ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2099/2010

Asupra

recursului penal de față;

Prin sentința penală nr. 181 din

23 noiembrie 2009 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu

minori și de familie, a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de

petentul L.G. împotriva rezoluțiilor nr. 544/P/2009 și nr. 1161/11/2/2009 ale

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

Au fost

menținute rezoluțiile atacate.

A fost

obligat petentul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.

S-a reținut

că prin plângerea înaintată acestei instanțe, petentul L.G. a arătat că

înțelege să conteste rezoluția de neîncepere a urmăririi penale nr. 544/P/2009

din 24 august 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, precum și

rezoluția nr. 1161/11/2/2009 din 01 octombrie  2009 a Procurorului general al

Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.

În motivarea

plângerii s-a susținut că aceste rezoluții sunt netemeinice și nelegale

întrucât soluționarea cererilor de liberare provizorie sub control judiciar

adresate Judecătoriei Pătârlagele s-a făcut cu întârziere, ca urmare a faptului

că făptuitorii F.M.G. - magistrat procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria

Pătârlagele și comisar S.V. din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului

Buzău nu au trimis, cu intenție, dosarul de urmărire penală instanței de

judecată.

A mai

susținut petentul că cei doi făptuitori se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor

prev. de art. 246 C. pen. și art. 272 C. pen., întrucât cererile de liberare

provizorie sub control judiciar s-au soluționat pe 20 iulie 2009, odată cu

prezentarea materialului de urmărire penală deși pe toată perioada anchetei nu

a beneficiat de dreptul de a-i fi judecate aceste cereri.

A solicitat

admiterea plângerii și pe fond restituirea cauzei la Parchetul de pe lângă

Curtea de Apel Ploiești pentru a se constata că cei doi făptuitori se fac

vinovați de încălcarea dreptului de a beneficia de judecarea liberării sub

control judiciar pe toată durata arestului preventiv sau dacă nu aceștia sunt

responsabili să se stabilească care sunt persoanele ce urmează să răspundă

pentru situația creată.

Pentru

soluționarea plângerii, Curtea a dispus atașarea dosarului Parchetului de pe

lângă Curtea de Apel Ploiești în care au fost date cele două rezoluții atacate,

Dosarul având numărul nr. 544/P/2009.

Examinând

acest dosar, în raport de dispozițiile legale incidente în materie - art. 278

1

C. proc. pen., de actele premergătoare efectuate în cauză și de susținerile

petentului, Curtea de Apel a constatat că plângerea este nefondată.

Prin

rezoluția nr. 544/P/2009 din 24 august 2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de

Apel Ploiești s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii F.M.G.,

magistrat procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Pătârlagele și comisar

S.V. din cadrul I.P.J. Buzău, cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor

prev. de art. 246 C. pen. și art. 272 C. pen., întrucât din actele premergătoare

efectuate în cauză a rezultat că faptele nu există, astfel că acțiunea penală

nu poate fi pusă în mișcare.

S-a reținut

în esență că prin plângerea formulată petentul L.G. a solicitat tragerea la

răspundere penală a organelor de urmărire penală care au efectuat cercetările

în Dosarul penal nr. 206/P/2009 al parchetului de pe lângă Judecătoria

Pătârlagele, pentru săvârșirea infracțiunilor de mai sus, susținând că

soluționarea cererilor sale de liberare provizorie sub control judiciar

adresate Judecătoriei Pătârlagele s-a făcut cu întârziere, ca urmare a faptului

că aceștia nu au trimis, cu intenție, dosarul de urmărire penală instanței de

judecată.

A mai reținut

procurorul că persoana vătămată L.G. a fost arestată preventiv prin încheierea nr.

5 din 2 iunie 2006 a Judecătoriei Pătârlagele pentru săvârșirea infracțiunilor

prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. și art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002.

La datele de

5 iunie 2009, 25 iunie 2009 și 13 iulie 2009, acesta aflându-se în Arestul I.P.J.

