ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 14.11.2011

ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8059/2011

HOTĂRÂRE
14.11.2011
CAMERĂ
civil_1
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8059/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Deliberând, în

condițiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului de față;

Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul

București, secția a IV-a civilă, reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte

București a solicitat ca, în baza dispozițiile art. 38 lit. a) din Legea nr.

248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în

străinătate, cu modificările și completările ulterioare, restrângerea

exercitării dreptului la libera circulație în Italia a pârâtei B.A.

Prin Sentința civilă

nr. 650 din 04 mai 2010, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a respins,

ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantă cu motivarea că suspendarea

dreptului la liberă circulație este o măsură cu mult mai aspră decât

restrângerea acestui drept, însă trebuie interpretată prin prisma acelorași

prevederi comunitare.

Curtea de Apel

București, secția a IV-a civilă, prin Decizia nr. 710A din 24 noiembrie 2010, a

admis apelul reclamantei, a schimbat în tot sentința apelată, în sensul că a

admis acțiunea și, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 248/2005, a dispus

limitarea dreptului la liberă circulație în Italia pentru pârâtă pe o perioadă

de 3 ani.

Pârâta a fost

returnată din Italia la data de 05 august 2009, fiind considerată persoană

periculoasă pentru siguranța publică, deoarece nu a fost în măsură să demonstreze

că veniturile sale erau suficiente și legale. S-a mai reținut că intimata a

fost depistată dedicându-se prostituției, și deși a fost somată să

îndeplinească formalitățile prevăzute de legea italiană, nu a dovedit raportul

de muncă sau de familie în stat.

Instanța de apel a

constatat că potrivit Directivei nr. 38/2004 dreptul la liberă circulație al

cetățenilor Uniunii, nu este unul necondiționat și poate fi supus limitărilor

și condițiilor prevăzute prin Tratat și prin dispozițiile adoptate pentru punerea

sa în aplicare.

Totodată, returnarea

intimatei-pârâte a fost determinată de săvârșirea de către aceasta unor fapte

antisociale, dovedind că nu înțelege să se conformeze regulilor de drept

existente pe teritoriul statului respectiv.

Împotriva deciziei a

declarat recurs reclamanta întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc.

civ., întrucât instanța trebuia să suspende dreptul la liberă circulație și nu

să restrângă dreptul la liberă circulație față de dispozițiile art. 42 alin.

(1) și (2) și art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005.

Înalta Curte va

constata caracterul fondat al recursului pentru argumentele ce succed:

Prin Legea nr.

206/2010 au fost abrogate dispozițiile art. 38 lit. a) și art. 42 alin. (2) din

Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în

străinătate, dispunându-se totodată încetarea procedurilor judiciare în curs.

Față de dispozițiile

Legii nr. 206/2010 recursul va fi admis, iar decizia va fi modificată în parte,

în sensul schimbării în tot a sentinței civile.

Drept urmare, Înalta

Curte constată încetată de drept procedura judiciară. Vor fi menținute restul

dispozițiilor deciziei referitoare la admiterea apelului.

Admite recursul

declarat de recurentul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva

Deciziei nr. 710A din 24 noiembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a

IV-a civilă.

Modifică decizia

recurată, în parte, în sensul că încetează de drept procedura judiciară privind

restrângerea dreptului la libera circulație a pârâtei B.A. pe teritoriul

Italiei.

Menține celelalte

dispoziții ale deciziei recurate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 14 noiembrie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2008-01-10
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 130/2008
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: La 21 februarie 2007, reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte a chemat în judecată pe pârâtul B.E., solicitând restrângerea exercitării dreptului acestu
ÎCCJ 2011-03-04
0,96
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2031/2011
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la data de 9 martie 2010 pe rolul Tribunalului Maramureș, secția civilă, reclamantul Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date București a so
ÎCCJ 2007-11-01
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7282/2007
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 19 octombrie 2006, Direcția Generală de Pașapoarte a solicitat Tribunalului București să dispună restrângerea exercitării de către pârâta D.M.
ÎCCJ 2008-07-04
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4552/2008
Asupra recursului civil de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată la 14 februarie 2007, reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte din cadrul Ministerului Administrației și Internelor (act
ÎCCJ 2011-07-07
0,95
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5828/2011
Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1108 din 19 mai 2010 pronunțată de Tribunalul Galați, secția civilă, a fost respinsă cererea formulată de D.P.E.P.A.B.D. București în contradictoriu cu pârâtul B.F. S-a r
Sursă