ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7201/2011

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Tribunalul Argeș, secția civilă, prin

Sentința civilă nr. 181 din 16 octombrie 2099, a respins excepția de

conexitate; a admis în parte acțiunea formulată de S.C. R. S.R.L., în

contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Compania Națională de Autostrăzi

și Drumuri Naționale din România aflată sub autoritatea Ministerului

Transporturilor și pe cale de consecință, a anulat în parte Hotărârea nr. 41

din 29 august 2007 emisă de Compania Națională de Autostrăzi și drumuri

Naționale din România S.A. - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004,

județul Argeș; a stabilit în sarcina Statul Român, prin Compania Națională de

Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., obligația de a achita

reclamantei despăgubiri în valoare de 234.033 RON și suma de 1.600 RON

cheltuieli de judecată, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a

prezentei hotărâri.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin contractul de

vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 925 din 11 februarie 2004, la Biroul

notarului public, G.C., M.G.C. și N.M.A. au transmis în proprietatea

reclamantei S.C. R. S.R.L. suprafața totală de 5325,384 mp, situată în

intravilanul jud. Argeș, prețul fiind stabilit la suma de 75.000 Euro.

În scopul construirii

obiectivului de investiție, "varianta de ocolire a municipiului

Pitești", s-a dispus exproprierea suprafeței de 431 mp, din terenul arabil

al reclamantei, amplasată în intravilan, identificată cadastral sub nr. 1465/1.

Prin hotărârea

Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 cu nr. 4 din 29 august 2007,

pentru terenul de 431 mp, s-au stabilit despăgubiri în cuantum de 141.057, 49

RON (echivalentul sumei de 43.410,32 Euro).

La art. 3 din

hotărârea, mai sus indicată, se specifică faptul că transferul imobilului din

proprietatea privată în proprietatea publică a statului și în administrarea

expropriatorului operează de drept la data consemnării despăgubirilor pentru

expropriere.

Ținând seama de

amplasamentul terenului expropriat de forma și de dimensiunile acestuia, de

accesul la utilități și de criteriul cererii și ofertei pe piața imobiliară,

150 Euro/mp, expertul numit de către instanță (D.I.), a stabilit cuantumul

despăgubirilor la suma de 234.033 RON.

Inițial, expertul,

C.P., desemnat în cauză de către pârâtă, și-a însușit concluziile expuse în

raportul de expertiză, întocmit de d-l. ing. D.I..

Ulterior, același

expert a indicat o valoare mai mare a terenului expropriat, respectiv de

518.924 RON, luând în calcul prețul de 280 Euro/mp și folosind metoda

comparației prin bonitare (având la bază Hotărârea Consiliului General al Municipiului

București nr. 218 din 4 decembrie 1997).

În cea de-a treia

expertiză, realizată de d-na. expert D.N. (propusă de reclamantă) despăgubirile

au fost determinate la suma de 487.892 RON, utilizându-se metoda comparației

prin bonitate.

Comparând rezultatele

prezentate în cele trei expertize, instanța a apreciat că suma de 234.033 RON

este cea care reflectă valoarea reală a despăgubirilor ce include prețul actual

practicat pe piața imobiliară.

Curtea de Apel

Pitești, secția civilă, prin Decizia civilă nr. 78 din 31 mai 2010, a admis în

parte apelul declarat de reclamanta S.C. R. S.R.L. Pitești, și a respins apelul

formulat de pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din

România S.A., împotriva Sentinței civile nr. 181 din 16 octombrie 2009

pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă; a schimbat sentința atacată, în

sensul că a obligat Statul Român, prin Compania Națională de Autostrăzi și

Drumuri Naționale să plătească reclamantei despăgubiri în valoare de 377.987

RON; a menținut în rest sentința.

Pentru a hotărî

astfel, instanța de apel a reținut următoarele:

Reclamanta a criticat

sentința pentru încălcarea dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 33/1994 privind

exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în sensul că instanța de fond

trebuia să stabilească despăgubirile printr-o comisie de experți și să nu-și

formeze convingerea pe concluziile unui singur expert, nemotivând hotărârea cu

privire la soluția pronunțată.

