ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.02.2011

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 656/2011

HOTĂRÂRE
04.02.2011
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 656/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea adresată Tribunalului București,

secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a formulat

acțiune în constatarea calității de lucrător al Securității în ceea ce-l

privește pe B.A.

În motivarea cererii

se arată că din nota de constatare și înscrisurile depuse rezultă că pârâtul a

avut gradul de maior în cadrul Direcției Regionale Bacău, secția raională Aiud

(1964), respectiv I.J. Bacău (1971) și locotenent colonel în cadrul I.J. Bacău,

Serviciul 1 (1975, 1976, 1977).

În această calitate,

a procedat la interceptarea corespondenței unei persoane, a aplicat măsura

interceptării convorbirilor persoanei urmărite, în anul 1976, a procedat la „luarea în supraveghere informativă” a unei persoane pe motiv că era membră a

sectei „Creștini după Evanghelie”.

Prin Sentința civilă nr.

3431 din 8 decembrie 2008, Tribunalul București, secția contencios

administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a cauzei în

favoarea Curții de Apel București datorită modificării normelor de competență

prevăzute în O.U.G. nr. 24/2008.

Cauza a fost

înregistrată la Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și

fiscal, și fiind invocată excepția de neconstituționalitate a art. 2 lit. a), art.

7 și 8 lit. a), art. 11 alin. (1) și 24/2008 a fost sesizată Curtea

Constituțională.

Prin Decizia nr. 1483

din 10 noiembrie 2009 Curtea Constituțională a respins excepția de

neconstituționalitate invocată.

de fond.

Prin Sentința civilă nr.

1861 din 22 aprilie 2010 a Curții de Apel București, secția contencios

administrativ și fiscal, au fost respinse excepția lipsei de interes și

excepția lipsei calității procesuale active invocate de pârât și a fost admisă

acțiunea, constatată existența calității de lucrător al Securității, în ceea ce

îl privește pe pârâtul B.A.

În motivarea soluției

de respingere a excepției lipsei calității procesuale active ca neîntemeiată,

instanța de fond a reținut că din interpretarea dispozițiilor art. 8 lit. a) și

art. 11 din O.U.G. nr. 24/ 2008 rezultă că acțiunea în constatarea calității de

lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia poate fi promovată de

C.N.S.A.S. în baza notei de constatare întocmită în condițiile art. 7 din acest

act normativ și aprobată de Colegiul C.N.S.A.S.

În privința excepției

interesului în promovarea acțiunii în constatare au fost prezentate rațiunile

adoptării O.U.G. nr. 24/2008 ce reglementează accesul la propriul dosar,

deconspirarea Securității, consemnarea publică a abuzurilor.

Pe fondul cauzei,

instanța de fond a arătat că pârâtul B.A. îndeplinește condițiile prevăzute de

dispozițiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 întrucât a avut gradul de

maior și locotenent colonel, în cadrul Securității și în această calitate a

desfășurat acțiuni și a dispus măsuri informativ-operative în scopul susținerii

regimului totalitar comunist.

Prin activitatea

desfășurată, pârâtul a suprimat drepturi și libertăți fundamentale ale omului

și, în raport de acestea, instanța de fond a considerat că se poate dispune

constatarea calității de lucrător al Securității în ce-l privește pe pârât.

exercitată.

Împotriva acestei

sentințe a declarat recurs pârâtul B.A. solicitând admiterea recursului,

casarea sentinței și respingerea acțiunii în constatare ca neîntemeiată.

În motivele de recurs

se arată că se invocă, mai întâi, excepția necompetenței materiale a instanței,

excepția lipsei de interes, excepția lipsei calității de reprezentant a

C.N.S.A.S. și excepția lipsei calității procesuale active a acestuia.

Chiar dacă prevederea

din ordonanță stabilește că numai Curtea de Apel București, secția contencios

administrativ și fiscal, este desemnată să judece astfel de cauze, se apreciază

că această prevedere nu poate schimba sau modifica legea organică a

funcționării instanțelor judecătorești.

Scopul ordonanței

este străin de ideea de justiție iar principiul egalității de tratament în

justiție nu ar fi respectat pentru că reclamantul din aceste acțiuni este

favorizat aprioric de lege pentru că este scutit de taxa judiciară de timbru și

timbrul judiciar.

În numele unor

principii de natură politică și vădit revanșarde se consideră că se ajunge ca

pe baza unor copii xeroxate de pe planuri de măsuri care erau dispuse pe hârtie,

în ideea de a justifica și norma vizibil munca și activitatea cotidiană a

aparatului de securitate, să se pronunțe hotărâri prin care să se constate

suprimarea unor drepturi, deși nici o normă nu a fost luată direct care să-i

vizeze pe cei în cauză.

Nu pot fi asimilate

unor acte de îngrădire a drepturilor civile, simpla caracterizare și cunoaștere

a muncii și a preocupărilor unei persoane, iar simplul fapt că pârâtul a

folosit, la ordin și sub comanda militară ierarhică, mijloacele informative, nu

poate conduce la admiterea acțiunii pentru că aceleași mijloace sunt folosite

în cadrul acțiunilor de prevenire a actelor de criminalitate și în prezent.

