ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 7201/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Tribunalul Argeș, secția civilă, prin Sentința civilă nr. 181 din 16 octombrie 2099, a respins excepția de conexitate; a admis în parte acțiunea formulată de S.C. R. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor și pe cale de consecință, a anulat în parte Hotărârea nr. 41 din 29 august 2007 emisă de Compania Națională de Autostrăzi și drumuri Naționale din România S.A. - Comisia pentru aplicarea Legii nr. 198/2004, județul Argeș; a stabilit în sarcina Statul Român, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., obligația de a achita reclamantei despăgubiri în valoare de 234.033 RON și suma de 1.600 RON cheltuieli de judecată, în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele: Prin contractul de vânzare-cumpărare, autentificat sub nr. 925 din 11 februarie 2004, la Biroul notarului public, G.C., M.G.C. și N.M.A. au transmis în proprietatea reclamantei S.C. R. S.R.L. suprafața totală de 5325,384 mp, situată în intravilanul jud. Argeș, prețul fiind stabilit la suma de 75.000 Euro. În scopul construirii obiectivului de investiție, "varianta de ocolire a municipiului Pitești", s-a dispus exproprierea suprafeței de 431 mp, din terenul arabil al reclamantei, amplasată în intravilan, identificată cadastral sub nr. 1465/1. Prin hotărârea Comisiei pentru aplicarea Legii nr. 198/2004 cu nr. 4 din 29 august 2007, pentru terenul de 431 mp, s-au stabilit despăgubiri în cuantum de 141.057, 49 RON (echivalentul sumei de 43.410,32 Euro).

La art. 3 din hotărârea, mai sus indicată, se specifică faptul că transferul imobilului din proprietatea privată în proprietatea publică a statului și în administrarea expropriatorului operează de drept la data consemnării despăgubirilor pentru expropriere. Ținând seama de amplasamentul terenului expropriat de forma și de dimensiunile acestuia, de accesul la utilități și de criteriul cererii și ofertei pe piața imobiliară, 150 Euro/mp, expertul numit de către instanță (D.I.), a stabilit cuantumul despăgubirilor la suma de 234.033 RON. Inițial, expertul, C.P., desemnat în cauză de către pârâtă, și-a însușit concluziile expuse în raportul de expertiză, întocmit de d-l. ing. D.I..

Ulterior, același expert a indicat o valoare mai mare a terenului expropriat, respectiv de 518.924 RON, luând în calcul prețul de 280 Euro/mp și folosind metoda comparației prin bonitare (având la bază Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 218 din 4 decembrie 1997). În cea de-a treia expertiză, realizată de d-na. expert D.N. (propusă de reclamantă) despăgubirile au fost determinate la suma de 487.892 RON, utilizându-se metoda comparației prin bonitate. Comparând rezultatele prezentate în cele trei expertize, instanța a apreciat că suma de 234.033 RON este cea care reflectă valoarea reală a despăgubirilor ce include prețul actual practicat pe piața imobiliară. Curtea de Apel Pitești, secția civilă, prin Decizia civilă nr. 78 din 31 mai 2010, a admis în parte apelul declarat de reclamanta S.C.

R. S.R.L. Pitești, și a respins apelul formulat de pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A., împotriva Sentinței civile nr. 181 din 16 octombrie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă; a schimbat sentința atacată, în sensul că a obligat Statul Român, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale să plătească reclamantei despăgubiri în valoare de 377.987 RON; a menținut în rest sentința. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut următoarele: Reclamanta a criticat sentința pentru încălcarea dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, în sensul că instanța de fond trebuia să stabilească despăgubirile printr-o comisie de experți și să nu-și formeze convingerea pe concluziile unui singur expert, nemotivând hotărârea cu privire la soluția pronunțată.

Pentru stabilirea despăgubirilor, în ipoteza în care titularul dreptului de proprietate le contestă, instanța are obligația să constituie o comisie formată din trei experți, potrivit dispozițiilor textului de lege enunțat, aceștia calculând despăgubirile în raport de prețul cu care se vinde în mod obișnuit un imobil de același fel cu cel expropriat la data întocmirii raportului de expertiză, despăgubirea reală fiind compusă atât din valoarea reală a terenului, cât și din prejudiciul adus proprietarului prin măsura exproprierii. Tribunalul, la pronunțarea soluției, a analizat părerile experților formulate în mod separat ci nu printr-o lucrare comună, comparându-le, iar în urma acestei operațiuni a stabilit că valoarea reală a terenului este aceea calculată de către expertul D.I.

în sumă totală de 234.033 RON. Modul de stabilire al despăgubirilor este în contradicție cu dispozițiile art. 25 din Legea nr. 33/1994, fiindcă această valoare nu a fost stabilită de către Comisia de experți printr-o lucrarea comună, motiv pentru care, hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea acestor norme și, pe cale de consecință, se impune schimbarea acesteia în sensul stabilirii despăgubirilor în condiții legale. Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale a contestat sentința pentru stabilirea greșită a despăgubirilor în sensul că prețul de 150 Euro/mp stabilit la data de 23 aprilie 2008, este vădit disproporțional față de piața liberă.

Această critică nu s-a mai analizat pentru considerentul că despăgubirile stabilite de către instanța de fond nu au respectat condițiile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 33/1994, astfel că instanța le-a înlăturat, în cursul cercetării apelului fiind administrată proba cu o expertiză formată dintr-o comisie de experți potrivit textului de lege enunțat. În lucrarea comună a celor trei experți, imobilul a fost evaluat în raport de valoarea terenului calculată la prețul cu care se vând imobilele de acest fel în unitatea administrativ teritorială, unde imobilul a fost expropriat. Pentru evaluarea bunului, experții au folosit metoda comparației prin bonitare, iar cu privire la preț au avut în vedere tabelul de evaluare a terenurilor din intravilan folosit de către Camera Notarilor Publici Pitești.

