ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3935/2010
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3935/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată
următoarele:
Prin sentința nr. 3956 din 17 noiembrie 2009, Curtea
de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a
respins, ca neîntemeiată, acțiunea formulată de reclamanta B.L., în
contradictoriu cu pârâtul
Ministerul Justiției,
prin care solicita să se constate refuzul nejustificat al autorității pârâte de
a soluționa cererea reclamantei de redobândire a cetățeniei române, să fie
obligat
pârâtul să procedeze la analizarea/avizarea cererii în termen de maximum
30 de zile de la rămânerea irevocabilă a
hotărârii instanței de judecată, precum și la
plata de daune morale în
valoare de 1000 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond
a reținut, în esență, că nu se poate reține refuzul nejustificat al pârâtului
de a soluționa cererea reclamantei,
față de
împrejurarea că, așa cum rezultă din adresa nr. 12313/DC din 24 august 2009
emisă
de Direcția contencios din cadrul autorității pârâte, a fost
stabilită data de 16
octombrie 2009, ca
termen în vederea verificării îndeplinirii condițiilor legale de
redobândire
a cetățeniei române de către reclamantă.
Împotriva acestei sentințe, considerând-o netemeinică
și nelegală, a declarat recurs reclamanta, invocând prevederile art. 304 pct. 8
și 9 C. proc. civ. și arătând, în esență, că acțiunea ar fi trebuit respinsă ca
rămasă tară obiect
iar nu ca neîntemeiată,
și că, în raport cu dispozițiile art. 1 din Legea nr. 554/2004 și
art. 998 și art. 999 C. civ., în mod greșit a
fost respinsă cererea de acordare a
daunelor morale.
Examinând cauza și sentința
atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului,
cu criticile invocate de recurentă, precum și cu
dispozițiile legale incidente în
cauză,
inclusiv cele ale art. 304 C. proc. civ., Curtea constată că
recursul
este nefondat, soluția pronunțată de instanța de fond fiind temeinică și
legală, cu următoarea motivare.
Într-adevăr, obiectul principal
al cererii de chemare în judecată îl constituie solicitarea reclamantei de a se
constata refuzul nejustificat al autorității pârâte de a soluționa cererea sa
de redobândire a cetățeniei române și de a fi obligat pârâtul să
procedeze la analizarea/avizarea cererii.
Cum, prin adresa nr. 12313/DC din 24 august 2009
emisă de Direcția contencios din cadrul autorității pârâte, a fost stabilită
data de 16 octombrie 2009, ca termen în
vederea
verificării îndeplinirii condițiilor legale de redobândire a cetățeniei române
de
către reclamantă, în speță nu se mai poate vorbi de existența unui „refuz
nejustificat de soluționare a cererii", în
sensul de „exprimarea explicită, cu exces de
putere, a voinței de a nu
rezolva cererea unei persoane", așa cum este definită această noțiune de
art. 2 alin. (1) lit. i) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004,
primele două capete de cerere rămânând, deci, fără obiect.
In speță, aceasta nu are, însă, relevanță în ceea ce
privește modul de
soluționare a capătului
de cerere referitor la plata daunelor morale, întrucât pentru
acordarea
lor, pe lângă stabilirea culpei pârâtului, mai trebuie dovedite și daunele
suferite, cu atât mai mult cu cât, în speță, cererea formulată de reclamantă
reprezintă o procedură prealabilă admiterii cererii de redobândire a cetățeniei
române.
Partea care solicită acordarea daunelor morale este,
așadar, obligată să dovedească producerea prejudiciului și legătura de
cauzalitate existentă între
prejudiciu și
fapta pârâtului, elemente ale răspunderii civile delictuale care, însă, nu
au
fost dovedite în cauză.
Pentru motivele arătate, recursul va fi respins ca
nefondat, menținându-se sentința criticată, ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D
ECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta B.L.
împotriva sentinței nr. 3956 din 17 noiembrie 2009 a Curții de Apel București,
secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 29 septembrie
2010.