ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3545/2011

Asupra recursurilor de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Sesizarea instanței de fond Prin acțiunea formulată, reclamanta S.V.

în contradictoriu cu pârâtele Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți (denumită în continuare Comisia Superioară), Consiliul Județean Hunedoara, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Hunedoara, Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap și Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap,a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: - anularea deciziei nr. 204 din 12 ianuarie 2009 emisă de Comisia Superioară; - obligarea acestei instituții la emiterea unei noi decizii de încadrare în grad de handicap grav cu asistent personal; - obligarea pârâtei de ordin 3 să-i achite reclamantei toate drepturile bănești reprezentând diferența de sumă între gradele de handicap respectiv grav cu asistent personal și cel accentuat, precum și diferența de sumă care i se cuvenea din luna octombrie 2008, dată de la care i s-a respins dosarul până la data de încadrării gradului de handicap corespunzător, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a susținut că i s-a eliberat certificatul de încadrare în grad de handicap nr. 57107 din 09 octombrie 2008 în dosar 24933 prin care s-a respins cererea reclamantei de încadrare în grad de handicap, motivat de împrejurarea că prin raportul de evaluare întocmit de membrii serviciului de evaluare complexă s-a reținut că nu a putut fi găsită acasă. Împotriva acestui certificat reclamanta a formulat contestație la Comisia Superioară, care prin decizia nr. 204 din 12 ianuarie 2009 a admis-o și a dispus încadrarea acestei în grad de handicap accentuat. Reclamanta consideră că nici Comisia superioară nu a procedat corect, nerespectând criteriile medico psiho sociale prin care se stabilește încadrarea în grad de handicap.

În drept se invocă Legea nr. 448/2006, Legea nr. 487/2002, H.G. nr. 430/2008 și H.G. nr. 268/2007. Prin întâmpinare Comisia superioară a solicitat respingerea acțiunii formulată de reclamantă ca nefondată și menținerea deciziei nr. 204 din 12 ianuarie 2009. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și Consiliului Județean Hunedoara prin întâmpinările depuse au invocat excepțiile lipsei calității procesuale pasive a tuturor pârâtelor, cu excepția Comisiei Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți și Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap, întrucât acești pârâți nu au atribuții în procedura de evaluare a persoanelor cu handicap.

2.Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 271/F/CA din 9 noiembrie 2010 Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Consiliul Județean Hunedoara și Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor cu Handicap și în consecință a respins acțiunea împotriva acestora, a admis acțiunea formulată de reclamantă împotriva pârâtei Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți prin Autoritatea Națională a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți și Comisia de Evaluare a persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul Consiliului Județean Hunedoara și în consecință a anulat decizia de încadrare în grad de handicap nr. 204 din 12 ianuarie 2009 emisă de comisia pârâtă și a obligat să emită o nouă decizie având aceleași mențiuni cu cea anterioară, însă cu încadrare în gradul de handicap grav cu însoțitor, a respins cererea formulată împotriva Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Hunedoara și a obligat pârâtele să plătească reclamantei suma de 100 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut că î n procedura de evaluare complexă, de încadrare sau respingere a încadrării într-un grad de handicap care necesită protecție specială au atribuții delegate conform art. 13 din O.U.G. nr. 14/2003, în vigoare la epoca evenimentelor, precum și a Legii nr. 448/2006, așa cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 84/2010, comisiile de evaluare a persoanelor cu handicap pentru adulți, organizate în subordinea consiliilor județene, și Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți, ale cărei decizii pot fi cenzurate de instanțele judecătorești conform Legii nr. 554/2004. Serviciul de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap și Consiliului Județean Hunedoara nu au astfel de atribuții și în consecință nu au legitimare procesuală pasivă în acest litigiu.

Așa fiind, instanța de fond a considerat excepția lipsei calității procesuale pasive a acestor autorități publice ca fiind întemeiată, urmând a respinge acțiunea formulată de reclamantă împotriva acestei pârâte. Pe fond, instanța de fond a apreciat că apărările Comisiei Superioare în sensul că documentația depusă de reclamantă nu este în concordanță cu starea de fapt sunt neîntemeiate, fiind contrazise tocmai de conduita acesteia de recunoaștere a afecțiunii de care suferă reclamanta și încadrarea într-un grad de handicap a acesteia, tocmai pe baza acestei documentații neconcludente, în condiții mai favorabile decât cele reținute de Comisia de evaluare a persoanelor adulte cu handicap din cadrul Consiliului Județean Hunedoara și pe baza unei singure vizite la domiciliul acesteia a reprezentanților pârâtei.

