ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1519/2011

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1519/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului penal

de față;

Prin sentința penală

nr. 187/S din 16 aprilie 2009 a Tribunalului Brașov a fost condamnat inculpatul

M.A. la 10 ani închisoare și 10 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64

lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii

prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen.

S-a făcut aplicarea

art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.

S-a constatat că față

de inculpat s-a dispus măsura arestării preventive în lipsă pe o durată de 30

zile începând cu data prinderii efective prin încheierea de ședință nr. 22 din

data de 4 noiembrie 2008 pronunțată în dosarul penal nr. 7201/62/2008 al

Tribunalului Brașov, fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 21/2008 de

către Tribunalul Brașov și în baza art. 350 C. proc. pen. s-a dispus revocarea

măsurii arestării preventive a inculpatului M.A.

În baza art. 346 C.

proc. pen., art. 998, art. 999 C. civ. inculpatul a fost obligat să plătească:

- către partea civilă

SC G.B. SRL Bradu suma de 80.217, 81 lei și penalități de întârziere de 0,1 %

pe zi calculate la suma datorată de la data 28 octombrie 2005 până la momentul

plății efective reprezentând daune materiale;

- către SC C. SA

Constanța suma de 50.741,73 lei reprezentând daune materiale;

- către SC B.R. SA

Brașov suma de 58.021,9 lei reprezentând daune materiale;

- către SC R.C.P.

M.V. SA Brașov suma de 45.948,28 lei și penalități de întârziere de 0,2% pe zi

calculate la suma datorată de la 3 noiembrie 2005 până la momentul plății

efective, reprezentând daune materiale;

- către SC R.R.T. SA

Brașov suma de 46.767,48 lei și dobânda legală în materie comercială începând cu

data de 8 noiembrie 2005 și până la momentul plății efective cu titlu de daune

materiale;

- către SC C.B.R. SA

București suma de 28.681,38 lei și dobânda legală în materie comercială

începând cu 14 noiembrie 2005 până la momentul plății efective, reprezentând

daune materiale;

- către SC K.T.S. SRL

Brașov suma de 10.665,45 lei reprezentând daune materiale și s-a respins restul

pretențiilor formulate de partea civilă SC K.T.S. SRL Brașov.

S-a dispus

comunicarea sentinței la momentul rămânerii definitive la Registrul Comerțului Brașov și la D.G.F.P. Brașov pentru a face cuvenitele mențiuni în

cazierul fiscal.

În baza art. 189, art.

191 C. proc. pen., inculpatul a fost obligat să plătească statului suma de

4.000 lei cheltuieli judiciare, sumă ce include și onorariu avocat oficiu de

200 lei.

Pentru a hotărî

astfel, prima instanță a reținut următoarea stare de fapt:

La data de 27 mai 2005

inculpatul M.A. cesionează capitalul social al SC S. SRL Brașov, fiind încheiat

în acest sens contractul de cesiune autentificat cu nr. 2487/2005 la Biroul Notarului Public T.V. – fila 320 dosar urmărire penală.

Prin actul de

cesionare, inculpatul devine unic asociat și administrator al societății

amintite, obiectul de activitate al firmei fiind completat și cu alte activități

decât cele inițiale. S-au efectuat mențiunile obligatorii la Oficiul Registrului Comerțului Brașov, iar inculpatul a închiriat două spații comerciale pe

raza municipiului Brașov în vederea desfășurării activității comerciale.

La data

de 6 august 2005, inculpatul solicita deschiderea unui cont în numele societății

la Raiffeisen Bank, sucursala Brașov, primind de la banca un carnet cu 25 file

cec barate cu seria BE 302 și nr.00274901 – 00274925.

octombrie 2005 inculpatul M.A., în calitate de administrator al SC S. SRL

Brașov s-a prezentat la sediul SC C.M.P. Constanța unde solicita în scris

achiziționarea de uree vrac deșeu, stipulând ca modalitate de plata file cec.

