ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 656/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Sesizarea instanței de fond. Prin cererea adresată Tribunalului București, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a formulat acțiune în constatarea calității de lucrător al Securității în ceea ce-l privește pe B.A. În motivarea cererii se arată că din nota de constatare și înscrisurile depuse rezultă că pârâtul a avut gradul de maior în cadrul Direcției Regionale Bacău, secția raională Aiud (1964), respectiv I.J. Bacău (1971) și locotenent colonel în cadrul I.J. Bacău, Serviciul 1 (1975, 1976, 1977). În această calitate, a procedat la interceptarea corespondenței unei persoane, a aplicat măsura interceptării convorbirilor persoanei urmărite, în anul 1976, a procedat la „luarea în supraveghere informativă” a unei persoane pe motiv că era membră a sectei „Creștini după Evanghelie”.

Prin Sentința civilă nr. 3431 din 8 decembrie 2008, Tribunalul București, secția contencios administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București datorită modificării normelor de competență prevăzute în O.U.G. nr. 24/2008. Cauza a fost înregistrată la Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, și fiind invocată excepția de neconstituționalitate a art. 2 lit. a), art. 7 și 8 lit. a), art. 11 alin. (1) și 24/2008 a fost sesizată Curtea Constituțională. Prin Decizia nr. 1483 din 10 noiembrie 2009 Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate invocată. 2. Soluția instanței de fond.

Prin Sentința civilă nr. 1861 din 22 aprilie 2010 a Curții de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, au fost respinse excepția lipsei de interes și excepția lipsei calității procesuale active invocate de pârât și a fost admisă acțiunea, constatată existența calității de lucrător al Securității, în ceea ce îl privește pe pârâtul B.A. În motivarea soluției de respingere a excepției lipsei calității procesuale active ca neîntemeiată, instanța de fond a reținut că din interpretarea dispozițiilor art. 8 lit. a) și art. 11 din O.U.G. nr. 24/ 2008 rezultă că acțiunea în constatarea calității de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia poate fi promovată de C.N.S.A.S.

în baza notei de constatare întocmită în condițiile art. 7 din acest act normativ și aprobată de Colegiul C.N.S.A.S. În privința excepției interesului în promovarea acțiunii în constatare au fost prezentate rațiunile adoptării O.U.G. nr. 24/2008 ce reglementează accesul la propriul dosar, deconspirarea Securității, consemnarea publică a abuzurilor. Pe fondul cauzei, instanța de fond a arătat că pârâtul B.A. îndeplinește condițiile prevăzute de dispozițiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 întrucât a avut gradul de maior și locotenent colonel, în cadrul Securității și în această calitate a desfășurat acțiuni și a dispus măsuri informativ-operative în scopul susținerii regimului totalitar comunist.

Prin activitatea desfășurată, pârâtul a suprimat drepturi și libertăți fundamentale ale omului și, în raport de acestea, instanța de fond a considerat că se poate dispune constatarea calității de lucrător al Securității în ce-l privește pe pârât. 3. Calea de atac exercitată. Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâtul B.A. solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și respingerea acțiunii în constatare ca neîntemeiată. În motivele de recurs se arată că se invocă, mai întâi, excepția necompetenței materiale a instanței, excepția lipsei de interes, excepția lipsei calității de reprezentant a C.N.S.A.S. și excepția lipsei calității procesuale active a acestuia. Chiar dacă prevederea din ordonanță stabilește că numai Curtea de Apel București, secția contencios administrativ și fiscal, este desemnată să judece astfel de cauze, se apreciază că această prevedere nu poate schimba sau modifica legea organică a funcționării instanțelor judecătorești.

Scopul ordonanței este străin de ideea de justiție iar principiul egalității de tratament în justiție nu ar fi respectat pentru că reclamantul din aceste acțiuni este favorizat aprioric de lege pentru că este scutit de taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar. În numele unor principii de natură politică și vădit revanșarde se consideră că se ajunge ca pe baza unor copii xeroxate de pe planuri de măsuri care erau dispuse pe hârtie, în ideea de a justifica și norma vizibil munca și activitatea cotidiană a aparatului de securitate, să se pronunțe hotărâri prin care să se constate suprimarea unor drepturi, deși nici o normă nu a fost luată direct care să-i vizeze pe cei în cauză.

