ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2161/2010

Asupra recursului civil de față; Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: Prin acțiunea civilă înregistrată inițial pe rolul Judecătoriei Alba Iulia sub dosar nr. 2351/176/2007, reclamanta Parohia Română Unită cu Roma Greco-Catolică Mihalț a chemat în judecată pârâta Parohia Ortodoxă Mihalț II, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea încheierii de intabulare nr. 453 din 11 decembrie 1948 înscrisă în CF 21 Mihalț, nr. top 404/2 și 405; să se constate că reclamanta este proprietara imobilului înscris în CF 21 Mihalț, nr. top 404/2 - biserică și cimitir în suprafață de 1252 mp și 405 - cimitir în suprafață de 363 mp și să fie obligată pârâta să predea reclamantei imobilul respectiv, în deplină proprietate și posesie și să se abțină pentru viitor de la acte de tulburare a posesiei.

Prin Sentința civilă nr. 3662/2007 a Judecătoriei Alba Iulia a fost admisă autoritatea de lucru judecat în raport de Sentința civilă nr. 7410/2000 pronunțată de aceeași judecătorie. Această soluție a fost casată prin Decizia civilă nr. 288/2008 a Tribunalului Alba, prin care s-a constatat că judecătoria nu era competentă să soluționeze cauza în primă instanță, competența revenind Tribunalului Alba, unde cauza a fost trimisă spre competentă soluționare. Prin încheierea din data de 3.09.2008 a fost respinsă excepția autorității de lucru judecat, iar prin Sentința civilă nr. 1529 din 26 noiembrie 2008 Tribunalul Alba a respins acțiunea. Împotriva menționatei sentințe a formulat apel reclamanta Parohia Română Unită cu Roma Greco-Catolică Mihalț, iar prin Decizia civilă nr. 117/A din 18 iunie 2009 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă a fost admis apelul, desființată sentința civilă sus menționată și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

În motivarea acestei soluții instanța de apel a reținut că sentința apelată a fost soluționată pe cale de excepție, fiind incidente dispozițiile art. 1201 C. civ. privind autoritatea lucrului judecat, materializată prin Sentința civilă nr. 7410/2000 a Judecătoriei Alba Iulia, rămasă definitivă și irevocabilă prin Decizia civilă nr. 2818/2002 a Curții de Apel Alba Iulia. Invocându-se aceste hotărâri, acțiunea reclamantei apelante a fost respinsă, cu argumentul că există identitate de părți, obiect și cauză între cele două acțiuni civile promovate, reținerea acestei excepții de către prima instanță fiind eronată. S-a motivat că obiectul celor două acțiuni este diferit, prima fiind o acțiune în revendicare bazată pe un extras de CF în care proprietar tabular este pârâtă, pe când cea de a doua acțiune vizează nulitatea concretă a unei încheieri de întabulare.

Prin urmare, s-a apreciat că în litigiul de față instanța de fond era obligată a soluționa cauza în limitele investirii sale în raport de obiect și temeiul de drept invocat. A doua acțiune se referă la legalitatea dreptului de întabulare a pârâtei intimate, cerere nesoluționată în fond cu contextul reținerii greșite a excepției autorității lucrului judecat (art. 1201 C. civ.). De altfel și cauza este diferită în cele 2 cereri, a doua fiind întemeiată în drept de pe dispozițiile art. 35 din Decretul Lege nr. 115/1938, în timp ce acțiunea inițială se întemeiază pe art. 480 și urm. C. civ. S-a concluzionat că prima instanță a pronunțat o sentință nelegală reținând greșit autoritatea lucrului judecat.

Împotriva menționatei decizii a formulat și motivat recurs, în termen legal, pârâta Parohia Ortodoxă Mihalț II pentru motivul de nelegalitate întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 8 C. proc. civ. În dezvoltarea acestuia s-a arătat că, în mod total eronat, instanța de apel a considerat că instanța de fond, prin soluția adoptată, s-a pronunțat doar pe excepția autorității de lucru judecat prevăzute de art. 1201 C. civ. Instanța de apel a omis să constate că prin Decizia civilă nr. 288/2008 a Tribunalului Alba, pronunțată în dosarul nr. 3251/176/2007 s-a casat hotărârea prin care s-a respins acțiunea pe temeiul autorității de lucru judecat. Drept urmare, casarea hotărârii și trimiterea dosarului spre rejudecare la Tribunalul Alba pentru ca instanța să se pronunțe pe fondul cauzei este total greșită, deoarece instanța s-a pronunțat deja asupra fondului.

Față de aceste motive, recurenta-pârâtă a solicitat admiterea recursului, desființarea deciziei curții de apel și trimiterea cauzei la Curtea de Apel Alba pentru a se pronunța ca instanță de apel, în funcție de motivele de apel invocate. Analizând recursul formulat, în raport de criticile menționate, Înalta Curte apreciază că acesta este fondat, pentru următoarele considerente: Instanța de apel a reținut în mod greșit că sentința apelată a fost soluționată pe cale de excepție, prin constatarea existenței autorității de lucru judecat, în temeiul art. 1201 C. civ., cât timp din considerentele sentinței civile nr. 1529/2008 a Tribunalului Alba se poate observa că prima instanță a soluționat cauza în fond, după ce printr-o încheiere anterioară, din data de 3.09.2008, respinsese excepția autorității de lucru judecat.

Întreaga motivare a instanței de apel pleacă de la o premisă greșită, bazată pe confundarea sentinței apelate, instanța considerând eronat că este apelată sentința pronunțată în primul ciclu procesual, respectiv Sentința civilă nr. 3662/2007 a Judecătoriei Alba Iulia, prin care a fost admisă excepția autorității de lucru judecat. În aceste condiții, instanța de apel nu a analizat sentința pronunțată în cel de-al doilea ciclu procesual, respectiv Sentința civilă nr. 1529/2008 a Tribunalului Alba, pronunțându-se exclusiv asupra greșitei admiteri a excepției autorității de lucru judecat, în condițiile în care prima instanță din cel de-al doilea ciclu procesual apreciase, la rândul său, că această excepție este nefondată și trecuse la analiza pe fond a cauzei, pronunțându-se în acest sens.

Cu toate acestea, instanța de apel nu a verificat motivele de apel referitoare la modalitatea de soluționare pe fond a cauzei, astfel încât nu s-a realizat o analiză pe fond a motivelor de apel, fiind incident art. 312 pct. 5 C. proc. civ. în raport de care se impune admiterea recursului, casarea deciziei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, la aceeași instanță de apel, în vederea analizării motivelor de apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E: Admite recursul declarat de pârâta Parohia Ortodoxă Mihalț II împotriva Deciziei nr. 117/A din 8 iunie 2009 a Curții de Apel Alba Iulia, secția civilă. Casează decizia recurată și trimite cauza, spre rejudecare, la aceeași instanță de apel. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 26 martie 2010.