ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 461/2011

Asupra contestației în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 3516 din 26 octombrie 2010 s-a constatat nulitatea recursului, formulat de recurenta-reclamantă B.T. împotriva deciziei civile nr. 5 din 25 ianuarie 2010 a Curții de Apel Suceava, întrucât nu a întrunit cerințele prevăzute de art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. potrivit căruia recursul trebuie motivat în drept. Recurenta-reclamantă a formulat, în termen, contestație în anulare invocând motivul prevăzut de art. 318 alin. (1) teza a 2-a și a susținut că instanța de recurs a reținut greșit că recursul nu a fost motivat în drept, din cuprinsul textului de lege reieșind că partea are doar obligația de a dezvolta motivele de recurs, iar instanța le va încadra într-unul dintre motivele prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc.

civ., dacă partea nu le-a indicat sau le-a indicat greșit, or, în cauză, în opinia contestatoarei, din dezvoltarea motivelor rezultă că ele se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., limite în care instanța trebuia să analizeze recursul. Pe de altă parte, în situația în care recursul nu îndeplinește condițiile impuse de legiuitor pentru a fi admisibil atunci, președintele instanței ar fi trebuit să nu primească recursul, iar dacă l-a primit trebuia să prelungească cu încă 5 zile termenul de declarare a recursului, ceea ce nu s-a întâmplat creându-i o situație discriminatorie în condițiile în care nu are cunoștințe juridice și nu a fost asistată de avocat, cu atât mai mult cu cât legiuitorul nu a impus cerința motivării în drept a recursului.

Intimatul Primarul orașului Șimleul Silvaniei a formulat întâmpinare solicitând respingerea contestației în anulare. Înalta Curte analizând contestația în anulare urmează a o respinge pentru considerentele ce se vor arăta în continuare: Potrivit dispozițiilor art. 303 alin. (1) C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înlăuntrul termenului de recurs. Prin motivarea recursului, trebuie să se înțeleagă nu numai indicarea textelor de lege pe care se încadrează criticile și dezvoltarea lor, ci și încadrarea lor în limitele recursului, cale de atac extraordinară nedevolutivă prin care o hotărârea poate fi modificată sau casată doar pentru motivele de nelegalitate prevăzute expres în pct. 1-9 ale art. 304 C. proc.

civ. Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia contestată a aplicat sancțiunea prevăzută de art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. cu raportare la aceste cerințe legale, astfel că, în aceste condiții, nu se poate pe calea contestației în anulare întemeiată pe dispozițiile art. 318 alin. (1) teza a II-a să se invoce neanalizarea motivelor de recurs. Din textul de lege rezultă că acesta este aplicabil în ipoteza în care instanța respinge în totalitate sau admite în parte pe fond recursul, omițând analizarea unor motive de recurs care ar fi putut permite admiterea în totalitate a acestuia și nu atunci când soluționează recursul pe o excepție, chiar dacă aceasta vizează însăși condiția motivării recursului, deoarece ar presupune reanalizarea și rejudecarea excepției, ceea ce excede contestației în anulare, care este o cale extraordinară de retractare pentru motivele limitativ prevăzute de lege.

Așa fiind, nici celelalte critici privind încălcarea unor principii de drept procesual nu își găsesc justificarea în limitele în care a fost formulată calea de atac, astfel că, în baza art. 320 C. proc. civ., aceasta va fi respinsă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge contestația în anulare formulată de contestatoarea B.T. împotriva deciziei nr. 3516 din 26 octombrie 2010, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția comercială, în dosarul nr. 3012/86/2009 Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 februarie 2011.