În baza

acestei cereri, se eliberează inculpatului cantitatea de 136,04 tone uree vrac

deșeu în valoare de 48.566,28 lei pentru care s-a emis factura fiscala seria CT

XKG nr. 08678261/02 din 25 octombrie 2005, marfa fiind livrată cu mijloacele de

transport ale furnizorului – în acest sens s-a emis factura fiscală CT XKG cu

nr. 08678262/02 din 25 octombrie 2005.

Pentru plata celor

doua facturi inculpatul a emis și semnat doua file cec – BE 30200274920 și BE

30200274921 în valoare de 20.741,73 lei și respective 30.000 lei, pe ambele

facturi fiind consemnat ca termen scadent al plătii data de 25 octombrie 2005. De

menționat că sumele cuprinse în filele cec reprezintă sumele înglobate ale

celor două facturi emise de partea vătămată.

Instanța a constatat

că cele două facturi reprezintă în fapt un singur act material al infracțiunii

ce se reține în sarcina inculpatului, inducerea în eroare având loc cu prilejul

încheierii unui singur contract între cele două societăți, a doua factură

fiscală și respectiv a doua filă cec emisă de inculpat constituind un act

subsecvent contractului de vânzare-cumpărare încheiat între cele două societăți.

Cele două file cec au

fost introduse spre decontare la data de 31 octombrie 2005, însă au fost

refuzate la plată din lipsa disponibilului în cont; acest incident a declanșat

intrarea SC S. SRL în interdicție bancară și anularea filelor cec emise de

societatea bancară pe numele acestei societăți.

Potrivit declarației

reprezentantului SC C.M.P. SRL martorul N.A., inculpatul a fost cel care a

solicitat în scris achiziționarea de uree vrac deșeu, asigurând totodată că

filele cec aveau acoperirea bancară necesară. Totodată, martorul a afirmat că

anterior perfectării contractului s-au efectuat verificări sumare pentru a

stabili dacă firma inculpatului se afla în bazele publice de date, constatându-se

că nu existau probleme în legătură cu credibilitatea societății SC S. SRL;

inculpatul a înmânat părții civile și o xerocopie a certificatului de înregistrare

al SC S. SRL.

Raportul de constatare

tehnico-științifică nr. 96705 din 10 aprilie 2006 a concluzionat ca semnăturile executate pe filele cec emise de inculpat către partea civilă SC

C.M.P. S.R.L. au fost create de inculpatul M.A.; ca modele de comparative s-au

folosit în cadrul expertizei fișa specimenului de semnătură completat de

inculpat la sediul SC R.F.B. și contracte de achiziție încheiate de inculpat cu

alte societăți comerciale.

septembrie 2005, inculpatul s-a prezentat la sediul societății SC G.B. SRL din

localitatea Brad, solicitând achiziționarea de grâu într-o cantitate apreciabilă.

Între societatea SC G.B.

și societatea reprezentată de inculpat se încheie un contract de vânzare-cumpărare

– contract nr. 10/2005, având ca obiect livrarea cantității de 250-300 tone grâu,

stipulându-se ca modalitate de plată ordin de plată sau fila cec.

Potrivit facturii

fiscale seria AG VDS nr. 4632475 din 3 octombrie 2005 s-a livrat societății

inculpatului cantitatea de 224,850 t grâu în valoare totală de 80.271,45 lei,

cantitatea fiind achiziționată în perioada 26 septembrie -30 septembrie 2005.

Pentru plata

produselor achiziționate s-a emis de către inculpat fila cec BE 30200274917

scadenta la 28 octombrie 2005, fila cec care a fost refuzată la plata la data

de 2 noiembrie 2005 pe motiv de lipsă disponibil și trăgător aflat în incidenta

bancară.

