ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 286/2011

Asupra contestației în anulare de față În baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin cererea înregistrată sub nr. 1281/44/2010 la 23 noiembrie 2010, pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție contestatorul B.N. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei penale nr. 1410 din 15 aprilie 2008, pronunțată de înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 2386/113/2007. În motivarea contestației contestatorul B.N. a criticat pentru netemeinicie și nelgalitate dispozițiile deciziei contestate, precum și ale Deciziei nr. 1/ A din 10 ianuarie 2008 a Curții de Apel Galați, secția penală, invocând prevederile art. 386 C. proc. pen.

Prin Decizia penală nr. 1410 din 15 aprilie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală., în Dosarul nr. 2386/113/2007 a fost respins, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.N., împotriva Deciziei penale nr. 1/ A din 10 ianuarie 2008 a Curții de Apel Galați, secția penală, fiind menținută ca legală și temeinică decizia recurată. Împotriva deciziei pronunțate de instanța de recurs, contestatorul B.N. a formulat contestație în anulare, întemeiată pe dispozițiile art. 386 și art. 390 C. proc. pen. Concluziile apărătorului contestatorului și ale reprezentantul M.P., la termenul din 27 ianuarie 2011 au fost consemnate în partea introductivă a prezentei hotărâri.

Examinând contestația în anulare formulată de contestatorul B.N. în raport cu motivele invocate ce au fost întemeiate pe dispozițiile art. 386 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază ca aceasta este inadmisibilă pentru considerentele ce se vor arăta. În conformitate cu art. 386 C. proc. pen. împotriva hotărârii penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: a) când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii ; b) când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii; c) când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 alin. (1) lit. f) - i) cu privire la care existau probe în dosar; d) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă.

Conform art. 391 alin. (2) C. proc. pen. admisibilitatea în principiu a contestației în anulare este condiționată de îndeplinirea cumulativă a cerințelor privind respectarea termenului de exercitare prevăzut de legea penală, invocarea motivelor pe care se sprijină prevăzute de art. 386 C. proc. pen., sus enunțate, precum și invocarea dovezilor în susținerea căii extraordinare de atac depuse la dosarul cauzei. Prin urmare, examinarea temeiniciei contestației nu poate avea loc decât ulterior admiterii în principiu a acesteia, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 391 alin. (2) C. proc. pen. Înalta Curte constată că contestația în anulare a fost introdusă de contestator cu depășirea termenului de 10 zile prevăzut de art. 388 alin. (1) C. proc.

pen., fiind introdusă la data 5 octombrie 2010, fiind deci inadmisibilă. Fată de cele menționate mai sus, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 391 alin. (2) C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, contestație în anulare formulată de contestatorul B.N. În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga contestatorii la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul B.N. împotriva Deciziei penale nr. 1410 din 15 aprilie 2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală. Obligă contestatorul la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 27 ianuarie 2011.