ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2453/2012

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin sentința nr.

1501 din 20 noiembrie 2007, Tribunalul București, secția a IV-a civilă a

respins ca neîntemeiată acțiunea formulată la 17 aprilie 2003, prin care

reclamantul P.A. a solicitat instanței să oblige pârâții Statul Român prin

M.F.P. și Primăria Municipiului București la restituirea în natură a imobilului

situat în București, Bd. Bucureștii noi, compus din două clădiri, în care

funcționează în prezent o bibliotecă și o grădiniță, precum și suprafața de

76.400 m.p. teren aferent.

În rejudecare, după

casarea cu trimitere dispusă prin decizia nr. 2197 din 27 februarie 2009 a

Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate

intelectuală, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze

cu minori și de familie, prin decizia nr. 347/ A din 31 martie 2011, a respins

ca nefondat apelul formulat de reclamant împotriva sentinței, pe care a

menținut-o.

Împotriva ultimei

hotărâri, în termen legal a declarat recurs reclamantul P.A., reiterând

criticile din apel și fără să arate temeiul de drept.

Susținerea de fapte

și afirmații din cuprinsul cererii de recurs nu este structurată din punct de

vedere juridic, în așa fel încât să se poată reține, cel puțin din oficiu, o

critică susceptibilă de a fi încadrată în cazurile de casare sau modificare

prevăzute de art. 304 C. proc. civ., în limita cărora să se poată exercita

controlul judiciar în recurs.

Recursul este nul.

Cauza recursului

constă în nelegalitatea sau netemeinicia hotărârii ce se atacă pe această cale,

care trebuie să îmbrace una din formele prevăzute de art. 304 C. proc. civ.

Așadar, simpla nemulțumire a părții de hotărârea pronunțată nu este suficientă,

după cum nu este suficientă nici afirmația generală că hotărârea atacată este

nelegală sau netemeinică, recurentul fiind obligat să își sprijine recursul pe

cel puțin unul din motivele prevăzute limitativ de lege.

Potrivit art. 302

1

lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de

nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz,

mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Motivele de recurs

sunt arătate limitativ de art. 304 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) C.

proc. civ. prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul

legal, cu excepția cazurilor prevăzute la alin. (1), care se referă la motivele

de ordine publică.

A motiva recursul

înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs, prin indicarea unuia

dintre motivele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar, pe de altă parte,

dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind modul de

judecată al instanței, raportat la soluția pronunțată și la motivul de recurs invocat.

În prezenta cauză,

recurentul nu s-a conformat exigențelor cerute de art. 302

1

lit. c)

C. proc. civ.

Acesta a declarat

recurs în termenul prevăzut de lege, dar nu a formulat critici care să facă

posibilă încadrarea în textele mai sus invocate.

Instanța investită cu

judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient, numai în

măsura în care astfel de motive sunt indicate și dezvoltate într-o formă

explicită, ceea ce nu s-a realizat în cauză.

De asemenea, Înalta

Curte nu a constatat nici existența unor motive pe care, din oficiu, să le

poată pune în discuția părților și asupra cărora să delibereze.

Susținerile

recurentului, care nu fac posibilă încadrarea într-unul din temeiurile

prevăzute de art. 304 C. proc. civ., nu sunt susceptibile de a fi examinate pe

fond și, conform art. 306 alin. (1) C. proc. civ., se va constata ca fiind nul

recursul declarat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

declarat de reclamantul P.A. împotriva deciziei nr. 347/ A din 31 martie 2011 a

Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de

familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi 03 aprilie 2012.