ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1853/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1853/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra
recursului de față,
Din examinarea
lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
Prin acțiunea
înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Cluj, reclamanta B.M.C. a solicitat
în contradictoriu cu pârâtul M.F.P. anularea răspunsului primit de către
Organismul Intermediar pentru P.D.R. Nord Vest, prin adresa nr. 92079 din 17
iulie 2009 a M.F.P. sub aspectul neacordării avizului favorabil pentru
reclamantă privind majorarea salarială în baza Legii nr. 490/2004 și a H.G. nr.
595/2009; obligarea pârâtului să emită aviz favorabil acordării majorării
salariale de 75 % pentru reclamantă în baza textelor de lege din actele
normative sus menționate; obligarea pârâtului la plata sumei de 1045,62 lei pe
lună începând cu data de 01 mai 2009 și până la momentul emiterii avizului
favorabil, cu titlu de daune materiale.
În motivarea
acțiunii, reclamanta a arătat din adresa nr. 92079 din 17 iulie 2009 rezultă că
M.F.P. nu a acordat aviz favorabil în vederea acordării majorării salariale de
75 % în baza Legii nr. 490/2004 și a H.G. nr. 595/2009.
A mai arătat
reclamanta că M.F.P. motivează neacordarea avizului favorabil prin faptul că, C.A.I.,
în cadrul căruia aceasta își desfășoară activitatea, este o structură care nu
poate fi încadrată în structurile expres și limitativ prevăzute de art. 2 alin.
(l) lit. b) din H.G. nr. 595/2004.
Prin sentința nr.
519 din 12 februarie 2010, Tribunalul Cluj a admis excepția necompetenței
materiale invocată din oficiu de această instanță și a declinat competența de
soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj.
Prin sentința nr.
235 din 19 mai 2010, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ
și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta B.M.C.; a anulat răspunsul
primit de către organismul intermediar pentru P.D.R. Nord-Vest prin adresa nr. 92079
din 17 iulie 2009 a M.F.P. sub aspectul neacordării avizului favorabil pentru
reclamantă pentru majorarea salarială în baza Legii nr. 490/2004 și H.G. nr. 595/2009;
a obligat pârâtul să emită aviz favorabil acordării majorării salariale de 75 %
pentru reclamantă, în baza Legii nr. 490/2004 și a H.G. nr. 595/2009; a obligat
pârâtul la plata sumei de 1.045 lei pe lună începând cu 1 mai 2009 și până la
momentul emiterii avizului favorabil acordării majorării salariale de 75 %
pentru reclamantă, cu titlu de daune materiale și a obligat pârâtul la plata,
în favoarea reclamantei, a sumei de 843,6 lei cu titlu de cheltuieli de
judecată.
Pentru a
pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că răspunsul primit de
către organismul intermediar pentru P.D.R. Nord-Vest prin adresa nr. 92079 din 17
iulie 2009 a M.F.P. sub aspectul neacordării avizului favorabil pentru
reclamantă pentru majorarea salarială în baza Legii nr. 490/2004 și H.G. nr. 595/2009
este nelegală.
S-a apreciat că
reclamanta poate beneficia de majorarea salarială prevăzută de Legea nr. 490/2004,
având în vedere următoarele:
- face parte
din personalul de specialitate, așa cum este definit de art. l din Legea nr. 490/2004,
al P.D.R. Nord – Vest [(structură care se încadrează la punctul 11 al art. 2 alin.
(1) lit. b) din H.G. nr. 595/2009)] îndeplinindu-și atribuțiile în cadrul C.A.I.;
- îndeplinește
condițiile cumulative prevăzute de art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 595/2009
respectiv: a) are conform fișei de post, în procent de 90 % atribuții specifice
domeniului gestionării asistenței financiare nerambursabile comunitare așa cum
este definit la art. l lit. a) din același text de lege, „gestionarea
asistenței financiare nerambursabile comunitare totalitatea activităților de
programare, implementare, monitorizare, raportare, evaluare, contractare,
audit, verificare și control tehnic și financiar, efectuare a plăților,
certificare, recuperare a sumelor necuvenite, asigurare a funcționării adecvate
a sistemelor de management și control, cât și activități de natură
financiar-contabilă și activități specifice de coordonare cu privire la
instrumentele de preaderare P. și I.S.P.A., fondurile structurale și fondul de
coeziune”; b) este încadrată în cadrul P.D.R. Nord-Vest, structură care are rol
de Organism Intermediar, stabilit prin H.G. nr. 11/2009 privind organizarea și
funcționarea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției Sociale ce
îndeplinește atribuțiile prevăzute în acordul de delegare de funcții încheiat
cu A.M.
De asemenea,
instanța a apreciat întemeiat și capătul de cerere privind obligarea pârâtului
la plata sumei de 1045,62 lei pe lună începând cu data de 01 mai 2009 și până
la momentul emiterii avizului favorabil, cu titlu de despăgubiri.
