificatelor.

În fine, constată că

în mod corect prima instanță a respins excepția inadmisibilității, având în

vedere că s-a întemeiat pe faptul că dosarul reclamantului este incomplet, or, această

chestiune este o problemă ce ține de fondul pricinii.

Pe fondul cauzei,

Înalta Curte constată că, deși recurentul a arătat că dosarul reclamantului nu

era complet, nu a precizat în concret ce anume îi lipsește conform art. 12

4

din Normele metodologice, iar instanța fondului a cercetat dosarul care a fost

depus la recurent și constatând că este complet a dispus obligarea recurentului

SSPR să propună Comisiei Parlamentare să avizeze dosarul reclamantului pentru

obținerea certificatului preschimbat de luptător.

Instanța de control

judiciar nu poate primi motivul de recurs referitor la substituirea instanței

în atribuțiile Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluționarilor,

întrucât instanța fondului constatând că reclamantul, titular al unui drept

subiectiv și al unui interes legitim ( derivat din Legea nr. 41/1990 și ulterior

din Legea nr. 341/2004), a fost vătămat prin nesoluționarea cererii sale

referitoare la acest drept și interes legitim, a obligat recurentul Secretariat

la efectuarea unei operațiuni administrative, conform art.18 din Legea nr.

554/2004, respectiv să-și exercite atribuția „propunerii” acordării avizului

favorabil de către Comisia Parlamentară.

Pe baza propunerii

formulate de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, cu

avizul Comisiei Parlamentare a Revoluționarilor din Decembrie 1989,

Președintele României acordă prin decret titlul de Luptător pentru Victoria

Revoluției din Decembrie 1989.

Cu privire la recursul

formulat de Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989

Înalta Curte constată

că această comisie are calitate procesuală, ce rezultă din procedura de

desfășurare a etapelor necesare pentru preschimbarea certificatelor de revoluționar

– conform Legii nr. 341/2004, potrivit căreia trebuie să primească și să aprobe

avizarea propusă de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor

pentru preschimbarea certificatelor de revoluționar.

în recurs

Pentru considerentele

expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge

recursurile ca nefondate, constatând că nu există motive de reformare a

sentinței, potrivit art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sau art. 304

1

C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate

de

Comisia Parlamentară a Revoluționarilor din Decembrie 1989 și Secretariatul de

Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989 împotriva sentinței

nr. 62/F din 31 martie 2010 a Curții de Apel Brașov, secția contencios

administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată, în

ședință publică, astăzi 28 ianuarie 2011.