ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1852/2011
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1852/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra
recursului de față,
Din examinarea
lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
Prin acțiunea
înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Cluj, reclamanta C.A.C. a solicitat
în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice anularea răspunsului
primit de către Organismul Intermediar pentru POSDRU Regiunea Nord Vest, prin
adresa nr. 92079 din 17 iulie 2009 a Ministerului Finanțelor Publice, sub
aspectul neacordării avizului favorabil pentru reclamantă privind majorarea
salarială în baza Legii nr. 490/2004 și a H.G. nr. 595/2009; obligarea
pârâtului să emită aviz favorabil acordării majorării salariale de 75% pentru
reclamantă în baza textelor de lege din actele normative menționate; obligarea
pârâtului la plata sumei de 1298,7 lei pe lună începând cu data de 01 mai 2009
și până la momentul emiterii avizului favorabil, cu titlu de daune materiale.
In motivarea
acțiunii, reclamanta a arătat că din adresa nr. 92079 din 17 iulie 2009 rezultă
că Ministerul Finanțelor Publice nu a acordat aviz favorabil în vederea
acordării majorării salariale de 75% în baza Legii nr. 490/2004 și a H.G. nr.
595/2009.
A mai arătat
reclamanta că Ministerul Finanțelor Publice motivează neacordarea avizului
favorabil prin faptul că, Compartimentul de Audit Intern, în cadrul căruia
aceasta își desfășoară activitatea, este o structură care nu poate fi încadrată
în structurile expres și limitativ prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. b) din
H.G. nr. 595/2004.
Prin sentința
nr. 519 din 12 februarie 2010, Tribunalul Cluj a admis excepția necompetenței
materiale invocată din oficiu de această instanță și a declinat competența de
soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Cluj.
Prin sentința
nr. 249 din 8 iunie 2010, Curtea de Apel Cluj, secția comercială, de contencios
administrativ și fiscal, a admis acțiunea formulată de reclamanta C.A.C.; a anulat
răspunsul primit de către organismul intermediar pentru P.O.S.D.R.U. Regiunea
Nord-Vest prin adresa nr. 92079 din 17 iulie 2009 a Ministerului Finanțelor
Publice, sub aspectul neacordării avizului favorabil pentru reclamantă pentru
majorarea salarială în baza Legii nr. 490/2004 și H.G. nr. 595/2009; a obligat
pârâtul să emită aviz favorabil acordării majorării salariale de 75% pentru
reclamantă, în baza Legii nr. 490/2004 și a H.G. nr. 595/2009; a obligat
pârâtul la plata sumei de 1298,7 lei pe lună începând cu 1 mai 2009 și până la
momentul emiterii avizului favorabil acordării majorării salariale de 75%
pentru aceasta, cu titlu de daune materiale și a obligat pârâtul la plata, în
favoarea reclamantei, a sumei de 843,6 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Pentru a
pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că răspunsul primit de
către organismul intermediar pentru P.O.S.D.R.U. Regiunea Nord-Vest prin adresa
nr. 92079 din 17 iulie 2009 a Ministerului Finanțelor Publice, sub aspectul
neacordării avizului favorabil pentru reclamantă pentru majorarea salarială în
baza Legii nr. 490/2004 și H.G. nr. 595/2009 este nelegală.
S-a apreciat
că reclamanta poate beneficia de majorarea salarială prevăzută de Legea nr.
490/2004, având în vedere următoarele:
- face parte
din personalul de specialitate, așa cum este definit de art. 1 din Legea nr.
490/2004, al O.I.R.P.O.S.D.R.U Regiunea Nord – Vest [structură care se
încadrează la punctul 11 al art. 2 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 595/2009)
îndeplinindu-și atribuțiile în cadrul Compartimentului Audit Intern;
- îndeplinește
condițiile cumulative prevăzute de art. 2 alin. (1) din H.G. nr. 595/2009
respectiv: a) are conform fișei de post, în procent de 90% atribuții specifice
domeniului gestionării asistenței financiare nerambursabile comunitare așa cum
este definit la art. 1 lit. a) din același text de lege "gestionarea
asistenței financiare nerambursabile comunitare totalitatea activităților de
programare, implementare, monitorizare, raportare, evaluare, contractare,
audit, verificare și control tehnic și financiar, efectuare a plăților,
certificare, recuperare a sumelor necuvenite, asigurare a funcționării adecvate
a sistemelor de management și control, cât și activități de natură
financiar-contabilă și activități specifice de coordonare cu privire la
instrumentele de preaderare PHARE și ISPA, fondurile structurale și fondul de
coeziune"; b) este încadrată în cadrul O.I.R. P.O.S.D.R.U. Nord-Vest,
structură care are rol de Organism Intermediar, stabilit prin H.G. nr. 11/2009
privind organizarea și funcționarea Ministerului Muncii, Familiei și Protecției
Sociale ce îndeplinește atribuțiile prevăzute în acordul de delegare de funcții
încheiat cu Autoritatea de Management.
