ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 562/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 562/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului penal de față,

În baza lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin

sentința penală nr. 51 din 23 ianuarie 2009 a Tribunalului Iași au fost condamnați inculpații: D.G.S. (fiul lui V. și A.) și D.R. (fiul lui V. și A.) în baza art.

20 raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) cu aplicarea art.

74 lit. a) și c) și art. 76 alin. (2) C. pen., prin schimbarea încadrării

juridice din art. 20 raportat la art. 174 alin. (1) C. pen. la câte 5 ani

închisoare și 2 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit.

b) C. pen. și în baza art. 189 alin. (2) cu aplicarea art. 74 lit. a) și c) și art.

76 alin. (1) lit. b) și art. 33 lit. b) C. pen. la câte 1 an închisoare (câte 2

infracțiuni) stabilindu-se, conform art. 33 lit. a) și b) și art. 34 lit. b) C.

pen. inculpații să execute câte 5 ani închisoare și câte 2 ani interzicerea

drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

S-au aplicat dispozițiile art. 71 și art. 64 lit. a) și b) C.

pen., iar potrivit art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea corpurilor

delicte respective: un băț ciobănesc din corn cu lungimea de 1,4 m, un băț ciobănesc cu lungimea de 1,5 m și 2 bucăți lemn de 60 cm, ridicate de la locul agresiunii.

În baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen. și a art. 998 C.

civ. s-a dispus obligarea inculpatului D.G.S. la plata sumelor de 2853 lei

daune materiale, și de 5000 lei daune morale către partea civilă B.M., de

1472,86 lei cheltuieli de spitalizare a acestei părți civile către Spitalul

Clinic S.T. Iași și de 249 lei cheltuieli de transport către Serviciul Județean

de Ambulanță Iași și obligarea inculpatului D.R. la plata sumelor de 787,51 lei

către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență Iași, reprezentând cheltuieli de

spitalizare a victimei B.C.G. și de 366 lei cheltuieli de transport către

Serviciul de Ambulanță Iași.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut în fapt

că inculpații se aflau în ziua de 29 aprilie 2007 la stâna lor amenajată lângă

satul Paușești, comuna Dumești, județul Iași în punctul denumit Dealul Vrancea.

La această dată părțile vătămate B.M. și B.C.G. care avea

stâna în aceeași zonă la punctul numit B., s-au deplasat la cantonul

pădurarului V.C., din pădurea satului Paușești unde au stat mai mult timp și au

consumat băuturi alcoolice.

Spre seară, partea vătămată B.M. și fiul său B.C.G. s-au

deplasat spre stâna lor, trecând pe șesul situat în apropierea stânei

inculpaților, unde D.G.S. păștea oile împreună cu martorul Z.N.

Aflat în stare de ebrietate B.M. i-a adresat inculpatului

cuvinte vulgare, acesta replicându-i în același mod.

În acest context, inculpatul i-a aplicat părții vătămate B.M.

mai multe lovituri peste cap, cu bățul ciobănesc până când acesta a căzut la

pământ în stare de inconștiență.

Fiul victimei, de față la incident, a alergat spre a-i chema

pe ceilalți membri ai familiei în ajutorul tatălui său. În drum spre casă

acesta l-a întâlnit pe B.C.G. cu căruța, care a aflat despre incidentul

consumat între inculpatul D.G.S. și B.M. Până să ajungă în acest loc partea

vătămată B.C.G. și martorii menționați s-au întâlnit și cu martorul B.E. care

i-a însoțit în continuare.

Găsind-o pe partea vătămată B.M., întinsă pe iarbă,

curgându-i sânge din zona capului și acuzând dureri de cap, au așezat-o în

căruța care a fost deplasată pe drumul ce trece pe lângă cimitirul satului.

Între timp, inculpatul D.G.S. întâlnindu-se cu fratele său D.R.,

care venise la stână și apreciind că cei din familia victimei B.M. vor veni în

acel loc, au hotărât să meargă în sat pentru a-i anunța pe ceilalți frați

despre incidentul consumat.

Căruța condusă de B.C.G. a pornit spre sat pe drumul H.,

însă fiind observate mai multe persoane din familia D., căruța a fost întoarsă

deplasându-se spre acele persoane pentru a se lămuri în legătură cu motivele ce

au declanșat atacul inculpatului D.G.S. asupra părții vătămate B.M.