S-a reținut că,
în temeiul art. 6 din H.G. nr. 595/2009 M.F.P., trebuia să emită un răspuns în
termen de 15 zile lucrătoare de la data depunerii documentației, neîndeplinirea
acestei obligații impune, raportat la principiul reparării integrale a
prejudiciului admiterea și a acestui capăt de cerere.
Împotriva
acestei hotărâri a declarat recurs M.F.P., criticând soluția instanței de fond
ca nelegală și netemeinică.
În ceea ce
privește soluția instanței de fond de anulare a răspunsului primit de
reclamantă, prin adresa cu numărul 92079 din 17 iulie 2009 a M.F.P. sub
aspectul neacordării avizului favorabil pentru majorarea salarială în baza
Legii nr. 490/2004 și a H.G. nr. 595/2009 și obligarea pârâtului să emită aviz
favorabil acordării majorării salariale de 75 % pentru reclamanta B.M.C. în
baza Legii nr. 490/2004 și H.G. nr. 595/2009, se arată de către recurent că
este nelegală.
În opinia M.F.P.,
reclamanta nu îndeplinește condițiile cumulative prevăzute de art. 2 din H.G. nr.
595/2009 pentru aplicarea Legii nr. 490/2004 privind stimularea financiară a
personalului care gestionează fonduri comunitare.
În ceea ce
privește obligarea pârâtului M.F.P. la plata sumei de 1045,62 lei pe lună
începând cu data de 01 mai 2009 și până la momentul emiterii avizului
favorabil, cu titlu de daune materiale se apreciază că sentința instanței de
fond, sub acest aspect, este criticabilă, întrucât excede soluțiilor de care
este ținută instanța de contencios administrativ prin dispozițiile art. 18 din
Legea nr. 554/2004.
Înalta Curte de
Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând
motivele invocate în raport cu sentința atacată, materialul probator și
dispozițiile legale incidente în cauză, va admite recursul, va modifica
sentința atacată în sensul respingerii acțiunii reclamantei, ca nefondată, pentru
considerentele ce urmează:
Înalta Curte a
reținut faptul că, prin cererea de chemare în judecată reclamanta B.M.C. a
solicitat în contradictoriu cu pârâtul M.F.P. anularea răspunsului primit de
către Organismul Intermediar pentru P.D.R. Nord Vest, prin adresa nr. 92079 din
17 iulie 2009 a M.F.P. sub aspectul neacordării avizului favorabil pentru
reclamantă privind majorarea salarială în baza Legii nr. 490/2004 și a H.G. nr.
595/2009; obligarea pârâtului să emită aviz favorabil acordării majorării
salariale de 75 % pentru reclamantă în baza textelor de lege sus menționate;
obligarea pârâtului la plata sumei de 1045,62 lei pe lună începând cu data de
01 mai 2009 și până la momentul emiterii avizului favorabil, cu titlu de daune
materiale.
În conformitate
cu dispozițiile prevăzute de art. 8 alin. (1) din O.U.G. nr. 1/2006 privind
unele măsuri pentru întărirea capacității administrative a României pentru
integrarea în U.E.
Personalul de
specialitate din cadrul structurilor care au ca obiect de activitate
gestionarea
asistenței financiare din împrumuturi externe contractate sau garantate de
stat, rambursabile sau nerambursabile, precum și a altor credite
sau împrumuturi similare beneficiază de
drepturile salariale prevăzute de Legea
nr. 490/2004 privind stimularea
financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările
ulterioare, respectiv de salarii de bază majorate cu 75 % față de cele
prevăzute de lege.
De asemenea,
dispozițiile art. 2 din H.G. nr. 606/2009 pentru aplicarea Legii nr. 490/2004
privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri
comunitare, stabilesc faptul că pot beneficia de prevederile acesteia
personalul de conducere și personalul de execuție care îndeplinește cumulativ
următoarele criterii:
a) are
atribuții specifice domeniului gestionării asistenței financiare nerambursabile
comunitare, prevăzute în fișa postului, reprezentând minimum 75 % din totalul
obiectivelor și atribuțiilor de serviciu și pentru îndeplinirea cărora alocă
minimum 75 % din timpul total destinat îndeplinirii tuturor atribuțiilor de
serviciu prevăzute în fișa postului;
b) este
încadrat în următoarele structuri din cadrul și din subordinea Ministerului
Agriculturii și Dezvoltării Rurale: 1. Agenția Națională pentru Pescuit și
Acvacultura; 2. Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură; 3. Direcția
generală de dezvoltare rurală, care îndeplinește funcția de autoritate de
management pentru Programul S.A.P.A.R.D. și de autoritate de management pentru
Programul Național de Dezvoltare Rurală; 4. unitățile de plată pentru
programele finanțate din fonduri comunitare, în cazul în care acestea sunt
organizate separat de autoritatea de management; 5. autoritatea competentă
pentru acreditarea agențiilor de plăți; 6. structurile de specialitate din
cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și din cadrul
instituțiilor subordonate care îndeplinesc, prin delegare, funcții de
gestionare și implementare a asistenței financiare nerambursabile comunitare,
prevăzute de regulamentele comunitare și memorandumurile de finanțare
aplicabile, pe perioada de valabilitate a acordurilor de delegare.