Audiat în fata instanței,

reprezentantul SC G.B. – G.M. a precizat că a discutat personal cu inculpatul

care, prin modul de prezentare, i-a dat impresia unui comerciant de succes; martorul

a afirmat că a făcut verificări ale solvabilității societății inculpatului,

consultând baza de date CIP prin intermediul SC R.F.B., sucursala Argeș,

constatând cu acel prilej că societatea inculpatului nu figura cu incidente de

plăți. Totodată, martorul a afirmat că inculpatul nu i-ar fi comunicat împrejurarea

că nu are disponibil în cont, din contră a asigurat pe vânzător cu privire la

bonitatea firmei sale.

Raportul de

constatare tehnico-științifică efectuat asupra semnăturii de pe fila cec eliberată

de inculpat a statuat că semnătura aparține inculpatului – raportul de

constatare tehnico-științifică nr. 96705 din 10 aprilie 2006.

Potrivit declarației

martorului – reprezentant al societății parte vătămată, marfa achiziționată de

inculpat a fost transportată către un depozit aparținând unei societăți din Constanța,

identificată în cursul urmăririi penale ca SC A.C. SRL; partea vătămată a pus

la dispoziție inculpatului inclusiv mijlocul de transport al cerealelor. Se reține

totodată că în cursul urmăririi penale s-au efectuat verificări cu privire la

societatea SC A.C. SRL Constanta, stabilindu-se că deși societatea exista ca

entitate juridică, datele sale de contact nu corespund realității, iar firma nu

își desfășoară activitatea la sediul social declarat fiind sesizat în acest

sens Parchetul de pe lângă Tribunalul Constanța.

Reprezentantul părții

vătămate a precizat în același timp că personal s-a deplasat pe urmele mărfii

comercializate, însă și-a dat seama că a fost înșelat și că nu mai există posibilitatea

recuperării prejudiciului în natură.

Aceasta faptă

constituie al doilea act material al activității infracționale.

derularea anterioară a unor relații comerciale cu SC B.A.D.R. SA Brașov, la

data de 18 octombrie 2005 inculpatul se deplasează la sediul societății amintite

în acest paragraf și solicită achiziționarea de bunuri; întrucât comanda

inculpatului depășea cu mult valoarea tranzacțiilor anterioare ale SC B.A.D.R.

SA cu SC S.C., conducerea SC B.A.D.R. SA solicită inculpatului să facă dovada

bonității firmei sale, sens în care inculpatul prezintă adresa nr. 6870 din 18

octombrie 2005 emisa de Raiffeisen Bank din care a rezultat ca în perioada 18

octombrie 1998 – 18 octombrie 2005 SC S.C. nu a înregistrat incidente de plăți

majore. S-a reținut că și de această dată inculpatul s-a prezentat ca fiind un

comerciant de succes, sporind în acest fel încrederea societății parte vătămată.

La data de 18

octombrie 2005 SC B.A.D.R. SA livrează către SC S. SRL bunuri în valoare de

20.337,38 lei pentru plata cărora a emis fila cec BE 302 00274914, cu termen

scadent la 1 noiembrie 2005, mențiune care s-a făcut și pe factura fiscală

eliberată în vederea transportării mărfii.

La data de 20

octombrie 2005 inculpatul achiziționează din nou marfa de la SC B.A.D.R. SA Brașov

în valoarea de 37.687,84 lei, pentru care s-a emis factura fiscală, iar pentru

plata căreia inculpatul a emis fila cec BE 30200274915 scadentă tot la data de

3 noiembrie 2005.

Ambele file cec au

fost refuzate la plată pentru lipsa disponibilului în cont și pentru că trăgătorul

se află în incidenta bancară.

Întrucât a fost vorba

de executarea a două contracte diferite, instanța a avut în vedere în acest caz

comiterea a două acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune.

Potrivit declarației

martorei D.E., relația contractuală anterioară a SC B.A.D.R. cu SC S.C. s-a

desfășurat normal, fără incidente, în limita unor operațiuni comerciale cu

valoare mică.