De asemenea
instanța a apreciat întemeiat și capătul de cerere privind obligarea pârâtului
la plata sumei de 1298,7 lei pe lună începând cu data de 01 mai 2009 și până la
momentul emiterii avizului favorabil, cu titlu de daune materiale.
S-a reținut că
în temeiul art. 6 din H.G. nr. 595/2009 Ministerul Finanțelor Publice, trebuia
să emită un răspuns în termen de 15 zile lucrătoare de la data depunerii
documentației, neîndeplinirea acestei obligații impune, raportat la principiul
reparării integrale a prejudiciului admiterea și a acestui capăt de cerere.
Împotriva
acestei hotărâri a declarat recurs Ministerul Finanțelor Publice, criticând
soluția instanței de fond ca nelegală și netemeinică.
In ceea ce
privește soluția instanței de fond de anulare a răspunsului primit de
reclamantă, prin adresa cu numărul 92079 din 17 iulie 2009 a Ministerului
Finanțelor Publice, sub aspectul neacordării avizului favorabil pentru
majorarea salarială în baza Legii nr. 490/2004 și a H.G. nr. 595/2009 și
obligarea pârâtului să emită aviz favorabil acordării majorării salariale de
75% pentru reclamanta C.A.C. în baza Legii nr. 490/2004 și H.G. nr. 595/2009,
se arată de către recurent că este nelegală.
În opinia
Ministerului Finanțelor Publice, reclamanta nu îndeplinește condițiile
cumulative prevăzute de art. 2 din H.G. nr. 595/2009 pentru aplicarea Legii nr.
490/2004 privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri
comunitare.
In ceea ce
privește obligarea pârâtului Ministerul Finanțelor Publice la plata sumei de
1298,7 lei pe lună începând cu data de 01 mai 2009 și până la momentul emiterii
avizului favorabil, cu titlu de daune materiale se apreciază că sentința
instanței de fond, sub acest aspect, este criticabilă, întrucât excede
soluțiilor de care este ținută instanța de contencios administrativ prin
dispozițiile art. 18 din Legea nr. 554/2004.
Înalta Curte
de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând
motivele invocate în raport cu sentința atacată, materialul probator și
dispozițiile legale incidente în cauză, va admite recursul, va modifica
sentința atacată în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca nefondată pentru
considerentele ce urmează:
Înalta Curte a
reținut faptul că, prin cererea de chemare în judecată reclamanta C.A.C. a
solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice anularea
răspunsului primit de către Organismul Intermediar pentru P.O.S.D.R.U. Regiunea
Nord Vest, prin adresa nr. 92079 din 17 iulie 2009 a Ministerului Finanțelor
Publice sub aspectul neacordării avizului favorabil pentru reclamantă privind
majorarea salarială în baza Legii nr. 490/2004 și a H.G. nr. 595/2009;
obligarea pârâtului să emită aviz favorabil acordării majorării salariale de
75% pentru reclamantă în baza textelor de lege sus menționate; obligarea
pârâtului la plata sumei de 1298,7 lei pe lună începând cu data de 01 mai 2009
și până la momentul emiterii avizului favorabil, cu titlu de daune materiale .
În
conformitate cu dispozițiile prevăzute de art. 8 alin. (1) din O.U.G. nr.
1/2006 privind unele măsuri pentru întărirea capacității administrative a
României pentru integrarea în Uniunea Europeană
,,Personalul de specialitate din cadrul structurilor care au ca obiect
de activitate
gestionarea asistenței financiare din împrumuturi externe
contractate sau
garantate de stat,
rambursabile sau nerambursabile, precum și a altor credite
sau împrumuturi similare beneficiază de drepturile
salariale prevăzute de Legea
nr. 490/2004 privind stimularea financiară
a personalului care gestionează fonduri comunitare, cu modificările ulterioare,
respectiv de salarii de bază majorate cu 75% față de cele prevăzute de lege.
De asemenea,
dispozițiile art. 2 din H.G. nr. 606/2009 pentru aplicarea Legii nr. 490/2004
privind stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri
comunitare, stabilesc faptul că pot beneficia de prevederile acesteia
personalul de conducere și personalul de execuție care îndeplinește cumulativ
următoarele criterii:
a) are
atribuții specifice domeniului gestionării asistenței financiare nerambursabile
comunitare, prevăzute în fișa postului, reprezentând minimum 75% din totalul
obiectivelor și atribuțiilor de serviciu și pentru îndeplinirea cărora alocă
minimum 75% din timpul total destinat îndeplinirii tuturor atribuțiilor de
serviciu prevăzute în fișa postului;
b) este
încadrat în următoarele structuri din cadrul și din subordinea Ministerului
Agriculturii și Dezvoltării Rurale: 1. Agenția Națională pentru Pescuit și Acvacultura;
Agenția de Plăti și Intervenție pentru Agricultură; 3. Direcția generală de
dezvoltare rurală, care îndeplinește funcția de autoritate de management pentru
Programul SAPARD și de autoritate de management pentru Programul Național de
Dezvoltare Rurală; 4. unitățile de plată pentru programele finanțate din
fonduri comunitare, în cazul în care acestea sunt organizate separat de
autoritatea de management; 5. autoritatea competentă pentru acreditarea
agențiilor de plăți; 6.structurile de specialitate din cadrul Ministerului
Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale și din cadrul instituțiilor
subordonate care îndeplinesc, prin delegare, funcții de gestionare și
implementare a asistenței financiare nerambursabile comunitare, prevăzute de
regulamentele comunitare și memorandumurile de finanțare aplicabile, pe
perioada de valabilitate a acordurilor de delegare.
