ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3668/2005

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

G.L.C. și G.M. au chemat în judecată

Primăria sectorului 2 București, solicitând instanței ca prin sentința ce o va

pronunța să se constate dreptul de proprietate al acestora asupra

construcțiilor; anexă gospodărească (magazie) și garaj, ridicate de aceștia pe

terenul proprietatea lor din București.

În motivarea acțiunii reclamanții au

arătat că la data de 22 martie 1994 au cumpărat de la D.M. terenul în suprafață

de 201 mp situat în București, iar după circa un an au mai cumpărat de la

aceeași vânzătoare terenul în suprafață de 285,45 mp și construcția aflată pe

teren.

În 1997, reclamanții pretind că au

construit în regie proprie în mai multe etape o clădire garaj și anexă, în

suprafață de 158,40 mp pe terenul de 201 mp, dar că nu pot intabula construcțiile

întrucât fiind edificate în regie proprie, nu au putut prezenta contractul de

construire și procesul verbal de predare primire.

Judecătoria sectorului 2 București,

prin sentința nr. 544 din 27 ianuarie 2004, a admis excepția pârâtei, municipiul

București, prin Primarul General, privind lipsa legitimării procesuale pasive a

acestuia, și a respins pe fond acțiunea.

Pentru a pronunța această soluție

instanța a reținut că nici pârâta municipiul București și nici o altă persoană

nu contestă dreptul de proprietate al reclamanților, care în calitate de

proprietari ai terenului sunt prezumați și proprietarii construcțiilor.

Instanța a mai reținut că în cauză nu sunt incidente art. 489, art. 492 și art.

494 C. civ., invocate de reclamanți deoarece în cauză nu se discută vreun drept

al Municipiului București asupra acestor construcții și nu există nici o

legătură cu calitatea de pârât al municipiului București într-o acțiune în

constatare.

Prin decizia civilă nr. 412 A din 31

mai 2004 Curtea de Apel București, secția a VII-a, a admis apelul reclamanților

G.L.C. și G.M. împotriva sentinței civile nr. 544 din 27 ianuarie 2004

pronunțată de Judecătoria sectorului 2 București, a anulat sentința apelată și

a reținut cauza în vederea soluționării fondului litigiului în baza art. 297

alin. (1) C. civ.

În fond, Curtea de Apel București,

secția a VII-a, prin decizia civilă nr. 730/A din 28 iunie 2004 a admis

acțiunea reclamanților constatând că aceștia sunt proprietari prin accesiune

imobiliară asupra anexei, magazie și garaj, construite pe terenul situat în

București, în suprafață de 133,88 mp, omologând raportul de expertiză întocmit

de ing. R.G.

În considerentele deciziei, instanța

de apel a reținut că reclamanții sunt proprietarii terenului în suprafață de

201 mp din Str. H. în temeiul contractului de vânzare-cumpărare autentificat

sub nr. 6991 din 12 martie 1994 la Notariatul de stat al sectorului 2 București

pe care au edificat în 1998 o anexă, magazie și garaj cu o suprafață construită

de 133,58 mp și o suprafață desfășurată de 150,49 mp și că potrivit art. 489 și

urm. C. civ. aceștia sunt proprietarii construcțiilor.

Împotriva deciziei civile nr. 73 din

28 ianuarie 2004 a Curții de Apel București, secția a VII-a civilă, a declarat

recurs Municipiul București, susținând în esență că în mod greșit instanța a

admis apelul reclamanților, deoarece aceștia au edificat construcția pe terenul

proprietatea acestora fără a obține în prealabil o autorizație de construcție

și fără a deține contractul de construcție și procesul verbal de

predare-primire, acțiunea reprezentând o încercare de eludare a prevederilor

art. 2 din Legea nr. 1950/1990 modificată prin Legea nr. 453/2001.

Față de cele de mai sus s-a

solicitat admiterea recursului, casarea deciziei și respingerea acțiunii.

Recursul este nefondat.

Pe calea acțiunii în constatare,

interogatorie, reclamanții au acționat în judecată Municipiul București prin Primarul

General pentru că acesta, singurul care ar putea contesta, să se pronunțe dacă

invocă sau nu vreun drept de proprietate asupra celor două construcții, magazie

și garaj, în condițiile în care reclamanții în calitate de proprietari ai

terenului de 201 mp dobândit prin act autentic sunt prezumați proprietari, în

temeiul art. 492 C. civ.

Aspectele de ordin formal legate de inexistența

contractului de construcție și procesul verbal de predare primire nu pot

obstrucționa sau limita dreptul de proprietate al reclamanților, după cum

constatarea dreptului de proprietate al reclamanților nu poate avea consecințe

pe planul raporturilor de natură administrativă legate de inexistența

autorizație, pentru a se putea afirma că aceștia au tins pe calea acțiunii de

față să eludeze prevederile art. 2 din Legea nr. 50/1990 modificată prin Legea

nr. 453/2001.

Dimpotrivă, legitimarea calității

lor de proprietari ai construcțiilor de pe teren ar putea, în lipsa

autorizației și cu respectarea dispozițiunilor legale, să antreneze răspunderea

contravențională a acestora pentru lipsa autorizației de construcție.

Pe calea expertizei efectuată în

cauză s-a realizat identificarea și poziționarea construcțiilor pe teren, în

privința cărora reclamanții au urmărit pe calea acțiunii în constatare să-și

consolideze un drept subiectiv preexistent.

În raport de cele mai sus arătate,

criticile formulate de Municipiul București la recursul de față sunt

neîntemeiate, motiv pentru care recursul va fi respins în temeiul art. 312 C.

proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de Primăria Municipiului București prin Primarul General împotriva

deciziei nr. 730/A din 28 iunie 2004 a Curții de Apel București, secția a VII–a

civilă și litigii de muncă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 mai 2005.