Și în acest caz s-a

dispus efectuarea unei constatări științifice grafoscopice, constatându-se că

semnătura de pe filele cec a fost executată de inculpat – raport de constatare

tehnico-științifică nr. 29128 din 14 decembrie 2005.

Inculpatul s-a

prezentat de fiecare dată ca reprezentant, delegat al societății SC S. SRL, iar

mijlocul de transport utilizat în vederea ridicării mărfurilor de la SC

B.A.D.R. nu îi aparține – fila 121 dosar urmărire penală.

septembrie 2005, după ce anterior discutase posibilitatea obținerii unei

comenzi, inculpatul M.A. se deplasează la sediul societății SC R.C.P.M.V. SA

Brașov și încheie contractul de vânzare-cumpărare nr. 44 din 14 septembrie 2005,

în care s-a prevăzut ca modalitate de efectuare a plății cec-ul sau ordinul de

plată vizat de bancă sau numerar la casierie în momentul preluării mărfurilor.

Reprezentanții SC

R.C.P.M.V. au verificat bonitatea societății reprezentată de inculpat în

evidentele MEF și au solicitat inculpatului date de identificare ale sale și

ale firmei pe care o reprezenta.

După perfectarea

contractului inculpatul a ridicat de la sediul societății marfa în valoare de

21.220,08 lei conform facturii fiscale BV XKH nr. 01879247/02/2005 pentru plata

căreia a emis fila cec BE 302 00274903, însă anterior termenului scadent

inculpatul a plătit contravaloarea mărfii în numerar, astfel încât fila cec nu

a mai fost introdusă în circuitul bancar.

La data de 29

septembrie 2005, Romcompressor MV livrează către inculpat în calitate de

reprezentant al SC S.C. bunuri în valoare totală de 32.512,7 lei pentru care a

eliberat factura fiscală nr. BV VED nr.1610901 pe care s-a menționat că plata

s-a efectuat cu fila cec seria BE 302 00274907.

Fila cec a fost girată

de R.C.P.M.V. în favoarea M. SA și fiind introdusă la plată la data de 1

noiembrie 2005 a fost refuzată datorită lipsei disponibilului în cont și trăgător

aflat în interdicție bancară. Datorita acestei împrejurări M. SA restituie fila

cec către R.C.P.MV.

La data de 30

septembrie 2005 inculpatul cumpără de la R.C.P.M.V. bunuri în valoare de

13.435,58 lei pentru care a emis fila cec BE 302 00274909; fila cec a fost

introdusă la plata la data de 3 noiembrie 2005 însă a fost refuzată de unitatea

bancară pentru lipsa disponibilului în cont.

Se constată R.C.P.M.V.

că în vederea încheierii contractului între SC S.C. și SC R.C.P.M.V., inculpatul

s-a prezentat personal la sediul societății parte vătămată unde a discutat

personal cu directorul general al societății asigurându-l de buna sa credință.

Marfa a fost

transportată de inculpat cu ajutorul autovehiculului condus de martorul P.D. –

autovehicul înmatriculat cu nr., la spațiul comercial închiriat de inculpat în

Brașov pe strada Roșiorilor, unde funcționa un magazin de piese auto. Bunurile

nu au mai fost găsite ulterior în spațiul comercial menționat anterior de către

partea vătămată.

Și în acest caz,

expertiza grafoscopică efectuată – nr. 29128 din 14 decembrie 2005 a evidențiat faptul că semnătura de pe fila cec aparține inculpatului M.A.

În această cauză

instanța a reținut două elemente materiale ale infracțiunii de înșelăciune,

corelativ cu acțiunile efective de inducere în eroare a părții vătămate.

august 2009 între SC R.R.T. SA și SC S.C. se încheie un contract cu executare

succesiva având ca obiect distribuirea de produse de către SC S.C., produse

achiziționate de la SC R.R.T. SA.