Pentru stabilirea

despăgubirilor, în ipoteza în care titularul dreptului de proprietate le

contestă, instanța are obligația să constituie o comisie formată din trei

experți, potrivit dispozițiilor textului de lege enunțat, aceștia calculând

despăgubirile în raport de prețul cu care se vinde în mod obișnuit un imobil de

același fel cu cel expropriat la data întocmirii raportului de expertiză,

despăgubirea reală fiind compusă atât din valoarea reală a terenului, cât și

din prejudiciul adus proprietarului prin măsura exproprierii.

Tribunalul, la

pronunțarea soluției, a analizat părerile experților formulate în mod separat

ci nu printr-o lucrare comună, comparându-le, iar în urma acestei operațiuni a

stabilit că valoarea reală a terenului este aceea calculată de către expertul

D.I. în sumă totală de 234.033 RON.

Modul de stabilire al

despăgubirilor este în contradicție cu dispozițiile art. 25 din Legea nr.

33/1994, fiindcă această valoare nu a fost stabilită de către Comisia de

experți printr-o lucrarea comună, motiv pentru care, hotărârea a fost

pronunțată cu încălcarea acestor norme și, pe cale de consecință, se impune

schimbarea acesteia în sensul stabilirii despăgubirilor în condiții legale.

Compania Națională de

Autostrăzi și Drumuri Naționale a contestat sentința pentru stabilirea greșită

a despăgubirilor în sensul că prețul de 150 Euro/mp stabilit la data de 23

aprilie 2008, este vădit disproporțional față de piața liberă.

Această critică nu

s-a mai analizat pentru considerentul că despăgubirile stabilite de către

instanța de fond nu au respectat condițiile prevăzute de art. 25 din Legea nr.

33/1994, astfel că instanța le-a înlăturat, în cursul cercetării apelului fiind

administrată proba cu o expertiză formată dintr-o comisie de experți potrivit

textului de lege enunțat.

În lucrarea comună a

celor trei experți, imobilul a fost evaluat în raport de valoarea terenului

calculată la prețul cu care se vând imobilele de acest fel în unitatea

administrativ teritorială, unde imobilul a fost expropriat. Pentru evaluarea

bunului, experții au folosit metoda comparației prin bonitare, iar cu privire

la preț au avut în vedere tabelul de evaluare a terenurilor din intravilan

folosit de către Camera Notarilor Publici Pitești.

Evaluarea terenului,

în raport de prețul la care se vinde în mod obișnuit la data întocmirii

raportului de expertiză tehnică, corespunde criteriilor de determinare a

despăgubirilor reale la care se referă actul normativ evocat, astfel că,

potrivit concluziilor experților suma este în valoare de 377.987 RON.

Cel de-al doilea

motiv de apel formulat de Companie s-a referit la aplicarea greșită a

dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., instanța de fond obligând pârâta la plata

cheltuielilor de judecată, fără a i se reține o culpă procesuală, iar în măsura

în care avea o culpă în declanșarea litigiului, tribunalul trebuia să cenzureze

onorariul apărătorului.

Cu privire la plata

tuturor cheltuielilor efectuate în legătură cu măsura exproprierii, atât în

faza administrativă, cât și în cea judiciară, legiuitorul a prevăzut în mod

expres că acestea trebuie să fie suportate de către expropriator potrivit

dispozițiilor art. 38 din Legea nr. 33/1994.

Dacă dispozițiile

art. 274 C. proc. civ., condiționează existența obligației de plată a

cheltuielilor de judecată, de existența culpei procesuale a părții care a căzut

în pretenții, dispozițiile art. 38 din Legea nr. 33/1994, nu se mai referă la

existența unei culpe procesuale ci la obligația expropriatorului de a suporta

toate cheltuielile declanșate de măsura exproprierii, inclusiv pe acelea

efectuate în faza de judecată.

Apelanta a invocat și

dispozițiile art. 274 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora instanța avea

obligația să micșoreze cheltuielile de judecată constând în onorariu pentru

avocat.

