ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 8721/2005

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Reclamanții P.C., C.P.

și P.N.

, au chemat în judecată pe pârâta

SC D. SA Galați, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța, să fie obligată a

le restitui în natură, imobilul situat în Brăila.

În motivarea

acțiunii, reclamanții au arătat, că sunt moștenitorii defunctului

P.J., decedat la data de 11 februarie 1975, care la

rândul său este unicul fiu al defunctului P.C., de pe urma căruia a rămas

imobilul revendicat.

Reclamanții au mai

arătat că în conformitate cu dispozițiile art. 21 din Legea nr. 10/2001 au

notificat Primăria municipiului Brăila, dar pentru că unitatea deținătoare este

pârâta

SC D. SA Galați, notificarea a

fost trimisă acestei din urmă societății.

Cu adresa nr. 9422

din 18 septembrie 2002 pârâta a răspuns că în mod eronat s-au adresat cu

notificare unității deținătoare a imobilului, deoarece, în baza art. 27 alin. (2)

din Legea nr. 10/2001 și art. 32 alin. (4) din Legea nr. 99/1999, aceasta

trebuia adresată A.P.A.P.S.

Au mai susținut că

imobilul revendicat a trecut în proprietatea statului conform Legii nr. 119/1948.

Prin sentința civilă

nr. 497 din 7 octombrie 2003 pronunțată de Tribunalul Galați, s-a respins

acțiunea formulată de reclamanți, cu motivarea că imobilul în litigiu nu poate

fi restituit în natură, întrucât pârâta este o societate integral privatizată,

imobilul fiind evidențiat în patrimoniul acesteia.

Împotriva acestei

decizii au declarat apel reclamanții, susținând că prin contractul de vânzare

cumpărare nr. 620 din 28 decembrie 1994, încheiat între F.P.S. și pârâtă s-au

vândut acțiunile și nu imobilul, iar prin contractul nr. 141 din 19 decembrie

1994, SIF II Moldova a înstrăinat acțiunile sale cu teren și construcții care

nu fac obiectul privatizării.

Au mai invocat faptul

că, instanța de fond a interpretat greșit dispozițiile art. 2 alin. (1) lit.

a)

din Legea nr.

10/2001, deoarece imobilele naționalizate prin Legea nr. 119/1948 sunt

considerate ca fiind preluate abuziv, deși actul menționat este un act valabil

și reprezintă titlu pentru bunul ce intră sub incidența sa.

Curtea de Apel

Galați, secția civilă, prin decizia nr. 402A din 24 martie 2004, a respins

apelul reclamanților ca nefondat.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de apel, a reținut, în esență, că pârâta este o societate

comercială privatizată integral, conform Legii nr. 58/1991 și respectiv Legii

nr. 15/1990.

În aceste condiții,

în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 27 alin. (1) și (2) din Legea nr. 10/2001,

în sensul că pentru imobilele preluate cu titlu, valabil și evidențiate în

patrimoniul societăților comerciale privatizate, cu respectarea dispozițiilor

legale, și pentru că reclamanții nu au contestat actele de vânzare cumpărare de

acțiuni, aceștia din urmă au dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent.

Împotriva acestei

decizii, au declarat recurs reclamanții, considerând-o netemeinică și nelegală,

susținând că instanța de apel a reținut greșit că imobilul a trecut cu titlu

valabil în proprietatea statului, prin aplicarea corectă a Legii nr. 119/1948,

și aceasta întrucât Legea nr. 10/2001, prin art. 2 alin. (1) lit.

a)

, stabilește

ca fiind abuzivă preluarea.

Cu privire la legile

privatizării nr. 58/1991 și nr. 15/1990 reclamanții au susținut, că instanța de

apel a efectuat o interpretare contradictorie a celor două acte normative.

Recursul nu este

întemeiat.

În speță, este de

necontestat că potrivit art. 2 alin. (1) lit.

a)

din Legea nr. 10/2001,

imobilul revendicat și trecut în proprietatea statului prin Legea nr. 119/1948

a fost preluat abuziv și că într-o asemenea situație se restituie de regulă în

natură.

Potrivit H.G. nr. 498/2003

pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001,

imobilele preluate în baza Legii nr. 119/1948, sunt prezumate ca fiind trecute

cu titlu valabil.

Reclamanții nu au

răsturnat această prezumție, iar instanțele au avut în vedere că, pârâta este o

societate comercială privatizată, imobilul fiind evidențiat în patrimoniul acesteia.

Câtă vreme,

reclamanții nu au solicitat constatarea nulității actelor de privatizare, în

mod legal, atât instanța de fond cât și cea de apel, au reținut valabilitatea

actelor și imposibilitatea de restituire în natură a imobilului, incidențe

fiind dispozițiile art. 27 din Legea nr. 10/2001, după care, reclamanții au

dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent.

Pentru considerentele

expuse, recursul este nefondat și în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ.,

urmează a fi respins ca atare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de

reclamanții P.C., C.P. și P.N. împotriva deciziei nr. 402A din 24 martie 2004 a

Curții de Apel Galați, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 noiembrie 2005.