Buzău a formulat cereri pe care Ie-a adresat Judecătoriei Pătârlagele prin care

solicita liberarea provizorie sub control judiciar, iar acestea au făcut

obiectul Dosarelor nr. 972/277/2009, nr. 1085/277/2009 și nr. 1117/277/2009 ale

Judecătoriei Pătârlagele.

S-a constatat

că în toate cele trei dosare instanța a amânat judecarea cauzei din motive

obiective (solicitarea dosarului de urmărire penală, termen pentru ca

apărătorul inculpatului să ia cunoștință de cuprinsul dosarului, lipsă de

procedură, termen în vederea reunirii cauzelor) și din cauza acestor motive

cererea de liberare sub control judiciar a fost soluționată de Judecătoria

Pătârlagele în data de 20 iulie 2009 care prin încheiere de ședință a dispus

respingerea ei ca neîntemeiată.

Raportat la

situația expusă, a rezultat că procurorul F.M.G. și comisarul de poliție S.V. și-au

exercitat corespunzător atribuțiile de serviciu în sensul că au fost în

imposibilitate de a înainta dosarul de urmărire penală completului de judecată

învestit cu soluționarea cererii de liberare provizorie sub control judiciar

întrucât dosarul nu se afla în posesia lor, fiind atașat la Dosarul nr. 1065/277/2009

al Tribunalului Buzău.

În temeiul art.

278 C. proc. pen., s-a formulat plângere la procurorul ierarhic superior, iar

prin rezoluția nr. 1161/11/2/2009 din 01 octombrie 2009 a Procurorului general

al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, plângerea petentului a fost

respinsă ca neîntemeiată, apreciindu-se că soluția dispusă de procuror este

legală și temeinică, întârzierea înaintării dosarului de urmărire penală și

amânarea cauzei nefiind imputabilă intimaților ci faptului că dosarul era

restituit Judecătoriei Pătârlagele pentru a fi atașat la Dosarul nr. 1065/277/2009

care era trimis la Tribunalul Buzău din 25 iunie 2009.

Din

examinarea actelor și lucrărilor Dosarului de urmărire penală atașat nr. 544/P/2009,

ce conține actele premergătoare efectuate în cauză de către Procurorul de la

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, curtea constată că aceste acte

nu evidențiază existența vreunor indicii de săvârșire de către intimați a

infracțiunilor de abuz în serviciu împotriva intereselor persoanelor prev. de art.

246 C. pen. sau de reținere sau distrugere de înscrisuri prev. de art. 272 C. pen.

Verificând

dosarul de urmărire penală, curtea a constatat că inculpatul L.G. a fost

arestat preventiv prin încheierea nr. 5 din 2 iunie 2009 a Judecătoriei

Pătârlagele și că după dispunerea acestei măsuri împotriva sa, începând cu data

de 05 iunie 2009 acesta a formulat mai multe cereri de liberare provizorie sub

control judiciar sau pe cauțiune, astfel, o primă cerere de liberare provizorie

sub control judiciar a fost înaintată instanței la 05 iunie 2009, făcând

obiectul Dosarului nr. 972/277/2009, cu prim termen de judecată la 07 iunie

2009, o a doua cerere a fost înaintată la 25 iunie 2009, fiind format Dosarul nr.

1085/277/2009 cu termen la 30 iunie 2009, iar o altă cerere de liberare

provizorie sub control judiciar a fost înaintată la 30 iunie 2009, fiind format

Dosarul nr. 1117/277/2009, toate aceste trei cereri au fost conexate sub nr. 972/277/2009.

Totodată, se

constată că inculpatul a mai formulat o cerere de liberare provizorie pe

cauțiune la 30 iunie 2009, aceasta făcând obiectul Dosarului nr. 1116/277/2009.

Din actele

dosarului mai rezultă și formularea unei cereri de înlocuire a măsurii

arestării preventive, înregistrată la 13 iulie 2009, aceasta fiind obiect al

Dosarului nr. 1210/277/2009.

Este adevărat

că cererile de liberare provizorie sub control judiciar sau pe cauțiune trebuie

soluționate cu celeritate, acestea fiind incluse în capitolul codului de

procedură penală privind măsurile preventive datorită legăturii pe care o au cu

măsura arestării preventive a învinuitului sau inculpatului.

