ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 718/2007
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 718/2007 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2007)
Asupra recursurilor de față:
Din examinarea lucrărilor
din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Botoșani, prin
sentința civilă nr. 454 din 7 iulie 2005, a respins excepția lipsei calității
procesuale active invocată de pârâtul S.A.
A admis în parte acțiunea
reclamantei SC M. SRL Botoșani și a obligat pârâtul la plata sumei de
681.603.561 lei contravaloare lucrări și la 2.578.841.235 lei penalități
contractuale de întârziere, cu 67.716.447 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această
hotărâre, instanța de fond a reținut că pârâtul datorează contravaloarea
lucrărilor de construcție efectuate de reclamantă la imobilul din Botoșani, în
baza contractului nr. 307 din 1 iunie 1999 încheiat de părți, stabilite prin
expertiză.
Prin decizia civilă nr. 27
din 8 martie 2006, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios
administrativ și fiscal, a admis apelul pârâtului S.A. declarat împotriva
sentinței civile nr. 454 din 7 iulie 2005 a Tribunalului Botoșani, secția
comercială și de contencios administrativ, pe care a schimbat-o în tot în
sensul că a respins acțiunea reclamantei ca nefondată.
A obligat reclamanta la
10.000.000 lei cheltuieli de judecată în apel către pârâtul S.A.
Curtea de Apel Suceava a
reținut că beneficiarul lucrărilor nu și-a achitat obligațiile contractuale, că
lucrările nu au fost efectuate de SC M. SRL Botoșani, ci de diferite echipe de
constructori și că reclamanta în raport de această situație, nu poate pretinde
prețul acestora, având la îndemână calea unei acțiuni separate pentru plata
prețului.
Împotriva menționatei
decizii au declarat recurs reclamanta SC M. SRL Botoșani și pârâtul S.A.,
criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală.
În mod concret recurenta
reclamantă SC M. SRL Botoșani invocă încălcarea formelor de procedură prevăzute
sub sancțiunea nulității de dispozițiile art. 105 alin. (2) C. proc. civ. și
motivul de recurs ce vizează critica încadrată în drept în dispozițiile art. 304
pct. 7 C. proc. civ., în cauză existând contradicție între motivele care au
determinat respingerea excepției lipsei calității procesuale active invocată de
pârât și motivele care au determinat respingerea acțiunii sale pe fond,
acțiunea avându-și izvorul în contractul de antrepriză nr. 307 din 1 iunie 1996
încheiat între părțile în litigiu. Recurenta reclamantă susține că societatea
sa reprezentată de administrator B.M., a executat lucrările la care s-a obligat
prin contract, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, fapt
recunoscut de altfel și de instanța de apel, lucrări pe care pârâtul a refuzat
să le plătească.
Recurenta reclamantă mai
susține că decizia a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii,
motiv prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Refuzul pârâtului de a semna
situațiile de lucrări și de a îndeplini obligația de recepție a lucrărilor
executate angajează răspunderea acestuia potrivit dreptului comun, în sensul
obligării lui la plata prețului lucrărilor executate și a materialelor de
construcție proprietatea antreprenorului, materiale înglobate în lucrări și că
neemiterea facturii nu constituie motiv pentru respingerea acțiunii sale.
Pârâtul S.A. în recursul
declarat, critică decizia din apel, sub aspectul neobligării reclamantei SC M. SRL
Botoșani și la plata cheltuielilor de judecată efectuate în fața instanței de
fond, motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.,
cu referire la încălcarea dispozițiilor art. 274 alin. (2) din același cod.
Recurentul pârât a depus și
întâmpinare la dosar, solicitând respingerea recursului reclamantei ca
nefondat.
Recursul reclamantei este
fondat.
Înalta Curte, analizând
materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în
cererea de recurs, constată că acestea sunt de natură să conducă la modificarea
deciziei recurate, urmând a se admite recursul reclamantei pentru următoarele
considerente:
Astfel, criticile formulate
de recurenta reclamantă și încadrate de aceasta în drept în dispozițiile art. 304
pct. 7 și 9 C. proc. civ., sunt întemeiate.
Deși instanța de apel a
reținut în mod corect situația de fapt, în sensul că la baza raporturilor
dintre părți a stat contractul de antrepriză nr. 307 din 1 iunie 1999, că
reclamanta a executat lucrările de construcție a imobilului proprietatea
pârâtului S.A. situat în Botoșani, Curtea de Apel Suceava, în mod greșit, a
apreciat, ca neîntemeiată, acțiunea reclamantei.
Nesemnarea de către pârât a
situațiilor de lucrări nu înlătură obligația acestuia de la plata lucrărilor
executate și a materialelor de construcție proprietatea reclamantei înglobate
în lucrări.
Că reclamanta a executat
lucrările cu alte persoane fizice sau juridice are mai puțină importanță în
situația de față, în condițiile în care SC M. SRL Botoșani și-a îndeplinit
obligațiile contractuale asumate prin contractul de antrepriză și a finalizat
construcția ce a făcut obiectul acestuia, aspect dovedit și de expertiza
tehnică efectuată în cauză, depusă la dosar apel.
Cum potrivit art. 969 C.
civ., convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, și
reținând că reclamanta și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate, iar
soluția instanței de apel este greșită, pârâtul urmează să fie obligat la plata
sumei de 681.603.561 lei reprezentând contravaloare lucrări și materiale.
Conform clauzei penale
inserată la art. 15 din contract, pârâtul va fi obligat și la plata penalităților
de întârziere în cuantum de 2.578.841.235 lei, stabilită prin același raport de
expertiză.
Neînregistrarea contractului
de antrepriză în evidențele contabile ale reclamantei nu este de natură să
afecteze dreptul reclamantei de a pretinde prețul lucrărilor executate.
Fiind sesizată ca instanță
de control judiciar, soluția pronunțată de Curtea de Apel Suceava trebuia să
reflecte întocmai faptul că s-a declanșat o cale de atac devolutivă care avea
scopul de a antrena o rejudecare în fond a pricinii în privința administrării
probelor, dar în limita aspectelor criticate și judecate de instanța de fond a
cărei hotărâre se atacă.
Recursul pârâtului este
nefondat, în raport de modul de soluționare al recursului reclamantei.
Pentru rațiunile mai sus înfățișate,
Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (2) C. proc. civ., va admite recursul
reclamantei, va modifica decizia, va respinge apelul pârâtului și va respinge
și recursul pârâtului.
Fiind în culpă procesuală,
în temeiul art. 274 C. proc. civ., pârâtul va fi obligat și la plata
cheltuielilor de judecată în sumă de 3.228,48 lei către recurenta reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de
reclamanta SC M. SRL Botoșani împotriva deciziei nr. 27 din 8 martie 2006 a
Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal,
pe care o modifică în sensul că respinge apelul declarat de pârâtul S.A. împotriva
sentinței nr. 454 din 7 iulie 2005 a Tribunalului Botoșani.
Respinge, ca nefondat, recursul
declarat de pârâtul S.A. împotriva aceleiași decizii.
Obligă recurentul pârât S.A.
la plata sumei de 3.228,48 lei cheltuieli de judecată către recurenta
reclamantă SC M. SRL Botoșani.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 15 februarie 2007.