ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3817/2011

Asupra cauzei de față,

constată următoarele:

Prin sentința nr. 498 din 8 aprilie 2009, Tribunalul

București, secția a V-a civilă, a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de

reclamanta J.H., vizând restituirea în natură a imobilului din București, Intrarea

V., sector 2, compus din construcție și teren în suprafață de 302,5 m.p., cu motivarea

că notificatoarea nu-și justifică, calitatea procesuală activă de a fi beneficiara

uneia din măsurile reparatorii prevăzute de Legea nr. 10/2001, imobilul fiind preluat

de stat, în baza Decretului nr. 111/1951 de la M.R., față de care cea în cauză nu

a dovedit nici o legătură de rudenie.

Soluția a fost menținută

de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și

de familie care, prin decizia nr. 645/A din 2 decembrie 2009, a respins ca nefondat

apelul reclamantei.

Reclamanta H.J. a atacat

cu recurs decizia dată în apel, invocând temeiul prevăzut de art. 304 pct. 8 C.

proc. civ.

Susținerea de fapte și

afirmații din cuprinsul cererii de recurs nu este structurată din punct de vedere

juridic, în așa fel încât să se poată reține, cel puțin din oficiu, o critică susceptibilă

de a fi încadrată în cazurile de casare sau de modificare prevăzute de art. 304

C. proc. civ., în limita cărora să se poată exercita controlul judiciar în recurs.

Recursul este nul.

Cauza recursului constă

în nelegalitatea sau netemeinicia hotărârii ce se atacă pe această cale, care trebuie

să îmbrace una din formele prevăzute de art. 304 C. proc. civ. Așadar, simpla nemulțumire

a părții de hotărârea pronunțată nu este suficientă, după cum nu este suficientă

nici afirmația generală că hotărârea atacată este nelegală sau netemeinică, recurentul

fiind obligat să își sprijine recursul pe cel puțin unul din motivele prevăzute

limitativ de lege.

Potrivit art. 302

1

lit. c) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitate

pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele

vor fi depuse printr-un memoriu separat.

Motivele de recurs sunt

arătate limitativ de art. 304 C. proc. civ., iar art. 306 alin. (1) din același

Cod prevede că recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția

cazurilor prevăzute la alin. (1), care se referă la motivele de ordine publică.

A motiva recursul înseamnă,

pe de o parte, arătarea motivului de recurs, prin indicarea unuia dintre motivele

prevăzute de art. 304 C. proc. civ., iar, pe de altă parte, dezvoltarea acestuia,

în sensul formulării unor critici privind modul de judecată al instanței, raportat

la soluția pronunțată și la motivul de recurs invocat.

De asemenea, Înalta Curte

nu a constatat nici existența unor alte motive pe care, din oficiu să le poată pune

în discuția părților și asupra cărora să delibereze.

Cum susținerile recurentei

nu fac posibilă încadrarea în temeiul de recurs invocat și nici în alte temeiuri

din cele prevăzute de art. 304 C. proc. civ., recursul declarat de aceasta urmează

a se constata ca fiind nul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul

declarat de reclamanta H.J. împotriva deciziei nr. 645/A din 02 decembrie 2009 a

Curții de Apel București, secția a-III-a civilă și pentru cauze cu minori și de

familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința

publică, astăzi 10 mai 2011.