Întâlnindu-se cu aceste persoane partea vătămată B.C.G. a

oprit căruța și în timp ce le cerea explicații în legătură cu lovirea fratelui

său B.M., inculpatul D.R. i-a aplicat cu un par mai multe lovituri peste cap și

corp.

În același context inculpatul D.G.S. i-a aplicat părții

vătămate B.M. mai multe lovituri peste cap și corp cu un băț ciobănesc.

La locul agresiunii a apărut și soția victimei, B.M., care

fusese anunțată de martorul B.B.M.

Aici martora le-a găsit pe cele două victime în căruță, iar

în fața acesteia se afla inculpatul D.G.S., care, împreună cu ceilalți frați

s-au opus deplasării căruței, considerând că acest lucru ar fi necesar până la

sosirea organelor poliției.

Realizând că cele două victime se aflau într-o stare gravă,

D.M. a apelat serviciul de urgență la orele 19,13 și apoi la 19,44, ambulanța

ajungând la 20,20.

În timp ce șeful postului de poliție U.C., se deplasa cu

martorul B.Ș. spre locul agresiunii, s-au întâlnit cu D.M., care a relatat că

frații B. i-ar fi distrus stâna și unele bunuri, au aruncat coșul pe jos,

acesta fiind motivul agresiunii părților vătămate.

Pe drum a mai fost întâlnită căruța condusă de martorul B.E.,

în care se aflau victimele și martora B.M., iar la circa 50 m se aflau frații D. având asupra lor obiecte contondente, respectiv pari și unelte agricole.

Victimele au fost transportate pe drumul principal din satul

Răușești iar după ce au primit primele îngrijiri medicale de la echipajul

ambulanței au fost transportate la spital.

Victima B.M. a fost internată la Spitalul Clinic de Urgență S.T. Iași în perioada 29 aprilie - 7 iulie 2007 cu diagnosticul

„Politraumatism. Comă I-II. Fractură cominutivă cu înfundare P. stg. Cu hematom

extradural subfractrat. Hematom extradural parietal dr. nechirurgical. Contuzie

dilacerare ant. sinusului dr. (Agresiune)”.

Potrivit raportului de constatare medico-legală aflat în

dosar victima B.M. a prezentat un traumatism cranio-cerebral acut deschis cu

fractură acut deschis cu fractură cominutivă cu înfundare parietală stg. și

hematom extradural subfracturat pentru care s-a intervenit chirurgical, hematom

extradural perietal drept nechirurgical, contuzie - delacerare cerebrală și a

prezentat comă grad I-II - leziuni ce au fost produse prin lovire activă cu

obiect contondent putând data din 29 aprilie 2007, că acestea necesită 65-70

zile îngrijiri medicale pentru vindecare din momentul producerii lor. S-a mai

concluzionat că leziunile prezentate de victimă au fost de natură să-i pună în

primejdie viața.

Victima B.C.G. a fost internată la Spitalul Clinic de Urgență S.I. Iași în perioada 30 aprilie - 4 mai 2007 cu diagnosticul

„Politraumatism, traumatism comă cerebrală, plagă parietală dreapta, fractură

1/3 medie antebraț dr. cu deplasare, contuzie umăr și radial”.

De asemenea, a fost internată și la Spitalul Clinic de urgențe S.S. Iași, în perioada 4 mai  - 8 mai 2007, cu diagnosticul de

„Fractură dublă de mandibulă subcandiliană bilaterală, fractură 1-3 medie

antebraț drept operată, agresiune”.

Potrivit raportului de constatare medico-legală, victima B.C.G.

a prezentat fractură 1-3 medie antebraț drept, fractură dublă de mandibulă

subcandiliană bilaterală, contuzie umăr stg., contuzie hemitorace stg. și plagă

contuză, leziuni care au putut fi produse prin lovire cu obiecte contondente și

pot data din 29 aprilie 2007, necesitând pentru vindecare 70-75 zile îngrijiri

medicale (fractură de antebraț drept necesitând 70-75 zile, fractură de 30-35

zile, iar restul leziunilor necesitând 7-9 zile, timpii nu se sumează).