Astfel, conform
celor mai sus menționate, pentru ca reclamanta să
poată beneficia de majorarea drepturilor salariale cu până la 75 %,
trebuie să
îndeplinească cumulativ
cele două condiții stabilite de hotărâre, respectiv
instituția în cadrul căreia își desfășoară
activitatea reclamanta trebuie să fie
dintre
cele menționate în H.G. nr. 606/2009 sau să îndeplinească, funcții de
gestionare și implementare a asistenței financiare
nerambursabile comunitare,
prevăzute în fișa postului, reprezentând minimum
75 % din totalul obiectivelor și atribuțiilor de serviciu și pentru
îndeplinirea cărora alocă
minimum 75 % din
timpul total destinat îndeplinirii tuturor atribuțiilor de
serviciu
prevăzute în fișa postului.
Prin Legea nr. 490/2004
modificată, se stabilesc structurile din cadrul ministerelor și instituțiilor
care au ca obiect gestionarea asistenței financiare nerambursabile comunitare, cât
și numărul și structura posturilor, precum și criteriile de încadrare a
personalului pe funcții specifice care ulterior vor fi aprobate prin hotărâre
de Guvern.
Pentru punerea
în aplicare a Legii nr. 490/2004 a fost adoptată H.G. nr. 170/2005 privind
stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri nerambursabile
comunitare, iar prin art. 2 al hotărârii de guvern menționate se stabilesc
categoriile de personal și structurile la care se aplica.
Potrivit art. 3
alin. (2), art. 4 și art. 5 din H.G. nr. 170/2005, numărul și structura
posturilor ocupate de personalul care gestionează asistența financiară
nerambursabilă comunitară se stabilesc urmare avizelor prealabile a M.F.P.,
aprobate prin ordin al ministerului finanțelor publice.
Astfel, așa cum
rezultă din dispozițiile legale menționate, una dintre condițiile care trebuie
îndeplinite pentru a beneficia de majorarea salarială în baza Legii nr. 490/2004
este aceea de a fi încadrat în structurile prevăzute expres și limitativ la art.
2 alin. (l) lit. b) din actul normativ menționat.
Înalta Curte,
analizând actele și lucrările dosarului, a constatat că intimata-reclamantă nu
se află în niciuna din structurile enumerate și nu are ca obiect de activitate
gestionarea asistenței financiare nerambursabile comunitare așa cum este
definită această activitate de actele normative menționate.
Înalta Curte a
constatat că nu sunt întemeiate susținerile formulate de intimata-reclamantă în
legătură cu acordarea sporului de 75 % în discuție, fără distincția
activităților desfășurate în mod concret de fiecare dintre personalul care
gestionează asistența financiară nerambursabilă comunitară.
Normele cu
caracter special în discuție au o justificare obiectivă și rezonabilă în sensul
jurisprudenței C.E.D.O., astfel încât soluția instanței de fond este nelegală,
întrucât norma specială menționează categoriile de personal cărora li se aplică
dispozițiile legale arătate, iar reclamanta nu face parte dintre persoanele
expres prevăzute de aceasta.
Cu privire la
cel de al doilea motiv de recurs formulat de M.F.P., se observă că și acesta
este întemeiat.
Instanța de
fond ca efect al admiterii acțiunii reclamantei în anularea răspunsului primit
de către organismul intermediar pentru P.D.R. Nord-Vest prin adresa nr. 92079
din 17 iulie 2009 a M.F.P. sub aspectul neacordării avizului favorabil pentru
aceasta de acordare a majorării salariale de 75 %, în mod automat a acordat
acesteia și daune materiale. Or, pentru acordarea acestora trebuie avute în
vedere anumite criterii obiective rezultând din gradul de lezare a valorilor
sociale ocrotite, aspecte pe baza cărora să fie apreciate intensitatea și
gravitatea atingerii aduse acestora.
Pentru toate
aceste considerente, văzând că sunt motive de modificare a sentinței atacate,
Înalta Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (2) C. proc. civ.,
raportate la cele ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va admite
recursul, va modifica sentința atacată în sensul respingerii acțiunii
reclamantei ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul
declarat de M.F.P. împotriva sentinței nr. 235 din 19 mai 2010 a Curții de Apel
Cluj, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal.
Modifică
sentința atacată în sensul că respinge acțiunea reclamantei B.M.C. ca
nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 29 martie 2011.