ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 3765/2011

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 1453 din 30 iunie 2009 a Tribunalului Suceava a fost admisă în parte plângerea reclamantului, a fost desființată dispoziția intimatei, s-a dispus restituirea în natură a cotei de ½ din suprafața de 337 mp teren și s-a constatat dreptul petentului la despăgubiri prin echivalent pentru cota de ½ din imobilele construcții situate anterior demolării în Rădăuți. Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamantul S.C. iar prin decizia civilă nr. 20 din 3 martie 2010 a Curții de Apel Suceava s-a luat act de renunțarea reclamantului la judecarea căii de atac a apelului. Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Municipiul Rădăuți prin Primar.

Criticile aduse hotărârii instanței de apel vizează nelegalitatea ei prin prisma dispozițiilor art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ. Astfel recurentul susține că nu a avut cunoștință de faptul că a existat un antecontract de vânzare-cumpărare legalizat cu nr. 9247 din 10 martie 2003 la Biroul Notarului Public B.C. și ca atare se susține că în toată această perioadă s-au aflat într-o eroare. Examinând hotărârea instanței de apel prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor art. 304 pct. 7 și 9 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Hotărârea instanței de fond a fost atacată doar de reclamant, pârâtul neexercitându-și dreptul de apel. Instanța de apel a luat act de renunțarea reclamantului la judecarea căii de atac exercitate.

Această hotărâre a fost atacată de pârât pe calea extraordinară a recursului, în condițiile în care nu a uzat de calea de atac a apelului. Exercitarea căilor de atac are ca efect punerea în mișcare a controlului judiciar îndeplinit de instanțele superioare și este guvernată de principiul legalității căilor de atac potrivit art. 129 din Constituție, care se referă la elementele ce vizează obiectul litigiului, căile de atac, și termenele de exercitare și ordinea în care acestea se exercită. Cauza recursului constă în nelegalitatea hotărârii ce se atacă pe această cale, care trebuie să se circumscrie în dispozițiile art. 304 C. proc. civ. Recursul poate fi exercitat numai pentru motive ce au făcut analiza instanței inferioare, și care implicit au fost cuprinse în motivele de apel, în situația în care atât apelul cât și recursul sunt exercitate de aceeași parte, iar soluția primei instanțe a fost menținută în apel.

Aceasta este una din aplicațiile principiului legalității căilor de atac și se explică prin aceea că efectul devolutiv al apelului, limitându-se la ceea ce s-a apelat, în recurs pot fi invocate doar critici ce au fost aduse și în apel. Numai în acest fel se respectă principiul dublului grad de jurisdicție, deoarece în ipoteza contrară s-ar ajunge la situația ca anumite apărări, susțineri ale părților să fie analizate pentru prima oară de instanța învestită cu calea extraordinară de atac. Conform art. 299 alin. (1) C. proc. civ. obiectul recursului îl reprezintă hotărârea pronunțată în etapa procesuală a apelului, fiind o cale subsecventă în sensul că nu poate fi exercitat omisso medio . Astfel din perspectiva celor expuse, și a faptului că pârâtul nu a exercitat calea de atac a apelului, de faptul că hotărârea instanței de apel vizează renunțarea reclamantului la judecarea căii de atac a apelului, recursul urmează a fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul Municipiul Rădăuți prin Primar împotriva deciziei nr. 20 din 3 martie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 mai 2011.