Evaluarea terenului, în raport de prețul la care se vinde în mod obișnuit la data întocmirii raportului de expertiză tehnică, corespunde criteriilor de determinare a despăgubirilor reale la care se referă actul normativ evocat, astfel că, potrivit concluziilor experților suma este în valoare de 377.987 RON. Cel de-al doilea motiv de apel formulat de Companie s-a referit la aplicarea greșită a dispozițiilor art. 274 C. proc. civ., instanța de fond obligând pârâta la plata cheltuielilor de judecată, fără a i se reține o culpă procesuală, iar în măsura în care avea o culpă în declanșarea litigiului, tribunalul trebuia să cenzureze onorariul apărătorului. Cu privire la plata tuturor cheltuielilor efectuate în legătură cu măsura exproprierii, atât în faza administrativă, cât și în cea judiciară, legiuitorul a prevăzut în mod expres că acestea trebuie să fie suportate de către expropriator potrivit dispozițiilor art. 38 din Legea nr. 33/1994.

Dacă dispozițiile art. 274 C. proc. civ., condiționează existența obligației de plată a cheltuielilor de judecată, de existența culpei procesuale a părții care a căzut în pretenții, dispozițiile art. 38 din Legea nr. 33/1994, nu se mai referă la existența unei culpe procesuale ci la obligația expropriatorului de a suporta toate cheltuielile declanșate de măsura exproprierii, inclusiv pe acelea efectuate în faza de judecată. Apelanta a invocat și dispozițiile art. 274 alin. (3) C. proc. civ., potrivit cărora instanța avea obligația să micșoreze cheltuielile de judecată constând în onorariu pentru avocat. Potrivit acestui text de lege, instanța are dreptul să mărească sau să micșoreze onorariile avocaților atunci când va aprecia că acestea sunt necorespunzătoare față de valoarea pricinii sau de munca îndeplinită de către avocat.

În reglementarea acestei norme, legiuitorul a folosit sintagma de "judecătorii au însă dreptul să mărească sau să micșoreze". Potrivit acestei sintagme, instanța este suverană să aprecieze asupra diminuării cheltuielilor de judecată în mod justificat și nu are o obligație să facă o astfel de apreciere, astfel că, în această privință, tribunalul a apreciat în mod suveran asupra cuantumului cheltuielilor. Împotriva deciziei mai sus menționată a declarat recurs Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, criticând-o ca fiind nelegală, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., deoarece: - Decizia recurată cuprinde motive contradictorii și străine de obiectul cauzei, situație ce echivalează cu o menținere; - Instanța de apel nu s-a pronunțat în niciun fel cu privire la lipsa calității procesuale active a S.C.

R. S.R.L.; - Având în vedere că apelanta S.C. R. S.R.L. și-a schimbat sediul în județul Argeș, în timpul judecății, aceasta este o persoană juridică fără calitate procesuală activă, conform art. 98 C. proc. civ. - La data pronunțării sentinței nr. 181 din 16 octombrie 2009 de către instanța de fond, intimata S.C. R. S.R.L. nu mai avea calitatea de proprietar al terenului în suprafață de 4895 mp din data de 28 august 2009, suprafață rămasă după exproprierea celor 431 mp, pentru care susține că ar fi suferit prejudicii însemnate. În atare situație, aceasta nu mai era îndreptățită să solicite despăgubiri în valoare de 1.206.800 RON. - Este greșită soluția intimatei de apel prin care Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale este obligată să plătească intimatei S.C.

R. S.R.L., pentru terenul expropriat în suprafață de 432 mp, despăgubiri în sumă de 377.987 RON. Recursul nu este fondat. În ce privește critica formulată de recurentă, în sensul că decizia instanței de apel nu este motivată, nu poate fi reținută întrucât, din cuprinsul acesteia, rezultă că instanța de apel a pronunțat o decizie cu respectarea condițiilor prevăzute de art. 295 - 296 C. proc. civ. Cu privire la susținerea recurentei, în sensul că instanța de apel nu s-a pronunțat în niciun fel privitor la lipsa calității procesuale active a S.C. R. S.R.L., din motivele de apel nu rezultă că a fost invocată o astfel de excepție. Recurenta a criticat decizia instanței de apel și cu privire la stabilirea greșită a despăgubirilor.

Această critică este nefondată deoarece, în lucrarea comună a celor trei experți, imobilul în litigiu a fost evaluat în raport de valoarea terenului calculată la prețul cu care se vând imobilele de acest fel în unitatea administrativ-teritorială, unde imobilul a fost expropriat. Pentru evaluarea bunului, experții au folosit metoda comparației prin bonitate, iar cu privire la preț s-a avut în vedere tabelul de evaluare a terenurilor din intravilan folosit de Camera Notarilor Publici Pitești. Evaluarea terenului, în raport de prețul la care se vinde în mod obișnuit la data întocmirii raportului de expertiză tehnică, corespunde criteriilor de determinare a despăgubirilor reale la care se referă actul normativ - Legea nr. 33/1994.

Prin urmare, instanța de apel în mod judicios a stabilit că Statul Român, prin Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale să plătească reclamantei-intimate S.C. R. S.R.L. suma de 377.987 RON cu titlu de despăgubiri.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. împotriva deciziei nr. 78A din 31 mai 2010 a Curții de Apel Pitești, secția civilă, pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 octombrie 2011.