Situația de fapt și vinovăția inculpaților au fost stabilite

în baza procesului verbal de constatare întocmit de organele de urmărire

penală, a actelor medicale și medico-legale aflate în dosar, a declarațiilor

martorilor B.E., A.C., A.D., B.M., U.C., B.C., a declarațiilor părților

vătămate B.M. și B.C.G., probe coroborate cu declarațiile inculpaților care au

recunoscut lovirea victimei.

Apărările formulate de inculpați în sensul că s-ar fi aflat

în legitimă apărare sau că ar fi fost provocate de atitudinea victimelor, au

fost înlăturate de instanță, care a considerat că nu sunt întrunite cerințele art.

44 alin. (2) și art. 73 lit. b) C. proc. pen. În drept s-a apreciat că fapta

inculpatului dumitrașcu G.S. constând în aceea că în seara zilei de 29 aprilie

2007, în loc public, cu un băț, a aplicat victimei mai multe lovituri în zona

capului cauzându-i leziuni grave, respectiv un traumatism cranio-cerebral acut

deschis cu fractură cominutivă, cu înfundare perietală stânga și hematom

extradural (subfractural), leziuni care au necesitat 65-70 zile de îngrijiri

medicale, și au fost de natură să îi pună în primejdie viața întrunește

elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor calificat

prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 alin. (1) și art. 175 lit. i) C. pen.

S-a mai apreciat că, în drept, fapta inculpatului D.R. constând

în aceea că în seara zilei de 29 aprilie 2007, cu un par, a aplicat părții

vătămate B.C.G., aflat pe un drum public, mai multe lovituri, în zona capului,

cu intenția de a ucide, împrejurări care i-au cauzat fractură antebraț drept,

fractură dublă subcondiliană bilateral, contuzie umăr stâng, contuzie

hemitorace stâng și plagă contuză, leziuni care au necesitat pentru vindecare

70-75 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale

tentativei la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 20 raportat la art.

174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen.

Faptele inculpaților D.G.S. și D.R. constând în aceea că, în

seara de 29 aprilie 2007, după consumarea agresiunii fizice comisă asupra celor

două părți vătămate, le-au lipsit de libertatea fizică, respectiv de a se

deplasa și acționa asupra propriei lor voință, prin blocarea accesului căruței

cu care se deplasau spre satul Păușești, deși cunoșteau că ambele se află

într-o stare gravă, punându-le în pericol viața, întrunesc elementele

constitutive a câte două infracțiuni de lipsire de libertate prevăzută de art. 189

alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen.

Instanța a reținut că, pe plan subiectiv, inculpații au

acționat cu intenția de a ucide victimele, având în vedere zona anatomică

vizată, folosirea unor instrumente apte a suprima viața, intensitatea

loviturilor și consecințele grave produse.

Întrucât faptele s-au petrecut în locuri care prin natura și

destinația lor sunt accesibile publicului, respectiv pe un șes și apoi pe un

drum public, s-a apreciat că sunt incidente dispozițiile agravante prevăzute de

art. 175 lit. i) C. pen.

Având în vedere că inculpații sunt infractori primari, că au

o bună conduită în comunitate, că au un grad redus de instrucție, iar în

privința inculpatului D.R. expertiza medico-legală psihiatrică a pus în

evidență o deficiență mintală ușoară, cu păstrarea însă a discernământului, instanța

a reținut în favoarea inculpaților circumstanțe atenuante potrivit art. 74 lit.

a) și c) C. pen., coborând pedepsele, conform art. 76 alin. (2) din același cod

sub minimul legal.

Referitor la latura civilă, instanța a apreciat ca

întemeiate cererile de despăgubiri formulate de unitățile medicale și, parțial,

de părțile vătămate care au cerut daune materiale și daune morale în cuantumul

menționat mai sus.

Curtea de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu

minori, prin Decizia penală nr. 90 din 25 iunie 2009 a respins apelurile declarate de inculpații D.G.S. și D.R. și de părțile civile B.C. și B.M. împotriva

hotărârii primei instanțe.

Pentru a decide astfel, instanța de control judiciar a

considerat neîntemeiate criticile formulate de inculpați, în principal, în

sensul că nu au săvârșit infracțiunile de lipsire de libertate și, în

subsidiar, că pedepsele aplicate sunt prea severe, impunându-se reducerea prin

reținerea circumstanței atenuante a provocării prevăzută de art. 73 lit. b) C.

pen. și aplicarea dispozițiilor art. 81 sau art. 86

1

C. pen.

De asemenea, au fost considerate nefondate susținerile din

apelurile părților vătămate în sensul că pedepsele aplicate sunt prea blânde și

că s-ar impune majorarea lor și aplicarea unui spor.

