ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 29.09.2010

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3935/2010

HOTĂRÂRE
29.09.2010
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3935/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

Prin sentința nr. 3956 din 17 noiembrie 2009, Curtea

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a

respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta B.L., în

contradictoriu cu pârâtul

Ministerul Justiției,

prin care solicita să se constate refuzul nejustificat al autorității pârâte de

a soluționa cererea reclamantei de redobândire a cetățeniei române, să fie

obligat

pârâtul să procedeze la analizarea/avizarea cererii în termen de maximum

30 de zile de la rămânerea irevocabilă a

hotărârii instanței de judecată, precum și la

plata de daune morale în

valoare de 1000 lei.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond

a reținut, în esență, că nu se poate reține refuzul nejustificat al pârâtului

de a soluționa cererea reclamantei,

față de

împrejurarea că, așa cum rezultă din adresa nr. 12313/DC din 24 august 2009

emisă

de Direcția contencios din cadrul autorității pârâte, a fost

stabilită data de 16

octombrie 2009, ca

termen în vederea verificării îndeplinirii condițiilor legale de

redobândire

a cetățeniei române de către reclamantă.

Împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică

și nelegală, a declarat recurs reclamanta, invocând prevederile art. 304 pct. 8

și 9 C. proc. civ. și arătând, în esență, că acțiunea ar fi trebuit respinsă ca

rămasă tară obiect

iar nu ca neîntemeiată,

și că, în raport cu dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004 și

art. 998 și art. 999 C. civ., în mod greșit a

fost respinsă cererea de acordare a

daunelor morale.

Examinând cauza și sentința

atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului,

cu criticile invocate de recurentă, precum și cu

dispozițiile legale incidente în

cauză,

inclusiv cele ale art. 304 C. proc. civ., Curtea constată că

recursul

este nefondat, soluția pronunțată de instanța de fond fiind temeinică și

legală, cu următoarea motivare.

Într-adevăr, obiectul principal

al cererii de chemare în judecată îl constituie solicitarea reclamantei de a se

constata refuzul nejustificat al autorității pârâte de a soluționa cererea sa

de redobândire a cetățeniei române și de a fi obligat pârâtul să

procedeze la analizarea/avizarea cererii.

Cum, prin adresa nr. 12313/DC din 24 august 2009

emisă de Direcția contencios din cadrul autorității pârâte, a fost stabilită

data de 16 octombrie 2009, ca termen în

vederea

verificării îndeplinirii condițiilor legale de redobândire a cetățeniei române

de

către reclamantă, în speță nu se mai poate vorbi de existența unui „refuz

nejustificat de soluționare a cererii", în

sensul de „exprimarea explicită, cu exces de

putere, a voinței de a nu

rezolva cererea unei persoane", așa cum este definită această noțiune de

art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004,

primele două capete de cerere rămânând, deci, fără obiect.

In speță, aceasta nu are, însă, relevanță în ceea ce

privește modul de

soluționare a capătului

de cerere referitor la plata daunelor morale, întrucât pentru

acordarea

lor, pe lângă stabilirea culpei pârâtului, mai trebuie dovedite și daunele

suferite, cu atât mai mult cu cât, în speță, cererea formulată de reclamantă

reprezintă o procedură prealabilă admiterii cererii de redobândire a cetățeniei

române.

Partea care solicită acordarea daunelor morale este,

așadar, obligată să dovedească producerea prejudiciului și legătura de

cauzalitate existentă între

prejudiciu și

fapta pârâtului, elemente ale răspunderii civile delictuale care, însă, nu

au

fost dovedite în cauză.

Pentru motivele arătate, recursul va fi respins ca

nefondat, menținându-se sentința criticată, ca fiind temeinică și legală.

D

ECIDE

Respinge recursul declarat de reclamanta B.L.

împotriva sentinței nr. 3956 din 17 noiembrie 2009 a Curții de Apel București,

secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 septembrie

2010.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-05-05
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2335/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată la data de 18 iulie 2009 pe rolul Curții de Apel București, reclamanta P.(fostă S.)T. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul
ÎCCJ 2010-10-19
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4421/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Hotărârea instanței de fond și care formează obiectul recursului Prin sentința civilă nr. 142 din 12 ianuarie 2010, Curtea de Apel București, secția a
ÎCCJ 2011-01-12
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 103/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 696 din 9 februarie 2010, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins, ca neîntemeiată, acți
ÎCCJ 2010-09-29
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3937/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința nr. 4234 din 2 decembrie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, a admis, în parte, acțiunea
ÎCCJ 2010-09-16
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3643/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, reclamanta A.A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Justiției și Libertățilo
Sursă