ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7642/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin decizia civilă nr. 1519 din 14

iunie 2004 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, s-a respins ca nefondat apelul

pârâtului Primarul municipiului Dej împotriva sentinței civile nr. 861 din 9

aprilie 2004 a Tribunalului Cluj, secția civilă, conform căreia s-a admis

acțiunea reclamantului S.Ș., s-a anulat dispoziția nr. 574/2004 și a fost

obligat pârâtul să soluționeze notificarea 22452/4 septembrie 2001 depusă la

Biroul executorului judecătoresc B.M. referitor la imobilul situat în Dej.

În motivarea hotărârii sale, curtea

de apel a avut în vedere că nerespectarea prevederilor art. 21 Legea nr.

10/2001 (conform cărora notificarea va fi comunicată prin executorul

judecătoresc de pe lângă judecătoria în a cărei circumscripția teritorială se

află imobilul solicitat), nu prevăd nici o sancțiune în cazul nerespectării

competenței.

Totodată s-a ținut cont că în

materia notificării, competența executorului judecătoresc, potrivit dreptului

comun, este generală și se întinde pe tot teritoriul țării, conform Legii nr.

188/2000.

S-a evidențiat pct. 21 alin. (2)

lit. a) H.G. 498/2003, în raport de care se consideră notificarea făcută legal,

chiar dacă s-a încălcat competența teritorială.

Împotriva susnumitei decizii a

declarat recurs Primarul municipiului Dej care, invocând pct. 9 din art. 304 C.

proc. civ., susține că legiuitorul a conferit un caracter imperativ

dispozițiilor art. 21 alin. (3) Legea nr. 10/2001, în funcție de care, în

speță, notificarea s-a făcut prin intermediul executorului judecătoresc, cu încălcarea

competenței teritoriale, iar instanța de apel a nesocotit legea.

În acest context arată că s-a făcut

trimiterea la Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 10/2001, aprobate

prin H.G. nr. 498/2003, care au o putere inferioară legii.

Precizează că prevederile Legii nr.

10/2001 au un caracter special, astfel încât prevalează Legii nr. 188/2000

privind executorii judecătorești, lege cu caracter general.

Deliberând recursul se privește ca

nefondat pentru simpla rațiune că s-a aplicat corect legea.

Astfel, notificarea se comunică, de

regulă, prin executorul judecătoresc de pe lângă judecătoria în a cărei

circumscripție se află imobilul solicitat, în sensul art. 21 alin. (3) din

Legea nr. 10/2001 sau, după caz, prin orice executor judecătoresc, investit de

partea interesată conform art. 9 alin. (5) din Legea privind executorii

judecătorești, nr. 188/2000, adică prin intermediul executorului judecătoresc

de la domiciliul persoanei îndreptățite.

Ca atare, dispozițiile legii

speciale se completează cu cele de ordin general, astfel ca să se acopere

varietatea condițiilor în materia discutată.

De aceea, instanța a făcut o

aplicare corectă a legii și, pentru că nu sunt întrunite condițiile prevăzute

de pct. 9 din art. 304 C. proc. civ., se va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de Primarul municipiului Dej împotriva deciziei civile nr. 1519/A din

14 iunie 2004 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 octombrie 2005.