S-a solicitat casarea

sentinței pentru ca C.N.S.A.S. să facă dovezi clare, concludente și pertinente

pentru că cele depuse sunt insuficiente și neconvingătoare, mai ales că

instanța de fond a renunțat la solicitarea prezentării înscrisurilor precizate,

fapt contrar statului de drept și dreptului la un proces echitabil.

de recurs.

După examinarea

motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va

respinge recursul declarat pentru următoarele considerente:

În motivele de recurs

au fost invocate mai multe excepții, dar acestea sunt nefondate și vor fi

respinse.

Excepția

necompetenței materiale a instanței.

Potrivit art. 1 alin.

(1) din O.U.G. nr. 24/2008, în forma inițială, acțiunea în constatarea

calității de lucrător sau colaborator al Securității se introduce la Secția de contencios administrativ a Tribunalului București, motiv pentru care cererea a fost

înregistrată pe rolul acestei instanțe.

Ulterior, prin Legea nr.

293/2008, art. 1 alin. (1) a fost modificat și s-a stabilit competența

exclusivă în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ

și fiscal.

Prin urmare, suntem

în prezența unei competențe exclusive, speciale stabilită printr-o dispoziție

expresă a legii și nu poate fi contestată competența materială a instanței care

a soluționat cauza în fond.

Excepția lipsei de

interes.

Și această excepție

este nefondată deoarece interesul în promovarea acțiunii rezultă chiar din

motivul pentru care a fost promovată O.U.G. nr. 24/2008, acela de a permite

accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, ca parte a poliției

politice.

Excepția lipsei

calității de reprezentant a C.N.S.A.S. și a lipsei calității procesuale active

a C.N.S.A.S. vor fi respinse pentru că legea a stabilit că persoanele

îndreptățite care solicită accesul la propriul dosar se adresează C.N.S.A.S.,

dar acesta poate efectua verificări și ca urmare a sesizării din oficiu.

În art. 14 din O.U.G.

nr. 24/2008 au fost stabilite atribuții la C.N.S.A.S. și în art. 24 sunt stabilite atribuțiile Colegiului C.N.S.A.S., iar pentru Notele de constatare care

sunt aprobate, se dispune introducerea acțiunii în constatarea calității de

lucrător sau colaborator al Securității.

Pe fondul motivelor

de recurs se constată că, deși sunt invocate prevederile art. 304 pct. 7, 8 și

9 Cod procedura civilă, acestea nu sunt dezvoltate și nu se indică motivele de

nelegalitate care ar face incidente aceste motive de recurs.

Referitor la

încălcarea principiului egalității de tratament în justiție datorat scutirii de

plată a taxei de timbru, se constată că aceste critici sunt nefondate deoarece,

pornind de la scopul legii, se poate institui scutirea de plata taxelor de

timbru fără a se încălca principiul egalității de tratament.

Recurentul nu neagă

calitatea sa de lucrător în aparatul fostei Securități dar încearcă să

justifice activitatea desfășurată arătând că nu au fost luate măsuri directe

împotriva celor vizați de acțiunile sale și că și-a desfășurat activitatea sub

comandă militară ierarhică.

Potrivit art. 2 alin.

(1) lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, lucrător al Securității este considerată

orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității,

inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale

ale omului.

Din interpretarea

acestui text rezultă că pentru a stabili calitatea de lucrător al Securității

trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

- persoana să fi avut

calitatea de ofițer sau subofițer al Securității, inclusiv acoperit, în

perioada 1945-1989;

- persoana să fi desfășurat

activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți

fundamentale ale omului.

Cu probele aflate la

dosar s-a făcut dovada îndeplinirii acestor condiții deoarece recurentul a fost

ofițer de Securitate și în această calitate, a desfășurat activități prin care

a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

Referitor la aceste

probe s-au depus la dosar dovezi din care rezultă că, în contextul urmăririi

informative a unui fost membru PNL, s-a procedat la interceptarea

corespondenței, deși era un drept prevăzut chiar de Constituția în vigoare la

acea dată, a procedat la „luarea în supraveghere informativă” a unei persoane

pe motiv că este membră a unei secte religioase, deși tot Constituția României

prevedea dreptul la libertatea de gândire, conștiință și religie.

Apreciind că soluția

instanței de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ.

raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.

Respinge recursul

declarat de pârâtul B.A. împotriva Sentinței nr. 1861 din 22 aprilie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 4 februarie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-10-19
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4812/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, la data de 16 mai 2008, reclamantul C.N.S.A.S
ÎCCJ 2012-07-04
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3381/2012
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond Prin acțiunea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, C.N.S.A
ÎCCJ 2011-05-12
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2728/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 3155 din data de 5 iulie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, învestită în urma de
ÎCCJ 2011-11-30
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5761/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 4808 din 30 noiembrie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea form
ÎCCJ 2011-05-17
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2788/2011
administrativ, pe care instanța de fond a analizat-o cu prioritate, respingând-o în temeiul dispozițiilor art. 11 din O.U.G. nr. 24/2008. Prin sentința civilă nr. 1276 din 12 martie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios
Sursă