ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3511/2005
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3511/2005 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2005)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar,
constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2286/ E din
30 septembrie 2003, Tribunalul Iași a respins acțiunea formulată de reclamanta
SC S. SRL Iași, împotriva pârâtei SC S.C.I.E. SRL Iași, pentru constatarea
nulității absolute a contractului de împrumut garantat prin ipotecă
autentificat la 14 decembrie 2001 de B.N.P. S.B. și a obligat reclamanta să
plătească pârâtei suma de 3.000.000 lei cheltuieli de judecată.
Împotriva acestei sentințe a
declarat apel reclamanta.
Prin decizia comercială nr. 37 din
16 februarie 2004, Curtea de Apel Iași a respins apelul reclamantei.
În motivarea deciziei s-a reținut,
în esență, că în cauză nu s-a făcut dovada că ar lipsi din contractul de
împrumut unul din elementele esențiale (consimțământ, obiect, cauză, formă).
La încheierea contractului ambele
părți au fost prezente prin reprezentanți legali, care aveau capacitatea de a
contracta un împrumut, obiectul contractului a fost împrumutul și cauza a fost
licită, contractul a fost încheiat în formă autentică și prin încheierea
acestuia nu s-a încălcat nici o dispoziție legală.
Împotriva acestei decizii
reclamantul a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 9 și 10 C. proc. civ.
Recurenta susține că în mod greșit
s-a reținut că s-a respectat principiul specializării capacității de folosință,
întrucât părțile în litigiu nu au calitatea de a efectua activități de
creditare-împrumut.
De asemenea, susține că instanțele
nu s-au pronunțat asupra unor mijloace de apărare sau dovezi administrare care
erau hotărâtoare pentru dezlegarea pricinii.
Recurenta consideră că instanțele au
respins cererea de efectuare a unei expertize contabile pentru a se verifica
dacă operațiunea de împrumut a avut sau nu loc.
Recursul este neîntemeiat.
Din verificarea actelor dosarului se
constată că între pârâta SC S.C.I.E. SRL Iași, reprezentată de A.I.A.A.S. și S.Z.Y.
în calitate de împrumutătoare și reclamanta SC S. SRL reprezentată de I.M.A.H.I.
și A.L.E., în calitate de împrumutată a intervenit contractul de împrumut,
garantat prin ipotecă, autentificat de B.N.P. S.B., prin încheierea de
autentificare la 14 decembrie 2001.
Contractul de împrumut garantat prin
ipotecă a fost încheiat în formă autentică, fiindu-i aplicabile dispozițiile
Legii nr. 36/1995 și a fost semnat de reprezentanții societății, care aveau
capacitatea de a contracta un împrumut situație în care susținerea recurentei
referitoare la lipsa de capacitate a părților de a încheia contractul nu este
întemeiată.
Din conținutul contractului rezultă
că reprezentanții recurentei au primit integral suma împrumutată.
În această situație instanțele nu au
reținut în mod corect motivul de nulitate referitor la lipsa obiectului
contractului.
Din moment ce din contractul
încheiat de părți rezultă că împrumutul a avut loc, cererea referitoare la
administrarea unei expertize apare ca nejustificate.
În ceea ce privește motivul de
recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 10 C. proc. civ., se constată că
este neîntemeiat întrucât instanțele au avut în vedere la pronunțarea soluției
dovezile administrate în cauză.
Pentru aceste considerente recursul
urmează să fie respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de
reclamanta SC S. SRL Iași, împotriva deciziei nr. 37/ A din 16 februarie 2004 a
Curții de Apel Iași, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică,
astăzi 9 iunie 2005.