Nu pot fi asimilate unor acte de îngrădire a drepturilor civile, simpla caracterizare și cunoaștere a muncii și a preocupărilor unei persoane, iar simplul fapt că pârâtul a folosit, la ordin și sub comanda militară ierarhică, mijloacele informative, nu poate conduce la admiterea acțiunii pentru că aceleași mijloace sunt folosite în cadrul acțiunilor de prevenire a actelor de criminalitate și în prezent. S-a solicitat casarea sentinței pentru ca C.N.S.A.S. să facă dovezi clare, concludente și pertinente pentru că cele depuse sunt insuficiente și neconvingătoare, mai ales că instanța de fond a renunțat la solicitarea prezentării înscrisurilor precizate, fapt contrar statului de drept și dreptului la un proces echitabil.

4. Soluția instanței de recurs. După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul declarat pentru următoarele considerente: În motivele de recurs au fost invocate mai multe excepții, dar acestea sunt nefondate și vor fi respinse. Excepția necompetenței materiale a instanței. Potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, în forma inițială, acțiunea în constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității se introduce la Secția de contencios administrativ a Tribunalului București, motiv pentru care cererea a fost înregistrată pe rolul acestei instanțe. Ulterior, prin Legea nr. 293/2008, art. 1 alin. (1) a fost modificat și s-a stabilit competența exclusivă în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Prin urmare, suntem în prezența unei competențe exclusive, speciale stabilită printr-o dispoziție expresă a legii și nu poate fi contestată competența materială a instanței care a soluționat cauza în fond. Excepția lipsei de interes. Și această excepție este nefondată deoarece interesul în promovarea acțiunii rezultă chiar din motivul pentru care a fost promovată O.U.G. nr. 24/2008, acela de a permite accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, ca parte a poliției politice. Excepția lipsei calității de reprezentant a C.N.S.A.S. și a lipsei calității procesuale active a C.N.S.A.S. vor fi respinse pentru că legea a stabilit că persoanele îndreptățite care solicită accesul la propriul dosar se adresează C.N.S.A.S., dar acesta poate efectua verificări și ca urmare a sesizării din oficiu.

În art. 14 din O.U.G. nr. 24/2008 au fost stabilite atribuții la C.N.S.A.S. și în art. 24 sunt stabilite atribuțiile Colegiului C.N.S.A.S., iar pentru Notele de constatare care sunt aprobate, se dispune introducerea acțiunii în constatarea calității de lucrător sau colaborator al Securității. Pe fondul motivelor de recurs se constată că, deși sunt invocate prevederile art. 304 pct. 7, 8 și 9 Cod procedura civilă, acestea nu sunt dezvoltate și nu se indică motivele de nelegalitate care ar face incidente aceste motive de recurs. Referitor la încălcarea principiului egalității de tratament în justiție datorat scutirii de plată a taxei de timbru, se constată că aceste critici sunt nefondate deoarece, pornind de la scopul legii, se poate institui scutirea de plata taxelor de timbru fără a se încălca principiul egalității de tratament.

Recurentul nu neagă calitatea sa de lucrător în aparatul fostei Securități dar încearcă să justifice activitatea desfășurată arătând că nu au fost luate măsuri directe împotriva celor vizați de acțiunile sale și că și-a desfășurat activitatea sub comandă militară ierarhică. Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, lucrător al Securității este considerată orice persoană care, având calitatea de ofițer sau de subofițer al Securității, inclusiv ofițer acoperit, în perioada 1945-1989, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

Din interpretarea acestui text rezultă că pentru a stabili calitatea de lucrător al Securității trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiții: - persoana să fi avut calitatea de ofițer sau subofițer al Securității, inclusiv acoperit, în perioada 1945-1989; - persoana să fi desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului. Cu probele aflate la dosar s-a făcut dovada îndeplinirii acestor condiții deoarece recurentul a fost ofițer de Securitate și în această calitate, a desfășurat activități prin care a suprimat sau a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale ale omului.

Referitor la aceste probe s-au depus la dosar dovezi din care rezultă că, în contextul urmăririi informative a unui fost membru PNL, s-a procedat la interceptarea corespondenței, deși era un drept prevăzut chiar de Constituția în vigoare la acea dată, a procedat la „luarea în supraveghere informativă” a unei persoane pe motiv că este membră a unei secte religioase, deși tot Constituția României prevedea dreptul la libertatea de gândire, conștiință și religie. Apreciind că soluția instanței de fond este legală și temeinică, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi respins recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de pârâtul B.A. împotriva Sentinței nr. 1861 din 22 aprilie 2010 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 februarie 2011.