Contractul se desfășoară

fără incidente până la sfârșitul lunii septembrie 2005, iar la data de 6

octombrie 2005 inculpatul achiziționează un număr de 189 radiatoare de diverse

tipuri de la SC R.R.D., pentru care societatea parte vătămată emite factura

fiscală BV XJF 9905393, în valoare de 48.213, 9 lei, acordându-se un discount

de 1.446,42 lei care s-a dedus din marfă. Pentru achitarea sumei rămase de plată,

inculpatul eliberează fila cec BE 302 00274911, cu termen scadent la 5

noiembrie 2005.

Fila cec este

introdusă la plată în data de 8 noiembrie 2005, însă este refuzată la plată

pentru lipsa disponibilului în cont și trăgător aflat în incidenta bancară.

Potrivit declarațiilor

reprezentantului părții vătămate, martorul G.A., inculpatul s-a prezentat

personal la sediul societății parte vătămată, a încheiat contractul și s-a

prezentat ulterior în vederea achiziționării mărfurilor. Totodată, martorul a

afirmat că a primit asigurări de la inculpat referitor la solvabilitatea societății

sale, a verificat bilanțul contabil al societății și totodată a constatat că nu

au existat incidente bancare referitoare la SC S. SRL.

Acest caz prezintă al

șaptelea act material ce intră în conținutul infracțiunii de înșelăciune.

septembrie 2005 inculpatul trimite SC C.B.R. SA București o cerere de oferta

prin care s-a arătat interesat de achiziționarea de produse ale acestei societăți

în vederea încheierii unui contract de colaborare.

Martorul N.S. efectuează

o verificare a societății SC S.C. la R.F.B. și constată că nu au existat pentru

această societate incidente de plăți majore.

La data de 10

octombrie 2005 inculpatul înaintează o comandă scrisă pentru achiziționarea de

14 produse - echipamente de aer condiționat, iar societatea vânzătoare eliberează

factura proformă numai pentru 12 aparate. Către SC S. SRL se livrează numai 11

aparate de aer condiționat la data de 12 octombrie 2005 prin intermediul lui A.P.

În cuprinsul facturii fiscale seria BV EB 1038087/2005 s-a trecut mențiunea plății

tuturor celor 12 aparate cu fila cec BE 302 00274912, cu termen scadent la 12

noiembrie 2005.

Aparatul de aer condiționat

cu nr. 12 a fost trimis ulterior de SC C.B.R. printr-o firmă de curierat, la

data de 24 octombrie 2005.

Inculpatul a mai

solicitat SC C.B.R. onorarea unei a doua comenzi de aparate de aer condiționat,

însă pentru prudență, comanda a fost refuzată.

Fila cec introdusă

spre decontare la bancă a fost refuzată pentru aceleași considerente prevăzute

la punctele anterioare.

Potrivit declarației

martorului N.S., acesta s-a prezentat personal la Brașov la momentul predării bunurilor unde a discutat cu inculpatul, stabilind ca plățile să

se efectueze cu fila cec, pentru a se convinge personal de bonitatea SC S.C. Cu

acel prilej a constatat că inculpatul se prezenta ca o persoană de încredere,

bine îmbrăcat și a condus pe reprezentantul SC C.B. la spațiul comercial despre

care a afirmat că este sediul societății. Totodată, martorul a afirmat că s-a

deplasat și ulterior la Brașov, unde a constatat că spațiul comercial pe care

l-a vizitat cu inculpatul nu mai exista cu aceasta destinație; martorul a

contactat telefonic persoana al cărei număr de telefon se află afișat la fostul

spațiu comercial al inculpatului, comunicându-i-se faptul că marfa ar fi fost încărcată

și transportată spre localitatea Constanta.

Acesta constituie al optulea

act material al infracțiunii de înșelăciune.

purtat discuții și cu reprezentanții SC K.T.S., iar în data de 26 octombrie 2005

se încheie între această societate și SC S.C. reprezentată de inculpat

contractul de distribuție nr. K 346/2005 prin care se prevedea ca societatea

inculpatului să promoveze desfacerea mărfurilor puse la dispoziție de

societatea parte vătămată.