Potrivit acestui text

de lege, instanța are dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile

avocaților atunci când va aprecia că acestea sunt necorespunzătoare față de

valoarea pricinii sau de munca îndeplinită de către avocat.

În reglementarea

acestei norme, legiuitorul a folosit sintagma de "judecătorii au însă

dreptul să mărească sau să micșoreze".

Potrivit acestei

sintagme, instanța este suverană să aprecieze asupra diminuării cheltuielilor

de judecată în mod justificat și nu are o obligație să facă o astfel de

apreciere, astfel că, în această privință, tribunalul a apreciat în mod suveran

asupra cuantumului cheltuielilor.

Împotriva deciziei

mai sus menționată a declarat recurs Compania Națională de Autostrăzi și

Drumuri Naționale din România, criticând-o ca fiind nelegală, invocând

dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deoarece:

- Decizia recurată

cuprinde motive contradictorii și străine de obiectul cauzei, situație ce

echivalează cu o menținere;

- Instanța de apel nu

s-a pronunțat în niciun fel cu privire la lipsa calității procesuale active a

S.C. R. S.R.L.;

- Având în vedere că

apelanta S.C. R. S.R.L. și-a schimbat sediul în județul Argeș, în timpul

judecății, aceasta este o persoană juridică fără calitate procesuală activă,

conform art. 98 C. proc. civ.

- La data pronunțării

sentinței nr. 181 din 16 octombrie 2009 de către instanța de fond, intimata

S.C. R. S.R.L. nu mai avea calitatea de proprietar al terenului în suprafață de

4895 mp din data de 28 august 2009, suprafață rămasă după exproprierea celor

431 mp, pentru care susține că ar fi suferit prejudicii însemnate. În atare

situație, aceasta nu mai era îndreptățită să solicite despăgubiri în valoare de

1.206.800 RON.

- Este greșită

soluția intimatei de apel prin care Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri

Naționale este obligată să plătească intimatei S.C. R. S.R.L., pentru terenul

expropriat în suprafață de 432 mp, despăgubiri în sumă de 377.987 RON.

Recursul nu este

fondat.

În ce privește

critica formulată de recurentă, în sensul că decizia instanței de apel nu este

motivată, nu poate fi reținută întrucât, din cuprinsul acesteia, rezultă că

instanța de apel a pronunțat o decizie cu respectarea condițiilor prevăzute de

art. 295 - 296 C. proc. civ.

Cu privire la

susținerea recurentei, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat în niciun

fel privitor la lipsa calității procesuale active a S.C. R. S.R.L., din

motivele de apel nu rezultă că a fost invocată o astfel de excepție.

Recurenta a criticat

decizia instanței de apel și cu privire la stabilirea greșită a despăgubirilor.

Această critică este nefondată deoarece, în lucrarea comună a celor trei

experți, imobilul în litigiu a fost evaluat în raport de valoarea terenului

calculată la prețul cu care se vând imobilele de acest fel în unitatea

administrativ-teritorială, unde imobilul a fost expropriat. Pentru evaluarea

bunului, experții au folosit metoda comparației prin bonitate, iar cu privire

la preț s-a avut în vedere tabelul de evaluare a terenurilor din intravilan

folosit de Camera Notarilor Publici Pitești.

Evaluarea terenului,

în raport de prețul la care se vinde în mod obișnuit la data întocmirii

raportului de expertiză tehnică, corespunde criteriilor de determinare a

despăgubirilor reale la care se referă actul normativ - Legea nr. 33/1994.

Prin urmare, instanța

de apel în mod judicios a stabilit că Statul Român, prin Compania Națională de

Autostrăzi și Drumuri Naționale să plătească reclamantei-intimate S.C. R.

S.R.L. suma de 377.987 RON cu titlu de despăgubiri.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat

recursul declarat de pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri

Naționale din România S.A. împotriva deciziei nr. 78A din 31 mai 2010 a Curții

de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și

asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 17 octombrie 2011.