ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1399/2011

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Judecătoria

Sectorului 2 București prin sentința civilă nr. 3264 din 7 aprilie 2009 a admis excepția necompetenței materiale a judecătoriei, invocată din oficiu și a declinat

competența de soluționare a cauzei având ca obiect evacuarea, privind pe

reclamanta C.N.C.F. C.F.R. SA – Regionala CF București și pârâtele SC P.F. SA

și SC L.P.C. SRL în favoarea Tribunalului București, secția comercială, având

în vedere că litigiul comercial este neevaluabil în bani și sunt aplicabile

dispozițiile art. 2 pct. 1 lit. a) C. proc. civ.

Tribunalul București,

secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 4210 din 30 martie 2010 a admis cererea precizată formulată de reclamanta C.F.R. - Regionala București în contradictoriu

cu pârâtele SC P.F. SA și SC L.P.C. SRL și a dispus evacuarea pârâtei SC L.P.C.

SRL din spațiul situat în sector 2 București.

În fundamentarea

acestei soluții s-a reținut că într-adevăr contractul de închiriere dintre

reclamantă și pârâta 1 a fost irevocabil reziliat prin sentința arbitrală nr. 152

din 11 iulie 2002, din culpa exclusivă a acesteia, fiind obligată la predarea

fără întârziere a spațiului și la plata unor sume cu titlu de chirie restantă.

Pârâta SC L.P.C. SRL

a ocupat acest spațiu în baza contractului de închiriere nr. 3 din 1 februarie 2008

încheiat cu pârâta SC P.F. SA și fără autorizarea reclamantei, fapt considerat

culpabil prin hotărârea arbitrală menționată anterior.

În executarea acestei

sentințe, prin procesul verbal nr. 888 din 8 decembrie 2008 executorul

judecătoresc a constatat că întreg spațiul închiriat pârâtei 1 este ocupat și

la acea dată de pârâta 2.

Acest titlu încheiat

între cele două pârâte în baza contractului de închiriere dintre prima pârâtă

și reclamantă, desființat irevocabil prin sentință arbitrală este pe de o parte

neopozabil reclamantei, iar pe de altă parte a devenit ineficient în baza

principiului

rezolvite jure dantis rezolvitur jus accipientis

.

Curtea de Apel

București, secția a V-a comercială, prin decizia comercială nr. 497 din 26

octombrie 2010 a respins ca nefondat apelul pârâtei SC L.P.C. SRL împotriva

sentinței comerciale nr. 4210 din 30 martie 2010 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială, fiind preluate în esență argumentele expuse

anterior.

Împotriva deciziei

comerciale nr. 497 din 26 octombrie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București,

secția a V-a comercială, a promovat recurs pârâta SC L.P.C. SRL care a criticat

pentru nelegalitate această hotărâre judecătorească, solicitând în temeiul art.

304 pct. 9 C. proc. civ. admiterea recursului și modificarea în tot a deciziei

atacate în sensul admiterii apelului, cu consecința schimbării în tot a

sentinței apelate, iar pe fondul cauzei respingerea ca neîntemeiată a cererii

de chemare în judecată.

În dezvoltarea

motivelor de recurs s-a evocat împrejurarea că în cauză contractul principal nu

a fost niciodată anulat ci reziliat, astfel încât contractul de închiriere

inițial nu poate atrage anularea contractului subsecvent.

Intimata-reclamantă C.N.C.F.

C.F.R. SA, Regionala București, a depus întâmpinare, prin care a cerut

respingerea recursului.

Înalta Curte,

analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la toate criticile

aduse de recurenta-pârâtă SC L.P.C. SRL constată că acestea sunt nejustificate,

urmând a respinge recursul ca nefondat pentru următoarele considerente.

Este de necontestat

că prin cererea de chemare în judecată înregistrată inițial la data de 20

ianuarie 2009 pe rolul Judecătoriei Sectorului 2 București sub nr. 584/300/2009

reclamanta C.N.C.F. C.F.R. SA, Regionala CF București, ulterior precizată la

data de 25 martie 2009 a cerut numai evacuarea pârâtei SC L.P.C. SRL din

spațiul situat în sector 2, cu motivarea că acest spațiu a fost închiriat fără

acordul reclamantei iar contractul de închiriere încheiat cu pârâta SC P.F. SA

a fost reziliat prin sentință arbitrală.

Atât instanța de fond

cât și cea de apel au stabilit o corectă situație de fapt și de drept, cu reala

întindere a drepturilor și obligațiilor părților și făcând aplicarea riguroasă

a principiului

resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis

.

Astfel a fost dată

eficiență juridică efectelor produse de sentința arbitrală nr. 152 din 11 iulie

2008 a Curții de Arbitraj Comercial Internațional de pe lângă Camera de Comerț

și Industrie a României prin care a fost admisă în parte acțiunea reclamantei C.N.C.F.

C.F.R. SA împotriva pârâtei SC P.F. SA, reziliat din culpa exclusivă a pârâtei

contractul de închiriere nr. 1/129 din 16 ianuarie 2002 încheiat între

reclamantă în calitatea de locator și pârâtă în calitatea de locatar, obligă

pârâta să elibereze spațiile comerciale, inclusiv cel din prezentul litigiu și,

obligată pârâta către reclamantă și la plata chiriei restantă și a

penalităților corespunzătoare.

Întreaga documentație

depusă de părți la dosarul cauzei atestă faptul că între recurenta-pârâtă SC L.P.C.

SRL și reclamantă nu s-a încheiat un contract de închiriere în formă scrisă,

iar această societate comercială a efectuat plăți către locator în numele

pârâtei SC P.F. SA. Mai mult, contractul de închiriere nr. 3 din 1 februarie

2005 dintre cele două pârâte este încheiat după rezilierea din culpa exclusivă

a contractului nr. 1/129 din 16 ianuarie 2002 dintre reclamantă și pârâta SC P.F.

SA și fără acordul proprietarului.

Pentru aceste

rațiuni, urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de pârâta SC L.P.C. SRL

București împotriva deciziei comerciale nr. 497 din 26 octombrie 2010 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, nefiind îndeplinită nici o cerință din cele

prevăzute de dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul

declarat de pârâta SC L.P.C. SRL București împotriva deciziei comerciale nr. 497

din 26 octombrie 2010 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a V-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică,

astăzi 31 martie 2011.