ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 718/2007

Asupra recursurilor de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Tribunalul Botoșani, prin sentința civilă nr. 454 din 7 iulie 2005, a respins excepția lipsei calității procesuale active invocată de pârâtul S.A. A admis în parte acțiunea reclamantei SC M. SRL Botoșani și a obligat pârâtul la plata sumei de 681.603.561 lei contravaloare lucrări și la 2.578.841.235 lei penalități contractuale de întârziere, cu 67.716.447 lei cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că pârâtul datorează contravaloarea lucrărilor de construcție efectuate de reclamantă la imobilul din Botoșani, în baza contractului nr. 307 din 1 iunie 1999 încheiat de părți, stabilite prin expertiză.

Prin decizia civilă nr. 27 din 8 martie 2006, Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a admis apelul pârâtului S.A. declarat împotriva sentinței civile nr. 454 din 7 iulie 2005 a Tribunalului Botoșani, secția comercială și de contencios administrativ, pe care a schimbat-o în tot în sensul că a respins acțiunea reclamantei ca nefondată. A obligat reclamanta la 10.000.000 lei cheltuieli de judecată în apel către pârâtul S.A. Curtea de Apel Suceava a reținut că beneficiarul lucrărilor nu și-a achitat obligațiile contractuale, că lucrările nu au fost efectuate de SC M. SRL Botoșani, ci de diferite echipe de constructori și că reclamanta în raport de această situație, nu poate pretinde prețul acestora, având la îndemână calea unei acțiuni separate pentru plata prețului.

Împotriva menționatei decizii au declarat recurs reclamanta SC M. SRL Botoșani și pârâtul S.A., criticând-o ca fiind netemeinică și nelegală. În mod concret recurenta reclamantă SC M. SRL Botoșani invocă încălcarea formelor de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de dispozițiile art. 105 alin. (2) C. proc. civ. și motivul de recurs ce vizează critica încadrată în drept în dispozițiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ., în cauză existând contradicție între motivele care au determinat respingerea excepției lipsei calității procesuale active invocată de pârât și motivele care au determinat respingerea acțiunii sale pe fond, acțiunea avându-și izvorul în contractul de antrepriză nr. 307 din 1 iunie 1996 încheiat între părțile în litigiu.

Recurenta reclamantă susține că societatea sa reprezentată de administrator B.M., a executat lucrările la care s-a obligat prin contract, astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, fapt recunoscut de altfel și de instanța de apel, lucrări pe care pârâtul a refuzat să le plătească. Recurenta reclamantă mai susține că decizia a fost dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii, motiv prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Refuzul pârâtului de a semna situațiile de lucrări și de a îndeplini obligația de recepție a lucrărilor executate angajează răspunderea acestuia potrivit dreptului comun, în sensul obligării lui la plata prețului lucrărilor executate și a materialelor de construcție proprietatea antreprenorului, materiale înglobate în lucrări și că neemiterea facturii nu constituie motiv pentru respingerea acțiunii sale.

Pârâtul S.A. în recursul declarat, critică decizia din apel, sub aspectul neobligării reclamantei SC M. SRL Botoșani și la plata cheltuielilor de judecată efectuate în fața instanței de fond, motiv de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., cu referire la încălcarea dispozițiilor art. 274 alin. (2) din același cod. Recurentul pârât a depus și întâmpinare la dosar, solicitând respingerea recursului reclamantei ca nefondat. Recursul reclamantei este fondat. Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt de natură să conducă la modificarea deciziei recurate, urmând a se admite recursul reclamantei pentru următoarele considerente: Astfel, criticile formulate de recurenta reclamantă și încadrate de aceasta în drept în dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc.

civ., sunt întemeiate. Deși instanța de apel a reținut în mod corect situația de fapt, în sensul că la baza raporturilor dintre părți a stat contractul de antrepriză nr. 307 din 1 iunie 1999, că reclamanta a executat lucrările de construcție a imobilului proprietatea pârâtului S.A. situat în Botoșani, Curtea de Apel Suceava, în mod greșit, a apreciat, ca neîntemeiată, acțiunea reclamantei. Nesemnarea de către pârât a situațiilor de lucrări nu înlătură obligația acestuia de la plata lucrărilor executate și a materialelor de construcție proprietatea reclamantei înglobate în lucrări. Că reclamanta a executat lucrările cu alte persoane fizice sau juridice are mai puțină importanță în situația de față, în condițiile în care SC M. SRL Botoșani și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate prin contractul de antrepriză și a finalizat construcția ce a făcut obiectul acestuia, aspect dovedit și de expertiza tehnică efectuată în cauză, depusă la dosar apel.

Cum potrivit art. 969 C. civ., convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante, și reținând că reclamanta și-a îndeplinit obligațiile contractuale asumate, iar soluția instanței de apel este greșită, pârâtul urmează să fie obligat la plata sumei de 681.603.561 lei reprezentând contravaloare lucrări și materiale. Conform clauzei penale inserată la art. 15 din contract, pârâtul va fi obligat și la plata penalităților de întârziere în cuantum de 2.578.841.235 lei, stabilită prin același raport de expertiză. Neînregistrarea contractului de antrepriză în evidențele contabile ale reclamantei nu este de natură să afecteze dreptul reclamantei de a pretinde prețul lucrărilor executate.

Fiind sesizată ca instanță de control judiciar, soluția pronunțată de Curtea de Apel Suceava trebuia să reflecte întocmai faptul că s-a declanșat o cale de atac devolutivă care avea scopul de a antrena o rejudecare în fond a pricinii în privința administrării probelor, dar în limita aspectelor criticate și judecate de instanța de fond a cărei hotărâre se atacă. Recursul pârâtului este nefondat, în raport de modul de soluționare al recursului reclamantei. Pentru rațiunile mai sus înfățișate, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (2) C. proc. civ., va admite recursul reclamantei, va modifica decizia, va respinge apelul pârâtului și va respinge și recursul pârâtului. Fiind în culpă procesuală, în temeiul art. 274 C. proc.

civ., pârâtul va fi obligat și la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 3.228,48 lei către recurenta reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de reclamanta SC M. SRL Botoșani împotriva deciziei nr. 27 din 8 martie 2006 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, pe care o modifică în sensul că respinge apelul declarat de pârâtul S.A. împotriva sentinței nr. 454 din 7 iulie 2005 a Tribunalului Botoșani. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâtul S.A. împotriva aceleiași decizii. Obligă recurentul pârât S.A. la plata sumei de 3.228,48 lei cheltuieli de judecată către recurenta reclamantă SC M. SRL Botoșani. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 februarie 2007.