ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5044/2005
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5044/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin încheierea pronunțată în Camera de consiliu de Judecătoria Iași la data de 2 decembrie 2003 în dosarul nr. 2801/EX/2003, s-a admis cererea de încuviințare a executării silite a titlului executoriu ce îl constituie decizia civilă nr. 978/2003 a Tribunalului Iași privind pe creditoarea C.A. și pe debitorii U.I. și Consiliul Local Iași, constatându-se îndeplinite condițiile prevăzute de art. 372 și art. 373 1 C. proc. civ. Împotriva acestei încheieri au declarat apel debitorii. În motivarea apelului declarat, debitorul U.D.I. a arătat că deși anterior eliberării titlului de proprietate, C.D. a declarat că va respecta limitele stabilite pentru punerea în posesie și că nu va avea litigii cu vecinii, după eliberarea titlului de proprietate aceasta a promovat acțiune.
Debitorul a mai susținut că pe rolul Judecătoriei Iași se află în curs de soluționare dosarul nr. 20656/2003, prin care a solicitat constatarea calității sale de proprietar pentru suprafața de 2025 mp teren în care se include și suprafața de 100 mp teren asupra căreia s-a pornit executarea. În apelul declarat de Consiliul Local Iași s-a susținut că încheierea atacată a fost pronunțată cu încălcarea dispozițiilor art. 373 1 C. proc. civ., deoarece nu s-a opus la executarea deciziei civile ce constituie titlu executoriu și în atare situație instanța nu putea încuviința executarea silită. În consecință, s-a apreciat că punerea în executare a titlului executoriu este prematură și inadmisibilă. Prin decizia civilă nr. 217 din 27 februarie 2004, Curtea de Apel Iași a respins ambele apeluri, păstrând încheierea atacată.
Instanța a reținut că aspectele invocate de debitorul U.I.D. referitor la conduita procesuală a creditoarei ori a celor legate de existența pe rolul Judecătoriei Iași a unui dosar având ca obiect acțiunea în constatarea calității de proprietar prin uzucapiune, exced procedurii prevăzute de art. 373 1 C. proc. civ. Cât privește apelul declarat de debitorul Consiliul local Iași, curtea a apreciat că prima instanță a reținut în mod corect ca fiind întrunite condițiile art. 372 și art. 373 1 C. proc. civ. Astfel, s-a motivat că deși executarea silită nu este obligatorie, creditorul nu trebuie să aștepte demersul debitorului. Curtea a arătat că procedura prin care instanța investită potrivit art. 373 1 C. proc.
civ. încuviințează executarea silită este a procedură necontencioasă, instanța de executare având căderea de a verifica doar dacă hotărârea judecătorească sau înscrisul prezentat de creditor constituie titlu executoriu. Împotriva deciziei a declarat recurs debitorul Consiliul local Iași, invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. Invocând dispozițiile art. 371 1 alin. (1) C. proc.
civ., potrivit cărora obligația stabilită prin hotărârea unei instanțe sau printr-un alt titlu se aduce la îndeplinire de bunăvoie, precum și cele ale alineatului 2 al aceluiași articol care prevăd că în cazul în care debitorul nu execută de bunăvoie obligația sa, aceasta se aduce la îndeplinire prin executare silită, debitorul susține că în condițiile în care nu a refuzat executarea pe cale amiabilă a titlului executoriu, în mod greșit s-a admis cererea de încuviințare a executării silite, procedura de punere în executare silită a titlului executoriu fiind prematură și inadmisibilă. În consecință, se apreciază greșită concluzia curții de apel în sensul că instanța de executare verifică doar dacă hotărârea instanței constituie titlu executoriu, fără a verifica îndeplinirea condițiilor art. 373 1 C. proc.
civ. Recursul va fi respins, pentru considerentele ce urmează. Este adevărat că executarea silită nu este obligatorie, dar ea este întotdeauna posibilă. Este posibil ca debitorul, în fața unei hotărâri cu forță executorie și putere de lucru judecat, să se convingă de justețea acesteia și să procedeze de bunăvoie la realizarea obligației dispuse în sarcina sa. Legiuitorul instituie însă un ansamblu de mijloace procedurale de natură a face posibilă realizarea efectivă a dreptului subiectiv. De aceea, executarea silită este guvernată de principiul disponibilității, urmărirea neputând începe decât la cererea creditorului. Odată formulată cererea de executare, instanța investită potrivit art. 373 1 C. proc.
civ., verifică dacă hotărârea judecătorească sau înscrisul prezentat de creditor constituie titlu executoriu. Susținerea Consiliului local Iași, în sensul că procedura de punere în executare silită a titlului executoriu este prematură și inadmisibilă nu poate fi primită, deoarece nici o dispoziție procedurală nu impune creditorului să aștepte îndeplinirea de bunăvoie a obligației de către debitor. Este evident că dacă debitorul ar fi plătit de bunăvoie creditoarei cheltuielile de judecată la care a fost obligat prin decizia civilă nr. 987/2003 a Tribunalului Iași, ce constituie titlu executoriu, aceasta nu ar mai fi fost constrânsă să apeleze la procedura prevăzută de 373 1 C. proc. civ. Pentru considerentele ce preced, constatând că soluția instanței de apel este legală, se va respinge recursul declarat de debitor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE: Respinge recursul declarat de debitorul Consiliul local Iași împotriva deciziei nr. 217 din 27 februarie 2004 a Curții de Apel Iași. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 iunie 2005.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.