În acest sens, SC K.

pune la dispoziție inculpatului centrala termică pentru expunere într-un

showroom potrivit contractului de custodie nr. K 349/2005, fiind întocmit un

proces verbal în acest sens.

Urmare a solicitării

exprese a inculpatului, SC K. vinde către SC S.C. un număr de 3 centrale termice

și kit-urile aferente; inculpatul a achitat contravaloarea acestor centrale în

valoare de 8.558,91 lei cu fila CEC BE 302 00274923.

Martora G.C.

învederează instanței faptul a luat legătura personal cu inculpatul care părea

o persoană de încredere, prezentându-se ca un comerciant de succes, sens în

care au vizitat împreună spațiul de comercializare în care urmau a fi

transportate mărfurile, constatând cu acel prilej că acesta corespundea destinației

sale.

Martora a

mai afirmat că a doua zi după predarea mărfurilor, potrivit înțelegerii avute

cu inculpatul, s-a deplasat la spațiul comercial prezentat anterior, ocazie cu

care a constatat că acolo nu se afla nici o persoană de contact, iar marfa nu

mai exista. Aceeași martoră a arătat că inculpatul a asigurat-o de bonitatea

firmei sale și niciodată nu s-a pus problema ca filele cec sa fie înmânate

pentru garantarea plății, ci ca și instrument de plată efectiv.

Cele două

contracte încheiate de inculpat – de custodie și de achiziționare a mărfurilor

– constituie două acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune.

Tribunalul a analizat

mai sus fiecare act material care intră în conținutul infracțiunii de înșelăciune;

s-a constatat că deși s-a eliberat un număr de 10 file cec care nu aveau

provizionul necesar în bancă, instanța a reținut efectiv un număr de nouă acte

materiale de înșelăciune prin emitere de file cec și o infracțiune de înșelăciune

în convenții absorbită în infracțiunea continuată.

La punctul 1 al

considerentelor se precizează faptul că inculpatul a emis două file cec, însă acestea

au fost eliberate în virtutea aceluiași contract încheiat cu reprezentantul societății

părții vătămate, inducerea în eroare având loc o singură dată.

În ceea ce privește

primul act material descris la punctul 7, se constată că fapta inculpatului îmbracă

tot forma juridică a infracțiunii de înșelăciune și nu pe aceea a infracțiunii de

abuz de încredere, întrucât inculpatul a acționat cu aceeași forma de vinovăție

și în realizarea aceleiași rezoluții infracționale. Contractul de custodie încheiat

de părți nu reprezintă în fapt pentru inculpat decât o modalitate de a câștiga încrederea

părții vătămate; intenția inculpatului a fost aceea de a induce în eroare partea

vătămată și cu acest prilej.

În ceea ce privește

și restul acțiunilor descrise mai sus, se constată că acestea formează conținutul

infracțiunii de înșelăciune în convenții prin emitere de file cec. Inducerea în

eroare s-a realizat de fiecare dată prin prezentarea unei situații normale a societății

pe care o reprezenta, actele prezentate părților vătămate netrezind suspiciuni

acestora cu privire la bonitate firmei.

Se constată că

inculpatul a premeditat fapta: a achiziționat o societate comercială cu

activitate îndelungată care nu a întâmpinat dificultăți de ordin financiar în

decursul timpului – a se vedea actul emis de Raiffeisen Bank potrivit căruia în

perioada 1998-2005 nu au existat incidente la plată; pentru a câștiga încrederea

reprezentanților societății părților vătămate inculpatul desfășura cu aceste societăți

relații comerciale a căror valoare nu era foarte mare, achita marfa astfel

achiziționată, creând în acest mod deschiderea pentru afacerile prejudiciabile

viitoare; inculpatul a deschis puncte de lucru ale societății în localitatea

Brașov pentru a spori încrederea reprezentanților părților vătămate, puncte de

lucru care nu au ființat decât pentru perioada necesară desfășurării activității

ilicite – luna septembrie – octombrie 2005; modul de prezentare al inculpatului

– îmbrăcat bine, cu discurs comercial a sporit încrederea părților vătămate care

doar într-o mică măsură au bănuit adevăratele intenții ale inculpatului.