Starea de boală a reclamantei este în afara oricărui dubiu, rezultând cu evidență și din expertiza medico legală efectuată în cauză, ce confirmă diagnosticul reținut de Comisia Superioară, ce concluzionează în plus că afecțiunea de care suferă reclamanta este o boală psihică severă ireversibilă, deci cu caracter permanent. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului prin atribuțiile sale reglementate prin lege, nu are și obligații de natura celor pe care reclamanta dorește a le sancționa, așa încât cererea formulată împotriva acestei instituții va fi respinsă, ca neîntemeiată. În temeiul art. 274 C. proc. civ. pârâta a fost obligată la cheltuieli de judecată către reclamantă.

3.Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond pârâții Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Hunedoara au declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. I. În recursul declarat de Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale, ca succesor al Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap conform art. 3 alin. (4) din O.U.G. nr. 68/2010, se critică soluția instanței de fond având în vedere că, în mod greșit, 1 - instanța de fond a apreciat pe baza unei expertize medico-legale că intimata suferă de o boală psihică severă ireversibilă.

Se arată că expertiza medico – legală a stabilit că intimata – reclamantă suferă de o boală psihică și că „poate fi socotită ca o boală cu caracter permanent”, dar nu a stabilit că aceasta se încadrează în gradul grav de handicap potrivit criteriilor medico-psiho-sociale din ordinul comun nr. 762 al Ministrului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și 1992 al Ministrului Sănătății Publice/2007. De altfel, serviciul de medicină legală poate efectua expertiza medico – legală numai în anumite situații, iar încadrarea în grad de handicap nu poate fi legal constatată pe baza unei expertize medico – legale. 2 - instanța de fond și-a motivat gradul de handicap grav pe baza unor mențiuni precum „starea de boală a reclamantei este mai presus de orice dubiu”, „demența Alzheimer se manifestă printr-o atrofie cerebrală generalizată, predominant frontală”, susțineri cu caracter general care sunt străine de natura pricinii.

3 - instanța de fond a ajuns la concluzia că intimata trebuia să beneficieze de asistent personal pe considerentul că necesită îngrijiri la domiciliu și servicii sociale specializate, concluzie care este în contradicție cu raportul de evaluare complexă din 2008 care dovedește că intimata – reclamantă este o persoană activă care efectua diferite activități. S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și rejudecând cauza să fie menținută decizia Comisiei Superioare nr. 204/2009. II – În recursul declarat de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu handicap Hunedoara se critică soluția instanței de fond, întrucât , deși s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a C.J.

Hunedoara și a Serviciului de Evaluare Complexă a Persoanelor cu Handicap și a fost respinsă acțiunea împotriva acestora, totuși a fost admisă acțiunea reclamantei împotriva Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul C.J. Hunedoara, a fost anulată decizia nr. 204 din 12 ianuarie 2009 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru adulți și a fost obligată să emită o nouă decizie cu încadrare în grad de handicap grav, cu însoțitor și au fost obligate pârâtele la plata cheltuielilor de judecată.

Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Hunedoara nu are capacitatea procesuală de folosință și de exercițiu și nici calitate procesuală pasivă pentru că nu poate modifica o decizie de încadrare în grad de handicap a Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți și nu poate fi obligată nici la cheltuieli de judecată pentru că reclamanta nu și-a respectat obligațiile ce îi reveneau de a se prezenta la reevaluare. S-a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și respingerea acțiunii reclamantei, menținând ca legală și temeinică decizia nr. 204 din 12 ianuarie 2009 a Comisiei Superioare de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți. Intimata S.V.

a formulat întâmpinare și a solicitat respingerea recursului formulat de Comisia Superioară și menținerea ca temeinică și legală a sentinței nr. 271/F/CA/2010 a Curții de Apel Alba – Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal. 4. Soluția instanței de recurs După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursurile declarate pentru următoarele considerente: Prin Decizia nr. 204 din 12 ianuarie 2009 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți s-a stabilit gradul de handicap accentuat și s-a stabilit termen de revizuire 01.2010.

