ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5880/2010

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Tribunalul Cluj, secția civilă, prin sentința civilă nr. 476 din 19 septembrie 2008, a admis excepția lipsei calității procesuale a pârâților C.S.E. și C.E., față de petitul referitor la revendicare; a respins acțiunea civilă formulată de reclamanții K.G. și B.I., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, G.M., F.E. și C.E., pentru petitul 2 și T.I.M., ca nefondată. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că reclamanții din prezenta cauză au formulat o acțiune întemeiată pe dispozițiile art. 480 C. civ., solicitând ca în urma comparării titlurilor să se dea preferință titlului lor. La rândul lor, pârâții sunt în posesia unei sentințe care le-a consfințit buna-credință la cumpărarea apartamentelor în litigiu, în temeiul Legii nr. 112/1995.

S-a mai reținut și faptul că, raportat la specificul problemei de drept ce trebuie rezolvată, Înalta Curte de Casație și Justiție, constituită în Secții Unite, în ședința din 9 iunie 2008, a pronunțat un recurs în interesul legii care a tranșat problema juridică ce face obiectul prezentei acțiuni în revendicare. Că nu există neconcordanță în cauză, între legea specială, Legea nr. 10/2001, și C.E.D.O. pentru a da prioritate a Convenției. Cu privire la excepția lipsei calității procesuale a pârâților C.S.E. și C.E., față de petitul referitor la revendicare, deoarece aceștia nu mai sunt proprietarii apartamentului nr. 4, ci pârâta T.I.M. în baza contractului de vânzare-cumpărare din 9 februarie 2007. Curtea de Apel Cluj, secția civilă, prin decizia civilă nr. 30 din 19 februarie 2009, a respins apelul declarat de reclamanții K.G.

și B.I., împotriva sentinței civile nr. 476 din 19 septembrie 2008 a Tribunalului Cluj. Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că, din perspectiva Deciziei nr. 33 din 9 iunie 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în recurs în interesul legii, acțiunea în revendicare întemeiată pe dreptul comun ar putea fi admisibilă dacă vizează imobile înstrăinate prin acte de dispoziție, foștilor chiriași, de către unitatea deținătoare, caz în care trebuie procedat la compararea titlurilor deținute de către părți. Prin urmare, nu se poate aprecia că existența Legii nr. 10/2001 exclude în toate situațiile posibilitatea de a recurge la acțiunea în revendicare, pentru că este posibil ca reclamanții să se poată prevala de un bun în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional și trebuie să li se asigure accesul la justiție.

Împotriva deciziei civile nr. 30 din 9 februarie 2009 a Curții de Apel Cluj,a declarat recurs K.G. și B.I.,criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică. Recursul este nul pentru următoarele considerente: În drept, recursul este o cale de atac extraordinară iar soarta sa depinde în primul rând de modul cum sunt formulate motivele de recurs, căci numai motivul formulat în scris și numai în măsura în care a fost formulat poate fi cercetat de Înalta Curte de Casație și Justiție. În situația în care recursul este nemotivat ori atunci când criticile formulate nu pot fi încadrate în vreunul din motivele de casare, recursul este lovit de nulitate. Or, în speță, nu se face altceva decât să se reitereze motivele invocate în faza de apel.

Recurenții nu au formulat în concret vreo critică de nelegalitate la adresa hotărârii recurate, și nu au indicat prin cererea formulată în scris motivele de recurs pe care înțeleg să-și sprijine pretențiile. Așa fiind, cum aspectele invocate de recurenți nu se grefează pe conținutul hotărârii recurate și nici nu pot fi încadrate în vreunul din motivele precizate de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. și, în cauză, nu sunt motive de ordine publică, Înalta Curte urmează a constata, conform art. 306 C. proc. civ., că recursul dedus judecății este nul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de reclamanții K.G. și B.I. împotriva deciziei nr. 30/A din 9 februarie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 8 noiembrie 2010.