ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5445/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin încheierea pronunțată în Cameră de Consiliu de Tribunalul Bacău, în data de 12 iulie 2010 a fost admisă cererea de lămurire dispozitiv al sentinței civile nr. 709 din 13 septembrie 2004 a Tribunalului Bacău, formulată de contestatorii Primarul Oraș Tg. Ocna și D.L., în sensul că în dispoziția nr. 920/2004 a Primarului Orașului Tg.Ocna se va trece ca valoare estimativă atât suma de 195.833.400 ROL cât și suma de 246.499.000 ROL, ambele având caracterul unor valori estimative. Pentru a hotărî astfel tribunalul a reținut că prin cererea formulată la 03 iunie 2010, Primarul orașului Tg.

Ocna, intimat în dosarul nr. 100/110/2004, a solicitat în contradictoriu cu respectiva contestatoare D.L., lămurirea dispozitivului sentinței civile nr. 709/2004 a Tribunalului Bacău, în sensul de a se preciza dacă suma de 246.499.000 lei reprezintă valoarea masurilor reparatorii sau aceasta valoare este una estimativă, sens în care valoarea imobilului va fi stabilită în mod efectiv printr-un raport de evaluare desemnat de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în condițiile art. 16 Titlul VII al Legii 247/2005. Contestatoarea a formulat și ea cerere, depunând precizări la 09 iulie 2010, arătând că solicită să se treacă suma de despăgubiri de 246.499.000 lei (Rol).

Analizând cererile formulate în raport de sentința solicitată a fi lămurită, tribunalul a reținut: În considerentele sentinței se arată că prin Normele Metodologice de Aplicare a Legii 10/2001, s-a prevăzut posibilitatea constituirii de comisii interne de evaluare a imobilelor care nu pot fi restituite în natură, iar valorile stabilite de aceste comisii, precum și valorile stabilite prin expertize de specialitate, la solicitarea persoanelor îndreptățite, pe cheltuiala lor, reprezintă valori estimative pe baza cărora se va putea trece despăgubirea efectivă. S-a mai arătat în cuprinsul aceleiași sentințe că evaluarea despăgubirilor s-a făcut de o comisie, în condițiile art. 40 Legea nr. 10/2001.

Raportat la cele două texte legale, s-a arătat că, în speță, în cuprinsul dispoziției contestate trebuia să se prevadă inclusiv valoarea estimativă rezultată din expertiza de specialitate efectuată pe cheltuiala contestatoarei. În consecință, în dispozitiv s-a arătat ca se va trece pentru valoarea estimata a imobilului și valoarea estimată de 246.499. mii lei (246.499.000 ROL). Așa cum rezultă din dispozitiv și cum rezultă din considerentele ce explică dispozitivul, reiese că instanța în soluționarea contestației, a stabilit ca alături de valoarea estimata menționată în dispoziție - 195.833.400 ROL (valoare stabilita de comisia de evaluare), să se treacă și valoarea estimată rezultată din expertiza efectuată la solicitarea contestatoarei și anume valoarea de 246.499.000 ROL.

Astfel instanța, s-a pronunțat în sensul că ambele valori: 195.833.400 Rol și 246.499.000 Rol au caracterul unor valori estimative pe baza cărora, în condițiile Normelor Metodologice, se va trece despăgubirea efectiva stabilită de Comisia Centrala. Împotriva acestei încheieri a declarat apel contestatoarea care și-a exprimat nemulțumirea în ceea ce privește cuantumul sumei stabilite pentru teren și casă , întrucât a fost diminuată suprafața de teren ce i se cuvenea, iar în ceea ce privește casa, nu reiese din ce este construită și nu s-a avut în vedere îmbunătățirea adusă pe bază de acte și declarații de martori, solicitând pentru lămurirea acestor aspecte efectuarea unei noi expertize.

Apelul a fost respins prin decizia civilă nr. 91 din 20 septembrie 2010 a Curții de Apel de Apel Bacău pentru următoarele considerente: Criticile formulate de apelantă cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirile în raport de suprafața de teren și de îmbunătățirile aduse imobilului casă, exced instituției reglementate de art. 281 1 C. proc. civ. Aceste critici vizează pretinse greșeli de judecată și puteau fi invocate doar în căile de atac la care era supusă hotărârea primei instanțe. Împotriva deciziei a declarat recurs reclamanta D.L. care a susținut următoarele critici: instanța nu a stabilit în mod real valoarea terenului ce a fost diminuat și valoarea măsurilor reparatorii în ceea ce privește „casa” și mai precizează că nu s-a ținut cont de dorințele sale și constată că a fost indusă în eroare.

Analizând recursul declarat prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că recursul este nul pentru considerentele ce succed: Potrivit dispozițiilor art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității, motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor. În ceea ce privește motivele de nelegalitate care pot fi invocate pe calea recursului, acestea sunt limitativ reglementate de dispozițiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. În speță, recurenta reclamantă nu a invocat niciunul din cazurile de modificare ori de casare prevăzute de textul menționat ulterior și nici dezvoltarea criticilor acestora nu face posibilă încadrarea în condițiile art. 306 alin. (3) C. proc.

civ., în vreunul din motivele de recurs. Așa-zisele motive de nelegalitate au constat în considerație de ordin general referitoare la situația de fapt și în exprimarea nemulțumirii față de soluționarea fondului cauzei, aspecte ce nu pot fi reținute drept motive de recurs. Având în vedere aceste considerente, se va constata nulitatea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de reclamanta D.L. împotriva deciziei civile nr. 91 din 20 septembrie 2010 a Curții de Apel Bacău, secția civilă, cauze minori, conflicte de muncă, asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 iunie 2011.