Instanța de apel, a considerat că pedepsele sunt conforme cu

pericolul social al faptelor, că nu sunt întrunite cerințele art. 73 lit. b) C.

pen. și că reeducarea și reintegrarea socială a inculpaților sunt posibile prin

executarea pedepselor în regim de detenție.

Sub aspectul laturii civile s-a apreciat că prima instanță a

stabilit în mod corect cuantumul despăgubirilor cuvenite părților vătămate și

că solicitarea lor din apel, de majorare a daunelor materiale și a celor morale

nu se justifică.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații D.G.S.

și D.R. care, invocând dispozițiile art. 385

9

pct. 18, 17 și 16 C.

proc. pen. au susținut că au acționat la comiterea agresiunii în legitimă

apărare, că soluția de condamnare pentru infracțiunea prevăzută de art. 189 alin.

(2) C. pen. este greșită, neexistând probe de vinovăție, că faptele de lovire a

victimelor trebuiau încadrate în dispozițiile art. 182 alin. (2) C. pen. și că

pedepsele stabilite sunt prea severe, impunându-se reducerea lor prin reținerea

circumstanța atenuantă a provocării prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen. și

aplicarea dispozițiilor art. 81, art. 86

1

sau art. 86

7

C.

pen.

Sub aspectul laturii civile, inculpații au susținut că

daunele morale și materiale acordate părților vătămate nu sunt justificate și

că se impunea respingerea ori micșorarea lor.

S-a solicitat admiterea recursurilor, casarea hotărârii

atacate și rejucarea cauzei.

Recursurile declarate nu sunt întemeiate.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată

că instanțele au stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția

inculpaților în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 20 raportat la art.

174 alin. (1) și art. 175 lit. i) C. pen. și de art. 189 alin. (2) C. pen.

Probele administrate în cauză, evocate anterior, au confirmat

că în seara zilei de 29 august 2007, inculpatul D.G.S. a aplicat părții

vătămate B.M., aflat într-un loc public, cu un băț ciobănesc, mai multe

lovituri în zona capului, cauzându-i un hematom cranio-cerebral acut deschis cu

fractură cominutivă cu înfundare parietală stânga și hematom extradural

subfracturat, leziuni ce au necesitat pentru vindecare 65-70 zile de îngrijire

medicală și au fost de natură să îi pună viața în primejdie.

De asemenea, din materialul probator al cauzei a rezultat că

inculpatul D.R., în aceeași seară de 29 august 2007, cu un par, a aplicat

părții vătămate B.C.G., aflat pe un drum public, mai multe lovituri în zona

capului, cu intenția de a ucide, cauzându-i o fractură de antebraț drept,

ridicat într-un gest de apărare, fractură dublă subcondiliană bilateral,

contuzie umăr stâng, contuzie hemitorace stâng, plagă contuză, leziuni ce au

necesitat pentru vindecare 75-80 zile îngrijiri medicale.

Tot astfel, din probe a mai reieșit că inculpații D.G.S. și

D.R., după consumarea agresiunii fizice asupra celor două victime, le-au lipsit

pe acestea de libertatea fizică de a se deplasa și a acționa potrivit propriei

voințe, blocând accesul căruței cu care se deplasau spre satul Păușești, deși

cunoșteau că acele persoane se aflau în stare gravă în urma violențelor pe care

ei le-au exercitat, viața fiindu-le pusă în primejdie.

Având în vedere obiectele vulnerante folosite de inculpați,

apte de a ucide, zonele vitale vizate, intensitatea deosebită a loviturilor

aplicate și consecințele descrise în actele medico-legale menționate, la care

au fost expuse cele două victime, în mod justificat instanțele au tras

concluzia că inculpații au acționat pe plan subiectiv cu intenția directă de

ucidere, ceea ce caracterizează infracțiunea de omor calificat rămasă în faza

de tentativă.

Ca atare, nu sunt incidente dispozițiile art. 182 alin. (2) C.

pen. referitoare la vătămarea corporală gravă, comisă cu intenție depășită.

