ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8059/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Deliberând, în condițiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului de față; Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalul București, secția a IV-a civilă, reclamanta Direcția Generală de Pașapoarte București a solicitat ca, în baza dispozițiile art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, cu modificările și completările ulterioare, restrângerea exercitării dreptului la libera circulație în Italia a pârâtei B.A. Prin Sentința civilă nr. 650 din 04 mai 2010, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de reclamantă cu motivarea că suspendarea dreptului la liberă circulație este o măsură cu mult mai aspră decât restrângerea acestui drept, însă trebuie interpretată prin prisma acelorași prevederi comunitare.

Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, prin Decizia nr. 710A din 24 noiembrie 2010, a admis apelul reclamantei, a schimbat în tot sentința apelată, în sensul că a admis acțiunea și, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 248/2005, a dispus limitarea dreptului la liberă circulație în Italia pentru pârâtă pe o perioadă de 3 ani. Pârâta a fost returnată din Italia la data de 05 august 2009, fiind considerată persoană periculoasă pentru siguranța publică, deoarece nu a fost în măsură să demonstreze că veniturile sale erau suficiente și legale. S-a mai reținut că intimata a fost depistată dedicându-se prostituției, și deși a fost somată să îndeplinească formalitățile prevăzute de legea italiană, nu a dovedit raportul de muncă sau de familie în stat.

Instanța de apel a constatat că potrivit Directivei nr. 38/2004 dreptul la liberă circulație al cetățenilor Uniunii, nu este unul necondiționat și poate fi supus limitărilor și condițiilor prevăzute prin Tratat și prin dispozițiile adoptate pentru punerea sa în aplicare. Totodată, returnarea intimatei-pârâte a fost determinată de săvârșirea de către aceasta unor fapte antisociale, dovedind că nu înțelege să se conformeze regulilor de drept existente pe teritoriul statului respectiv. Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., întrucât instanța trebuia să suspende dreptul la liberă circulație și nu să restrângă dreptul la liberă circulație față de dispozițiile art. 42 alin. (1) și (2) și art. 38 lit. a) din Legea nr. 248/2005.

Înalta Curte va constata caracterul fondat al recursului pentru argumentele ce succed: Prin Legea nr. 206/2010 au fost abrogate dispozițiile art. 38 lit. a) și art. 42 alin. (2) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, dispunându-se totodată încetarea procedurilor judiciare în curs. Față de dispozițiile Legii nr. 206/2010 recursul va fi admis, iar decizia va fi modificată în parte, în sensul schimbării în tot a sentinței civile. Drept urmare, Înalta Curte constată încetată de drept procedura judiciară. Vor fi menținute restul dispozițiilor deciziei referitoare la admiterea apelului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de recurentul Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva Deciziei nr. 710A din 24 noiembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă. Modifică decizia recurată, în parte, în sensul că încetează de drept procedura judiciară privind restrângerea dreptului la libera circulație a pârâtei B.A. pe teritoriul Italiei. Menține celelalte dispoziții ale deciziei recurate. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 14 noiembrie 2011.