Astfel,
conform celor mai sus menționate, pentru ca reclamanta să
poată beneficia de majorarea drepturilor
salariale cu până la 75%, trebuie să
îndeplinească
cumulativ cele două condiții stabilite de hotărâre, respectiv
instituția în cadrul căreia își desfășoară
activitatea reclamanta trebuie să fie
dintre
cele menționate în H.G. nr. 606/2009 sau să îndeplinească, funcții de
gestionare și implementare a asistenței financiare
nerambursabile comunitare,
prevăzute în fișa postului, reprezentând
minimum 75% din totalul obiectivelor și atribuțiilor de serviciu și pentru
îndeplinirea cărora alocă
minimum 75% din
timpul total destinat îndeplinirii tuturor atribuțiilor de
serviciu
prevăzute în fișa postului.
Prin Legea nr.
490/2004 modificată, se stabilesc structurile din cadrul ministerelor și
instituțiilor care au ca obiect gestionarea asistenței financiare
nerambursabile comunitare, cât și numărul și structura posturilor, precum și
criteriile de încadrare a personalului pe funcții specifice care ulterior vor
fi aprobate prin hotărâre de Guvern.
Pentru punerea
în aplicare a Legii nr. 490/ 2004 a fost adoptată H.G. nr. 170/2005 privind
stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri nerambursabile
comunitare, iar prin art. 2 al hotărârii de guvern menționate se stabilesc
categoriile de personal și structurile la care se aplică.
Potrivit art. 3
alin. (2), art. 4 și art. 5 din H.G. nr. 170/2005, numărul și structura
posturilor ocupate de personalul care gestionează asistența financiară
nerambursabilă comunitară se stabilesc urmare avizelor prealabile a
Ministerului Finanțelor Publice, aprobate prin ordin al ministerului finanțelor
publice.
Astfel, așa
cum rezultă din dispozițiile legale menționate, una dintre condițiile care
trebuie îndeplinite pentru a beneficia de majorarea salarială în baza Legii nr.
490/2004 este aceea de a fi încadrat în structurile prevăzute expres și
limitativ la art. 2 alin. (1) lit. b) din H.G. nr. 595/2009.
Înalta Curte
analizând actele și lucrările dosarului a constatat că intimata-reclamantă nu
se află în niciuna din structurile enumerate și nu are ca obiect de activitate
gestionarea asistenței financiare nerambursabile comunitare așa cum este
definită această activitate de actele normative menționate.
Înalta Curte a
constatat că nu sunt întemeiate susținerile formulate de intimata-reclamantă în
legătură cu acordarea sporului de 75% în discuție, fără distincția activităților
desfășurate în mod concret de fiecare dintre personalul care gestionează
asistența financiară nerambursabilă comunitară.
Normele cu
caracter special în discuție au o justificare obiectivă și rezonabilă în sensul
jurisprudenței C.E.D.O., astfel încât soluția instanței de fond este nelegală,
întrucât norma specială menționează categoriile de personal cărora li se aplică
dispozițiile legale arătate, iar reclamanta nu face parte dintre persoanele
expres prevăzute de aceasta.
Cu privire la
cel de al doilea motiv de recurs formulat de Ministerul Finanțelor Publice, se
observă că și acesta este întemeiat.
Instanța de
fond ca efect al admiterii acțiunii reclamantei în anularea răspunsului primit
de către organismul intermediar pentru P.O.S.D.R.U. Regiunea Nord-Vest prin
adresa nr. 92079 din 17 iulie 2009 a Ministerului Finanțelor Publice sub
aspectul neacordării avizului favorabil pentru aceasta de acordare a majorării
salariale de 75%, în mod automat a acordat acesteia și daune materiale. Or,
pentru acordarea acestora trebuie avute în vedere anumite criterii obiective
rezultând din gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite, aspecte pe baza
cărora să fie apreciate intensitatea și gravitatea atingerii aduse acestora.
Pentru toate
aceste considerente, văzând că sunt motive de modificare a sentinței atacate, Înalta
Curte, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (2) C. proc. civ. raportate la
cele ale art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, va admite recursul, va
modifica sentința atacată în sensul respingerii acțiunii reclamantei ca
nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E
C I D E
Admite
recursul declarat de Ministerul Finanțelor Publice împotriva sentinței nr. 249
din 8 iunie 2010 a Curții de Apel Cluj, secția comercială, de contencios administrativ
și fiscal.
Modifică
sentința atacată în sensul că respinge acțiunea reclamantei C.A.C. ca
nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în
ședință publică, astăzi 29 martie 2011.