Prin urmare, faptele au fost corect încadrate în

dispozițiile art. 20 raportat la art. 174 alin. (1) și 175 lit. i) C. pen.

Privitor la infracțiunea de lipsire de libertate, aceasta

cum s-a arătat, a fost pe deplin dovedită, inculpații oprind din drum în mod

nelegal căruța în care se aflau cele două victime grav rănite, lipsindu-le de

posibilitatea de a se deplasa și acționa conform propriei voințe, sănătatea sau

viața fiindu-le puse în pericol.

Așa fiind, nu subzistă eroarea gravă de fapt invocată în

recurs.

Referitor la dispozițiilor art. 44 C. pen. și a

circumstanței atenuante a provocării prevăzută de art. 73 alin. (6) C. pen.,

invocată de recurenți se constată că acestea nu pot fi aplicate în cauză.

Astfel, după consumarea unui prim incident în care partea

vătămată B.M. și inculpatul D.G.S. și-au adresat în mod reciproc cuvinte și

expresii triviale, acesta din urmă a declanșat în mod nejustificat atacul prin

aplicarea de puternice lovituri în zona capului victimei, cauzându-i leziuni ce

i-au pus în pericol viața. Ca atare, el nu poate beneficia de circumstanța

provocării, nerezultând că expresiile folosite de victimă ar fi trezit în

făptuitor o intensă reacție psihică, o stare de tulburare sau o puternică

emoție.

De asemenea, premergător agresiunii, nu s-a probat existența

din partea victimelor a unui atac direct, imediat și injust care să pună în

pericol grav persoana sau drepturile celui atacat în sensul art. 44 alin. (2) C.

pen.

În consecință, întreaga agresiune este imputabilă

inculpaților.

În legătură cu pedepsele aplicate pentru infracțiunile

săvârșite în concurs, se constată că acestea au fost individualizate sub

minimul prevăzut de lege, avându-se în vedere conform art. 74 alin. (1) lit. a)

și c) C. pen. lipsa antecedentelor penale, conduita general bună a inculpaților

și comportarea sinceră în cursul procesului penal, fiind respectate și

celelalte criterii prevăzute de art. 72 din același cod, respectiv, gradul de

pericol social al faptelor, împrejurările săvârșirii lor și consecințele la

care au fost expuse părțile vătămate.

Se mai constată că aceste pedepse, cu executare în loc de

detenție conform art. 57 C. pen. sunt de natură a asigura, potrivit art. 52 din

același cod, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni și reintegrarea în

comunitate a inculpaților.

Întrucât au fost respectate aceste dispoziții legale și nu

există temeiuri de reducere a pedepselor ori de schimbare a modalității de

executare, critica din recursul inculpaților întemeiată pe dispozițiile art. 385

9

alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. nu poate fi primită.

Relativ la soluționarea laturii civile se constată că

instanțele aplicând în mod corect dispozițiile art. 998 C. civ. cât și pe cele

ale art. 14 și art. 346 C. proc. pen. au dispus obligarea inculpaților la

despăgubirile menționate mai sus către unitățile spitalicești și către cele

două părți civile, sumele acordate reprezentând o justă și integrală

despăgubire pentru prejudiciul material și moral suferit de victime.

Ca atare, neexistând motive care să justifice înlăturarea

obligării inculpaților la despăgubiri ori diminuarea acestora, critica

formulată în recurs în sensul greșitei soluționări a laturii civile nu poate fi

primită.

Față de considerentele expuse, constatând neîntemeiate

motivele de recurs invocate și nerezultând cazuri de casare din cele prevăzute

de art. 385

9

alin. (3) C. proc. pen. care pot fi luate în

considerare din oficiu, Curtea în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) și

a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondate recursurile

declarate de inculpații D.G.S. și D.R., cu obligarea acestora la cheltuielile

judiciare către stat.

Se va stabili ca onorariul cuvenit apărătorului din oficiu

până la prezentarea apărătorului ales să fie avansat din fondul M.J.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile

declarate de inculpații D.G.S. și D.R. împotriva Deciziei penale nr. 90 din 25

iunie 2009 a Curții de Apel Iași, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurenții inculpați la

plata sumei de câte 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din

care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat

din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 15

februarie 2010.