ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.06.2005

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3483/2005

HOTĂRÂRE
08.06.2005
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3483/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)

Asupra recursului de față:

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată

înregistrată la Tribunalul Dâmbovița sub nr. 1446 din 31 ianuarie 2003,

reclamantul S.I. a solicitat ca, în contradictoriu cu pârâta C.C.C.R. Malu cu

Flori, instanța de judecată să pronunțe o hotărâre prin care să dispună

anularea hotărârii A.G.A. din 22 septembrie 2002.

În susținerea pretențiilor deduse

judecății, reclamantul a arătat că hotărârea A.G.A., prin care a fost înlocuit

din funcția de președinte, a fost dată cu încălcarea unor dispoziții ale Legii

nr. 200/2002.

Prin sentința nr. 1535 din 30

septembrie 2004, Tribunalul Dâmbovița a respins cererea formulată de

reclamantul S.I.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță a reținut ca lipsită de temei legal nulitatea hotărârii A.G.A.

invocată de către reclamant.

Împotriva sentinței instanței de

fond a declarat apel reclamantul S.I., arătând că hotărârea primei instanțe a

fost dată cu încălcarea prevederilor Legii nr. 200/2002 și ale actului

constitutiv al cooperativei.

Curtea de Apel Ploiești, prin

decizia nr. 36 din 27 ianuarie 2005, a respins, ca nefondat, apelul declarat de

reclamant.

Pentru a hotărî astfel, instanța de

apel a reținut că sentința primei instanțe a fost pronunțată cu respectarea

întocmai a dispozițiilor speciale reglementate de Legea nr. 200/2002 și

respectiv, de O.U.G. nr. 97/2000.

Împotriva deciziei instanței de apel

a declarat recurs reclamantul S.I., întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9

Recursul reclamantului este nefondat

pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Astfel, din actele dosarului se

constată că, în mod corect instanța de apel a reținut că:

Din procesul verbal al adunării din

22 septembrie 2002, rezultă că din numărul total de 290 membri cooperatori, au

fost prezenți 100 de membri, procentul fiind de 34,45 %, astfel că au fost îndeplinite

cerințele prevăzute de art. 34 alin. (2) din O.G. nr. 97/2000, modificat prin

Legea nr. 200/2002 care prevăd că pentru validitatea hotărârii adunării

generale la a doua convocare, cum este cazul în speță, este necesară prezența a

cel puțin 1/3 din numărul membrilor cooperatori și votul majorității celor

prezenți, dispoziții ce au fost respectate.

Dispozițiile art. 43 din O.U.G. nr.

97/2000 modificată, nu sancționează cu nulitatea nepublicarea hotărârilor

adunării generale în M. Of. al României, ci prevăd că pentru a fi opozabile

terților, hotărârile se pot depune la Oficiul Registrului Comerțului, spre a fi

menționate și publicate în M. Of. al României, dar încălcarea acestor

dispoziții nu sancționează cu nulitatea hotărârii.

Prin hotărârea adunării generale din

22 septembrie 2002 a membrilor cooperativei, s-a retras mandatul de

administrator al reclamantului pentru abateri grave, potrivit prevederilor

Legii nr. 200/2002 și a actului constitutiv al cooperativei, constând într-o

activitate necorespunzătoare și a unui management defectuos și păgubitor pentru

cooperativa de credit, încălcându-se astfel prevederile art. 59 și art. 62 din

actul constitutiv.

Și critica adusă de recurent cu

privire la delegații, este nefondată, din copiile delegațiilor aflate la dosar,

rezultă că acestea sunt vizate de secretarii comunelor Malu cu Flori și

Pucheni, jud. Dâmbovița, nici unul din delegați nu a reprezentat mai mult de 20

membri cooperatori, așa cum prevăd imperativ dispozițiile art. 35 alin. (1) și

(2) din O.U.G. nr. 97/2000 modificată prin Legea nr. 200/2002.

În consecință, criticile formulate

deciziei pronunțate în apel neputând fi primite, acestea fiind fără suport

legal, instanța de recurs urmează a respinge, ca nefondat, recursul declarat de

reclamant.

Respinge recursul declarat de

reclamantul S.I. împotriva deciziei nr. 36 din 27 ianuarie 2005 a Curții de

Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțata în ședință publică,

astăzi 8 iunie 2005.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2004-11-10
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4513/2004
conform cărora A.G. poate fi convocată numai de către Consiliul de Administrație, că s-a ignorat sentința nr. 1595 din 10 iulie 2003 a Tribunalului Dâmbovița și că tribunalul nu s-a pronunțat asupra mijloacelor de apărare hotărâtoare pentru
ÎCCJ 2003-06-13
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2558/2003
S-a luat în examinare recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție împotriva deciziei nr. 193 din 16 februarie 2001 a Tribunalului Dâmbovița precum și decizia nr. 1199 din 25 april
ÎCCJ 2005-09-20
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4120/2005
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: La data de 5 noiembrie 2003, reclamantul H.M. a chemat în judecată pe pârâta SC I. SA Ploiești, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună a
ÎCCJ 2004-02-11
0,93
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1216/2004
competent în primă instanță potrivit prevederilor Legii nr. 21/1924, în vigoare la data sesizării instanței, și ale art. 82 din O.G. nr. 26/2000, în conformitate cu care cererile aflate în curs de soluționare pe rolul instanțelor de judecat
ÎCCJ 2010-02-11
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 542/2010
bilitatea cererii, reținând că instanța a fost legal investită cu soluționarea acțiunii de constatare a nulității hotărârii Consiliului de administrație al C.C.Z. din 15 martie 2007. În contra deciziei menționate a declarat recurs pârâta C.
Sursă