ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.03.2011

ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1179/2011

HOTĂRÂRE
17.03.2011
CAMERĂ
civil_2
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1179/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Curtea de Apel

București, secția a VI-a comercială, prin sentința comercială nr. 140 din 4

noiembrie 2010 a respins ca neîntemeiată cererea de revizuire formulată de

revizuientul T.F. împotriva sentinței comerciale nr. 257 din 10 august 2010

pronunțată de Judecătoria Turnu Măgurele în dosarul nr. 1986/329/2010 în

contradictoriu cu intimata SC D.H.T. SRL Islaz.

Pentru a hotărî

astfel, instanța a reținut că în motivarea cererii de revizuire, s-a susținut

că revizuientul T.F. a împrumutat intimata SC D.H.T. SRL cu suma de 28.000 Euro

și s-a cerut Tribunalului Teleorman în dosarul nr. 1815/87/2009 pronunțarea

unei hotărâri prin care, în schimbul sumei împrumutate să-i fie atribuite părți

sociale din capitalul deținut de asociați, cerere respinsă ca inadmisibilă prin

sentința nr. 235 din 22 martie 2010.

Ulterior, petentul a

solicitat Judecătoriei Turnu Măgurele în dosarul nr. 1986/329/2010 emiterea

unei somații de plată prin care debitoarea să fie obligată să-i plătească suma

împrumutată, cerere respinsă ca nefondată, prin sentința nr. 257 din 10 august

2010.

Nu sunt aplicabile

dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., deoarece, în speță, s-a solicitat

revizuirea sentinței comerciale nr. 257 din 10 august 2010 pronunțată de

Judecătoria Turnu Măgurele prin care s-a respins ca nefondată cererea

creditorului T.F. de emitere a unei somații de plată împotriva debitoarei SC D.H.T.

SRL, ca fiind potrivnică sentinței comerciale nr. 238 din 22 martie 2010

pronunțată de Tribunalul Teleorman prin care s-a respins ca inadmisibilă acțiunea

reclamantului T.F. împotriva pârâtei SC D.H.T. SRL, acțiune având ca obiect

constatarea dobândirii de către reclamant a 10% din capitalul social al

societății pârâte.

Împotriva sentinței

comerciale nr. 140 din 4 noiembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială a promovat recurs revizuientul T.F., care a criticat această

hotărâre judecătorească pentru nelegalitate, solicitând în temeiul art. 304

pct. 9 C. proc. civ. admiterea recursului și modificarea sentinței atacate în

sensul admiterii cererii de revizuire și anulării sentinței civile nr. 257/2010

a Judecătoriei Turnu Măgurele.

În dezvoltarea

motivelor de recurs s-a evocat încălcarea și aplicarea greșită a legii, prin

aceea că instanța de fond, deși enunță întocmai condițiile impuse de legiuitor

prin art. 322 pct. 7 C. proc. civ., sfârșește prin a da o interpretare eronată

de apreciere a „potrivniciei” hotărârilor invocate în cererea de revizuire.

Înalta Curte,

analizând materialul probator administrat în cauză, raportat la criticile aduse

prin cererea de recurs, constată că acestea sunt nejustificate, urmând a

respinge ca nefondat recursul revizuientului T.F. pentru următoarele

considerente.

Este de necontestat

că revizuirea fiind o cale extraordinară de atac, dispozițiile legale care o

reglementează sunt de o strictă interpretare, astfel că exercitarea ei nu poate

avea loc decât în cazurile și condițiile expres și limitativ prevăzute de lege.

Potrivit

dispozițiilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., revizuirea unei hotărâri rămasă

definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri

dată de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul se poate cere dacă

există hotărâri definitive potrivnice, date de instanțe de același grad sau de

grade deosebite, în una și aceiași pricină, între aceleași persoane și având

aceiași calitate.

Corect a apreciat

prima instanță că nu sunt îndeplinite cumulativ cerințele legale expuse

anterior și care să conducă la admisibilitatea cererii de revizuire. Astfel,

prin sentința comercială nr. 238 din 22 martie 2010 a Tribunalului Teleorman a fost admisă excepția inadmisibilității acțiunii formulată de

reclamantul T.F. în contradictoriu cu SC D.H.T. SRL, prin cererea de chemare în

judecată solicitându-se constatarea dobândirii a 10% din capitalul social al

societății pârâte, reclamantul devenind pe cale de consecință asociat cu un

număr de 310 părți sociale, în timp ce prin sentința comercială nr. 257 din 10

august 2010 Judecătoria Turnu Măgurele a respins ca nefondată cererea pentru

emiterea somației de plată formulată de creditorul T.F. împotriva debitoarei SC

Pentru aceste

considerente, urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de revizuientul T.F.

împotriva sentinței nr. 140 din 4 noiembrie 2010 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, nefiind îndeplinită nici o condiție din

cele prevăzute de dispozițiile art. 304 C. proc. civ.

Respinge recursul declarat de

revizuientul T.F. împotriva sentinței nr. 140 de la 4 noiembrie 2010 pronunțată

de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședința publică,

astăzi 17 martie 2011.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2011-10-25
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3285/2011
Asupra cererii de revizuire de față: Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia nr. 1253, pronunțată la data de 23 martie 2011, în dosarul nr. 24717/3/2008, Înalta Curte de Casație și Justiție - secția comercial
ÎCCJ 2011-05-19
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1951/2011
Ședința publică de la 19 mai 2011 Asupra recursului de față; Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Tribunalul Teleorman, secția civilă, a anulat ca insuficient timbrată acțiunea formulată de reclamanta SC D.H
ÎCCJ 2011-05-24
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1984/2011
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința comercială nr. 11589 din 21 octombrie 2009 a Tribunalului București, secția a VI-a comercială, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta
ÎCCJ 2017-10-17
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1438/2017
nr. 190/6.06.2017 a reanalizat instituția prescripției, înlăturând o parte din creanța sa, considerând incidente în cauză dispozițiile acesteia. La termenul din 17 octombrie 2017, intimata A. S.R.L. prin administrator special B. a depus la
ÎCCJ 2010-12-16
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 4429/2010
, Ț.A. și Ț.E. au formulat cerere de revizuire, care a fost respinsă ca nefondată prin Decizia nr. 136 din 17 decembrie 2007, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, aceștia fiind obligaț
Sursă