Reclamanta a contestat această decizie și a solicitat încadrarea în grad de handicap grav cu asistent personal, iar instanța de fond a anulat această decizie și a obligat Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor cu Handicap pentru Adulți să emită o nouă decizie de încadrare în grad de handicap grav cu asistent personal. Referitor la recursul declarat de Ministerul Muncii Familiei și Protecției Sociale se constată că acesta este fondat. 1. Instanța de fond a încuviințat efectuarea unei expertize medico – legale având ca obiective dacă afecțiunile pe care le prezintă reclamanta se încadrează în gradul de handicap grav cu asistent personal și dacă poate fi încadrată în grad de handicap permanent, în sensul de a nu-i mai fi revizuibil certificatul.

Raportul de expertiză medico – legală a stabilit că reclamanta suferă de „Demența Alzeimer cu debut precoce”, că afecțiunea este o boală psihică incurabilă și poate fi socotită o boală cu caracter permanent. Se poate constata că diagnosticul stabilit este cel recunoscut și de Comisia Superioară care a stabilit, în baza acestui diagnostic, gradul de handicap accentuat. Celelalte concluzii ale expertizei, care s-a bazat nu pe expertizarea persoanei respective ci a unor acte medicale, nu prezintă nici o relevanță în cauză pentru că nu s-a cerut încadrarea în grad de handicap cu caracter permanent, așa cum concluzionează raportul medico – legal ci s-a solicitat încadrarea în grad de handicap grav cu însoțitor personal.

De altfel, expertiza medico – legală nici nu era pertinentă și concludentă cauzei pentru că evaluarea persoanelor cu handicap se face după o procedură specială și după verificarea îndeplinirii criteriilor stabilite prin Ordinul comun nr. 762/1992/2007 al Ministerului Muncii, Familiei și Egalității de Șanse și Ministerul Sănătății Publice . Chiar în art. 46 din H.G. nr. 268/2007, prin care au fost aprobate normele metodologice de aplicare a Legii nr. 448/2006, se prevede că „Evaluarea persoanelor adulte cu handicap este un proces complex și continuu prin care sunt estimate și recunoscute particularitățile de dezvoltare, integrare și incluziune socială a acestora”. Prin urmare, soluția instanței de fond este nelegală pentru că a fost motivată pe concluziile unui raport medico-legal care nu are relevanță în cauză.

2. Soluția instanței de fond este și nemotivată în raport de gradul de handicap grav cu asistent personal recunoscut reclamantei, întrucât deși a citat dispoziții legale, nu a stabilit care sunt probele din dosar care să îndreptățească acordarea gradului de handicap grav și a făcut referiri numai la expertiza medico – legală care se referă la caracterul permanent al gradului de handicap dar nu a stabilit și nici nu putea să stabilească, dacă reclamanta are afecțiuni ce pot fi încadrare la gradul de handicap grav sau accentuat. Așa cum s-a arătat anterior, procesul de evaluare este unul complex pentru că ea presupune nu numai evaluarea medicală, ci și pe cea socială, psihologică, vocațională și în cazul fiecărei persoane cu handicap se întocmește un raport de evaluare complexă.

Chiar dacă din actele medicale rezultă o anumită afecțiune, încadrarea în grad de handicap grav cu însoțitor permanent se dispune numai în anumite condiții, or, din probele administrate (raportul de evaluare complexă) rezultă că reclamanta se poate întreține singură, astfel că decizia prin care a fost încadrată în grad de handicap accentuat este corectă. III. Referitor la recursul declarat de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Hunedoara, se constată că acesta este fondat. Astfel, deși a fost admisă excepția lipsei calității procesuale pasive a Serviciului de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul C.J. Hunedoara și respinsă acțiunea reclamantei împotriva acestora, tot în dispozitivul sentinței apare ca fiind admisă acțiunea reclamantei și împotriva Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap din cadrul C.J.

Hunedoara și chiar obligată la plata cheltuielilor de judecată, dispoziții care sunt contradictorii, pentru că această Comisie de Evaluare funcționează în cadrul C.J. Hunedoara. Având în vedere că decizia nr. 204 din 12 ianuarie 2009 emisă de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap a fost emisă conform prevederilor legale , vor fi admise recursurile, va fi modificată sentința și va fi respinsă acțiunea reclamantei S.V. împotriva Comisiei de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap ca neîntemeiată. Vor fi menținute celelalte dispoziții ale sentinței ce vizează excepția lipsei calității procesuale pasive a C.J. Hunedoara și Serviciului de Evaluare Complexă a Persoanelor Adulte cu Handicap și respingerea ca neîntemeiată a acțiunii față de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursurile declarate de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap Hunedoara, împotriva sentinței civile nr. 271/F/CA din 9 noiembrie 2010 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea reclamantei S.V., ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 iunie 2011.