Se constată ca

inculpatul a acționat cu intenție directă, inducerea în eroare a părților

vătămate – rezultând din acțiunile sale anterior prezentate – fiind în scopul

obținerii pentru sine sau pentru altul a unor foloase materiale. Probele din

dosar fac posibilă presupunerea că nu numai inculpatul a profitat de pe urma infracțiunii

ci și alte persoane – mărfurile erau transportate către o societate din

localitatea Constanța. Părțile vătămate au suferit prejudicii considerabile,

care au făcut necesara reținerea dispozițiilor art. 215 alin. (5) C. pen.

Toate acțiunile

inculpatului sunt comise în baza aceleiași rezoluții infracționale, sens în care

este de remarcat împrejurarea că s-au produs într-o perioadă scurtă de timp –

luna octombrie 2005, fiecare act material prezintă elementele constitutive ale infracțiunii

prevăzute de art. 215 alin. (1), (3), (4) C. pen.

„Eliberarea“ de urgență

a spațiilor comerciale deținute, ca și dispariția intempestivă a inculpatului

de la domiciliu și probabil și din țară, sunt elemente ce contribuie la întărirea

convingerii că inculpatul a acționat cu intenția clară de a înșela părțile vătămate.

Împotriva acestei sentințe

a declarat apel, în termenul legal, inculpatul M.A., solicitând reducerea

pedepsei ce i-a fost aplicată de instanța de fond.

Prin decizia penală

nr. 82/Ap din 12 noiembrie 2009 a Curții de Apel Brașov s-a respins, ca

nefondat, apelul declarat de inculpat.

Împotriva acestei

hotărâri a declarat recurs peste termen inculpatul M.A., iar prin decizia

penală nr. 59/R din 25 ianuarie 2011, Curtea de Apel Brașov a declinat în

favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție competența de soluționare a

recursului.

Recursul este tardiv.

Potrivit art. 385

3

alin. (2) raportat la art. 365 C. proc. pen., partea care a lipsit atât la

toate termenele de judecată, cât și la pronunțare poate declara recurs și peste

termen, dar nu mia târziu decât 10 zile de la data, după caz, a începerii

executării pedepsei sau a începerii executării dispozițiilor privind

despăgubirile civile.

În speță, Înalta

Curte constată că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile cerute de

dispozițiile legale invocate.

Astfel, inculpatul a

lipsit într-adevăr la toate termenele de judecată acordate în apel, cât și la

dezbaterile ce au avut loc la data de 4 noiembrie 2009, însă nu este

îndeplinită cea de a doua condiție, respectiv aceea ca recursul să fie declarat

în termen de 10 zile de la data începerii executării pedepsei.

Din actele dosarului

rezultă că la data de 3 decembrie 2009 s-a emis mandatul de executare nr. 219,

iar inculpatul M.A. a fost încarcerat la 26 octombrie 2010 la Penitenciarul Codlea, recursul fiind declarat la data de 15 noiembrie 2010, deci peste

termenul de 10 zile prevăzut de dispozițiile art. 385

3

raportat la

art. 365 C. proc. pen.

În consecință, în

temeiul art. 385

15

pct. 1 lit. a) C. proc. pen., Înalta Curte va

respinge, ca tardiv, recursul peste termen declarat de inculpat.

Văzând și

dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca tardiv, recursul peste termen

declarat de recurentul inculpat M.A. împotriva deciziei penale nr. 82/A din 12

noiembrie 2009 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori

.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de

400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei,

reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din

fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată

în ședință publică, azi 14 aprilie 2011.