ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5486/2005

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 5603 din 1 aprilie 2003 reclamanta I.I. a chemat în judecată pe pârâții B.G. și B.E. și a solicitat să se dispună rezilierea contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere încheiat la data de 25 septembrie 2001. În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că prin contractul menționat, încheiat în formă autentică a vândut pârâților cota de 5/8 părți din suprafața de 4000 mp teren fâneață situat în punctul „Groapa”, satul Stătești, comuna Vârfuri, județul Dâmbovița. A mai menționat reclamanta că pârâții nu și-au respectat obligația de îngrijire asumată prin contract, nu i-au acordat sprijin deși a fost bolnavă.

Judecătoria Pucioasa, prin sentința civilă nr. 958 din 21 octombrie 2003, a respins acțiunea ca neîntemeiată. S-a reținut că prin contractul încheiat în formă autentică la data de 25 septembrie 2001 reclamanta I.I. a vândut pârâților cota de 5/8 părți din suprafața de 4000 mp teren fâneață, situat în comuna Vârfuri, satul Stătești, punct „Groapa”, județul Dâmbovița cu prețul de 4.000.000 lei, plătit; pârâții s-au obligat să-i acorde „sprijin și ajutor în caz de neputință iar după deces să o înmormânteze și să-i facă, după obiceiul creștinesc, pomenile”. S-a arătat că din depozițiile martorilor L.G. și S.I. a rezultat că pârâții și-au îndeplinit obligația contractuală, au acordat reclamantei îngrijire și întreținere.

Curtea de Apel Ploiești, secția civilă, prin decizia civilă nr. 235 din 4 februarie 2004 a respins ca nefundat apelul declarat de reclamantă împotriva sentinței civile nr. 958 din 21 octombrie 2003 a Judecătoriei Pucioasa cu motivarea că just prima instanță a reținut că aceasta nu a făcut dovada că pârâții nu și-au respectat obligațiile contractuale. În termen legal, împotriva deciziei civile nr. 235 din 4 februarie 2004 a Curții de Apel Ploiești, secția civilă, a declarat recurs reclamanta I.I., a solicitat casarea în temeiul art. 304 pct. 10 C. proc. civ. și a susținut, în esență, că: instanța de apel a făcut o greșită apreciere a probelor administrate în cauză din care rezultă că pârâții nu i-au acordat îngrijire deși a fost bolnavă.

Recursul urmează să fie respins ca nefondat pentru următoarele considerente: Potrivit art. 1020 C. civ. „condiția rezolutorie este subînțeleasă totdeauna în contractele sinalagmatice, în caz când una din părți nu îndeplinește angajamentul său”. Într-acest caz, dispune art. 1021 C. civ., contractul nu este desființat de drept. Partea în privința căreia angajamentul nu s-a executat are alegerea sau să silească pe cealaltă a executa convenția, când este posibil, sau să-i ceară desființarea, cu daune interese. În speță, prin contractul autentic din 23 septembrie 2001 reclamanta a transmis pârâților cota de 5/8 părți, din proprietatea sa, din suprafața de 4000 mp teren fâneață, situat în comuna Vârfuri, satul Stătești, punct „Groapa”, județul Dâmbovița.

Pârâții s-au obligat să-i plătească 4.000.000 lei preț și „să-i acorde sprijin și ajutor în caz de neputință iar în caz de deces să-i facă înmormântarea și cuvenitele pomeni, după obiceiul creștinesc”. Din cuprinsul actului rezultă că prețul a fost primit de reclamantă, în întregime, la data autentificării actului. Reclamanta nu a făcut dovada că pârâții nu și-au respectat obligația de a-i acorda sprijin și ajutor în caz de neputință. Ca atare, just instanța de apel a reținut că nefăcându-se dovada nerespectării de către pârâți a angajamentului asumat, nu sunt motive de reziliere a contractului de vânzare-cumpărare cu clauză de întreținere. Față de considerentele menționate, Curtea va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE: Respinge recursul declarat de reclamanta I.I. împotriva deciziei civile nr. 235 din 4 februarie 2004 a Curții de Apel Ploiești. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 iunie 2005.