ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 839/2011

Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele : Prin petiția înregistrată cu nr. 3657 din 10 noiembrie 2010, la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, revizuientul G.D. a formulat cerere de revizuire împotriva deciziei nr. 594 din 7 octombrie 2010 a Curții de Apel Oradea pronunțată în dosarul nr. 2222284/111/2004, având ca obiect faliment, susținând că aceasta este contradictorie cu decizia penală nr. 656/R din 6 octombrie 2009 a Curții de Apel Oradea pronunțată în dosarul nr. 2541/271/2007 și solicitând anularea deciziei a cărei revizuire o solicită, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul arată în esență că există hotărâri potrivnice date de instanțe de același grad, întrucât, prin decizia nr. 594 pronunțată la data de 7 octombrie 2010 de către Curtea de Apel Oradea, care a menținut sentința civilă nr. 1582/F/2010 a Tribunalului Bihor, instanța a acordat plata sumei de 90.000 lei SC I.C.A.B.C. SRL, în contradictoriu cu dispozițiile sentinței penale nr. 656/R din 6 octombrie 2009 având ca obiect aceeași pricină, aceleași persoane cu aceeași calitate, care a acordat și ea despăgubiri civile părții civile SC I.C.A.B.C. SRL în sumă de 90.000 lei, rezultând prin urmare că suma de 90.000 lei, reprezintă o creanță a SC I.C.A.B.C. SRL acordată dublu prin deciziile a două instanțe de același grad.

Invocând dispozițiile art. 322 pct. 8 C. proc. civ., revizuentul arată că a fost împiedicat să se înfățișeze la ședințele de judecată și au fost încălcate formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., în sensul că în mod eronat instanța de fond a dispus închiderea procedurii fără ca în prealabil pârâtul să fie citat sau ascultat, conform dispozițiilor art. 85 C. proc. civ. și art. 32 și urm. din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței; în fine, arată și că a luat cunoștință de faptul că este parte în cauza respectivă după trei ani și șapte luni, mai precis după data de 13 septembrie 2007, odată cu comunicarea actelor de procedură privind angajarea răspunderii în solidar cu fostul administrator al debitoarei I.C.A.B.C.

SRL. Asupra cererii de revizuire astfel formulate, se constată următoarele: Prin decizia penală nr. 656/R din 6 octombrie 2009 a Curții de Apel Oradea, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. civ. s-a respins ca nefondat recursul penal declarat de inculpatul G.D. împotriva deciziei penale nr. 106 din 6 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, care a fost menținută în întregime. Prin decizia nr. 594 din 7 octombrie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, s-a constatat nul recursul declarat de reclamantul-pârât G.D. împotriva sentinței nr. 1582/F din 3 iulie 2010 pronunțată de Tribunalul Bihor. S-a respins ca nefondat recursul declarat de recurenta-creditoare A.V.A.S.

în contradictoriu cu intimatul Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Bihor Oradea și intimata debitoare SC I.C.A.B.C. SRL prin lichidator E.R.E.I.P.U.R.L. Beiuș, împotriva sentinței nr. 1582/F din 3 iulie 2010 pronunțată de Tribunalul Bihor, care a fost menținută în totul. Prin sentința nr. 1582/F/2010 Tribunalul Bihor a soluționat cererea creditoarei B.R.D. - G.S.G. SA, sucursala Bihor Oradea, pentru deschiderea procedurii insolvenței potrivit Legii nr. 85/2006 împotriva debitorului SC I.C.A.B.C. SRL. Potrivit dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămase definitive în instanța de apel sau prin neapelare precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere dacă există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de grade deosebite, în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.

Având în vedere dispozițiile legale mai sus menționate, se constată că acestea nu sunt incidente în cauză. Astfel, se constată că hotărârea a cărei revizuire se solicită și anume, decizia nr. 594 din 7 octombrie 2010 a Curții de Apel Oradea nu evocă fondul, iar hotărârile pretins potrivnice nu sunt pronunțate în aceeași pricină și nici între aceleași persoane având aceeași calitate, așa cum susține revizuentul, ci, dimpotrivă, între persoane diferite, cu calități diferite, iar dosarele invocate spre a fi comparate ca termeni ai revizuirii nu au același obiect și, mai mult chiar, privesc o cauză penală și respectiv civilă (comercială). În ce privește motivul de revizuire întemeiat pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc.

civ., potrivit căruia revizuentul susține că a fost împiedicat să se înfățișeze la ședințele de judecată și că au fost încălcate formele de procedură prevăzute sub sancțiunea nulității de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., în ce privește citarea, se constată că nu este întemeiat, Curtea de Apel Oradea reținând judicios în motivarea deciziei nr. 594 din 7 octombrie 2010, în această privință că G.D. nu face parte din categoria participanților la procedura insolvenței prevăzute de lege atât timp cât acesta este fostul administrator al falitei, iar cererile care îl vizau pe acesta au fost soluționate cu respectarea contradictorialității, neputându-se reține vreo împiedicare de înfățișare la ședințele de judecată în sensul celor învederate prin susținerile revizuentului.

În consecință, față de cele mai sus menționate, Înalta Curte apreciază că motivele de revizuire invocate de revizuentul G.D. nu sunt întemeiate și va respinge ca nefondată cererea de revizuire formulată de acesta.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge cererea de revizuire formulată de revizuentul G.D. împotriva deciziei nr. 594/2010 - RC din 7 octombrie 2010 a Curții de Apel Oradea, secția comercială, pronunțată în dosarul nr. 2222284/111/2004. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 februarie 2011.