ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3779/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3779/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra cererii
de revizuire de față:
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Pe rolul Curții
de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a înregistrat
la data de 14 februarie 2011, sub nr. 150/64/2011, cererea de revizuire
formulată de revizuenții M.S. prin P., P.M.S. și C.L.M. Săcele împotriva
deciziei civile nr. 1161/ R din 6 noiembrie 2010 a Curții de Apel Brașov
pronunțată în dosarul nr. 916/64/2009.
Revizuenții au
solicitat admiterea cererii, rejudecarea cererii de revizuire promovată în
dosarul nr. 916/64/2009 a Curții de Apel Brașov și respingerea cererii de
revizuire promovată cu privire la decizia civilă nr. 630/R/2009 a Curții de
Apel Brașov.
În motivarea
prezentei cereri revizuenții au arătat că prin decizia nr. 531/R/2010 a Curții
de Apel Brașov a fost respins recursul promovat de G.G. împotriva sentinței
civile nr. 67/ CA din 18 ianuarie 2010 a Tribunalului Brașov prin care acestuia
i-a fost respinsă cererea de anulare parțială a H.C.L. nr. 82/2008 și
înscrierea numelui reclamantului la rubrica director executiv al Direcției
patrimoniu gospodărire oraș, ca o consecință a desființării postului său de
director executiv la direcția tehnică.
În opinia
revizuenților, instanțele au constatat legalitatea noii organigrame, cu
deosebire sub aspectul desființării postului de director executiv deținut de
contestatorul G.G.
Pe de altă
parte, au arătat revizuenții, prin considerentele sentinței civile nr. 67/ CA
din 18 ianuarie 2010 a Tribunalului Brașov, instanța a reținut aspecte în vădit
dezacord cu cele cuprinse în decizia nr. H61/ R din 16 noiembrie 2010 a Curții
de Apel Brașov prin care, admițându-se cererea de revizuire, a fost anulată
dispoziția nr. 290 din 03 februarie 2009 emisă de P.M.S. de eliberare din
funcția de director executiv al direcției tehnice dispunându-se reintegrarea
reclamantului în funcția publică de conducere deținută anterior dispoziției, de
director executiv.
S-a susținut că
o astfel de reintegrare nu poate fi dispusă de instanță, dat fiind faptul că
printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă s-a statuat în sensul desființării
legale a postului de director executiv, astfel că decizia nr. H61/ R din 16
noiembrie 2010 a Curții de Apel Brașov, în raport cu sentința civilă nr. 27/ CA
din 18 ianuarie 2010 a Tribunalului Brașov devenită irevocabilă prin
respingerea recursului, este potrivnică deoarece prima dispune reintegrarea pe
un post a cărui desființare s-a făcut în mod legal potrivit celei de-a doua
hotărâri a instanței.
Intimatul G.G. a
invocat excepția lipsei competenței materiale a Curții de Apel Brașov,
revizuenții formulând punct de vedere în sensul admiterii acestei excepții.
Curtea de Apel
Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, prin decizia nr. 637/ R
din 5 aprilie 2011, a admis excepția și a declinat competența de soluționare a
cauzei în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios
administrative și fiscal.
Înalta Curte,
analizând cu prioritate excepția tardivității cererii de revizuire invocată de
intimatul G.G., potrivit art. 137 C. proc. civ., constată următoarele:
Prin cererea
formulată inițial pe rolul Curții de Apel Brașov, revizuenții M.S. prin P., P.M.S.
și C.L.M. Săcele au solicitat revizuirea deciziei nr. 1161/ R din 16 noiembrie
2010, invocând contrarietatea acestei hotărâri cu sentința nr. 27/ CA din 18
ianuarie 2010 a Tribunalului Brașov, devenită irevocabilă prin respingerea
recursului.
Aceste motive
se circumscriu dispozițiilor art. 322 pct. 7 alin. (2) C. proc. civ.
Potrivit
dispozițiilor art. 324 alin. (l) pct. l C. proc. civ., „în cazul prevăzut de
322 pct. 7 alin. (2) C. proc. civ., termenul de revizuire este de o lună și se
va socoti, când hotărârile au fost date de instanța de recurs după evocarea
fondului, de la pronunțarea ultimei hotărâri.”
Or, în cauza de
față, ultima hotărâre a fost pronunțată la data de 16 noiembrie 2010, iar
cererea de revizuire a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, la
data de 14 februarie 2011, cu mult peste termenul prevăzut de dispozițiile
legale suscitate.
Așa fiind, Înalta
Curte constată că excepția invocată de intimat este întemeiată, motiv pentru
care va proceda la admiterea acestei excepții cu consecința respingerii cererii
de revizuire ca fiind tardivă.
Totodată, în
temeiul art. 274 C. proc. civ., potrivit cărora „partea care cade în pretenții
va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată”, Înalta Curte
va obliga revizuentele la plata cheltuielilor de judecată către intimat, în cuantum
de 500 lei, reprezentând onorariu avocațial, conform chitanței nr. 58 din 27
iunie 2011, anexată la dosarul cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge
cererea de revizuire formulată de M.S. prin P., P.M.S. și C.L.M. Săcele împotriva
sentinței nr. 1161 din 16 noiembrie 2010 a Curții de Apel Brașov, secția de
contencios administrative și fiscal ca tardivă.
Obligă
revizuenții la plata cheltuielilor de judecată către intimat în cuantum de 500
lei. Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 28 iunie 2011.