ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1401/2012

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 3667 din 10 noiembrie 2010, Tribunalul Harghita a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul V.Ș., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin M.F.P., reprezentat de D.G.F.P.

Harghita și, drept consecință: - a stabilit caracterul politic al condamnării la care a fost supus defunctul V.I., antecesorul reclamantului, în perioada 7 mai 1947 – 5 februarie 1948, conform fișei de încarcerare; - a stabilit caracterul politic al condamnării la care a fost supus defunctul V.I., antecesorul reclamantului, prin sentința penală nr. 1350 din 16 septembrie 1958, în dosarul nr. 3030/1958, al Tribunalului Popular al Raionului Ciuc; - a obligat pârâtul Statul Român, prin M.F.P., să plătească pe seama reclamantului V.Ș., 5.000 euro, pentru prejudiciul moral suferit prin condamnare; - a respins cererea referitoare la plata daunelor materiale de 18.000 lei; Prin decizia nr. 35/ A din 2 martie 2011, Curtea de Apel Tg.

Mureș a admis apelul declarat de pârât și a schimbat în parte sentința atacată în sensul că a respins cererea de obligare la despăgubiri în favoarea reclamantului, restul dispozițiilor sentinței fiind menținute. Curtea de apel a reținut, în esență, următoarele: În ceea ce privește constatarea instanței de fond referitoare la caracterul politic al condamnării antecesorului reclamantului, prin apelul declarat nu s-au formulat critici, instanța de fond făcând o corectă aplicare a prevederilor Legii nr. 221/2009. Apelul pârâtului privește o măsură administrativă, deși, în cauză, este vorba de o condamnare cu conotații politice. Însă rezolvarea dată de către prima instanță cererii reclamantului, având ca obiect acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit ca efect al condamnării cu caracter politic a tatălui său, a avut în vedere dispozițiile art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 221/2009, astfel cum acestea au fost modificate prin art. I pct. 1 din O.U.G.

nr. 62 din 30 iunie 2010. Sub acest aspect, însă, curtea a ținut cont de faptul că norma legală menționată a fost declarată neconstituțională prin Decizia nr. 1358 din 21 octombrie 2010 a Curții Constituționale, publicată în M. Of. nr. 761 din 15 noiembrie 2010. Curtea a constatat că dispozițiile legale invocate de reclamant în susținerea acțiunii și aplicate ca atare de către prima instanță, nu mai pot fi reținute ca temei juridic al admiterii cererii privind acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit prin condamnarea politică a tatălui său, împrejurare ce atrage netemeinicia respectivei solicitări, astfel cum aceasta a fost întemeiată în drept, motiv pentru care, în aceste limite a admis apelul pârâtului și a schimbat sentința primei instanțe.

Împotriva susmenționatei hotărâri, a declarat, la data de 16 aprilie 2011 (data poștei), recurs reclamantul V.Ș., criticând-o pentru nelegalitate, cale de atac ce a fost motivată în fapt și în drept prin petiția înaintată acestei instanțe la data de 30 noiembrie 2011 și înregistrată la data de 5 decembrie 2011. Referitor la calea de atac dedusă judecății, cu privire la care, din oficiu, a fost invocată excepția nulității pentru nemotivarea în termenul legal, se constată următoarele: Potrivit art. 302 1 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. „Cererea de recurs va cuprinde, sub sancțiunea nulității […] motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat”.

Art. 303 alin. (1) C. proc. civ. dispune că „recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs sau înăuntrul termenului de recurs”. Iar alin. (2) al aceluiași text de lege stipulează că „termenul pentru depunerea motivelor se socotește de la comunicarea hotărârii, chiar dacă recursul s-a făcut mai înainte”. Or, în speță, hotărârea recurată a fost comunicată reclamantului la data de 7 aprilie 2011, astfel încât depunerea motivelor de recurs, la data de 30 noiembrie 2011, s-a făcut cu depășirea termenului menționat de dispozițiile art. 303 alin. (1) C. proc. civ. și care este cel stipulat de prevederile art. 301 C. proc. civ., de 15 zile de la comunicarea hotărârii. Ca urmare și întrucât în cauză nu sunt date motive de ordine publică ce ar putea fi invocate și din oficiu, în temeiul art. 306 alin. (1) C. proc.

civ., se va constata nulitatea căii de atac deduse judecății.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Constată nul recursul declarat de reclamantul V.Ș. împotriva deciziei nr. 35/ A din 02 martie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția civilă și pentru cauze cu minori și familie, precum și cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 februarie 2012.