În ce

privește judecarea cererilor petentului, așa cum a constatat și procurorul prin

rezoluția atacată, curtea constată că amânările dispuse de instanța de judecată

au fost determinate, în principal, de lipsa dosarului de urmărire penală și de

lipsa de procedură cu inculpatul, deoarece în aceeași perioadă de timp s-a

judecat în primă instanță și în recurs propunerea de prelungire a arestării

preventive a inculpatului, respectiv la 24 iunie 2009 la Judecătoria Pătârlagele,

în Dosarul 1065/277/2009, iar la Tribunalul Buzău recursul a fost soluționat la

30 iunie 2009 în Dosarul nr. 2625/114/2009. Nu trebuie uitat că în același

interval al lunii iunie 2009 și prima jumătate a lunii iulie 2009 organele de

urmărire penală au efectuat cercetări în dosarul privind pe inculpat, având ca

obiect săvârșirea de către acesta a infracțiunilor de conducere fără permis și

proxenetism în formă agravată, față prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002

și art. 329 alin. (1) și (3) C. pen., reușindu-se finalizarea acestora și

trimiterea în judecată a inculpatului prin rechizitoriul nr. 206/P/2009 din 17

iulie 2009 întocmit de intimata F.M.G.

În plus,

având în vedere faptul că cererile de liberare provizorie formulate de inculpat

sub control judiciar sau pe cauțiune au fost respinse, soluțiile fiind

confirmate de instanța de control judiciar - Tribunalul Buzău prin respingerea

recursurilor inculpatului - petent în cauza de față, nu se poate considera că

acestuia i s-a adus vreo vătămare în sensul dispozițiilor art. 246 C. pen.

Împotriva

acestei sentințe a formulat recurs petentul L.G. solicitând trimiterea cauzei

la parchet în vederea completării urmăririi penale față de intimații F.M.G. și

S.V., aceștia fiind vinovați de faptul că nu i-au fost judecate în timp util

cererile de liberare provizorie sub control judiciar adresate Judecătoriei

Pătârlagele, întrucât nu au trimis instanței de judecată, cu intenție, dosarul

de urmărire penală.

Examinând

hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate și din oficiu conform art.

385

6

alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul este

nefondat.

Din actele și

lucrările dosarului rezultă că ulterior arestării petentului,măsură dispusă

prin încheierea nr. 5 din 2 iunie 2009 a Judecătoriei Pătârlagele,acesta a

formulat trei cereri de liberare provizorie sub control judiciar, care au fost

înregistrate pe rolul aceleiași instanțe la datele de 17 iunie, 25 iunie și 30

iunie 2009, conexate și soluționate în fond în sensul respingerii, prin

încheierea din 20 iulie 2009.

Soluționarea

cu întârziere a cererilor s-a datorat în principal lipsei dosarului de urmărire

penală, însă această împrejurare nu poate fi imputabilă intimațilorjn

condițiile în care în aceeași perioadă de timp s-a soluționat și cererea

Parchetului de prelungire a arestării preventive, soluția fiind atacată de

către inculpat, ceea ce a determinat înaintarea întregului dosar, inclusiv a

celui de urmărire penală, instanței de recurs, respectiv Tribunalul Buzău.

Pe de altă

parte, așa cum a reținut și Curtea de Apel, întârzierea în soluționarea

cererilor sale nu a fost de natură a vătăma interesele legale ale petentului, câtă

vreme soluția instanței a fost în sensul respingerii cererii, acesta aflându-se

de altfel în stare de arest preventiv și în prezent.

Prin urmare, corect

s-a reținut atât de către procuror, cât și de către instanța investită cu soluționarea

plângerii petentului, că faptele imputate celor doi intimați nu există, sens în

care recursul său este nefondat și va fi respins conform art. 385

15

pct.

1 lit. b) C. proc. pen., cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare

către stat în recurs conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca

nefondat recursul declarat de petiționarul L.G. împotriva sentinței penale nr. 181

din 23 noiembrie 2009 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze

cu minori și de familie.

Obligă

recurentul petiționar la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în

ședință publică, azi 27 mai 2010.