ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1984/2011

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin

Sentința comercială nr. 11589 din 21 octombrie 2009 a Tribunalului București,

secția a VI-a comercială, s-a respins acțiunea formulată de reclamanta A.V.A.S.

împotriva pârâților SC H.E. SRL și G.V., reclamanta fiind obligată să-i

plătească acestuia din urmă suma de 5000 RON cheltuieli de judecată.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut

în esență că din probele administrate rezultă că pârâtul G.V. și-a îndeplinit

obligațiile asumate prin contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni și actele

adiționale la acesta în sensul prezentării dovezii înregistrării garanției

reale mobiliare la registrul acționarilor societății și la Arhiva Electronică

de Garanții Reale Mobiliare, împrejurare confirmată și de către reclamantă prin

încheierea din data de 14 octombrie 2009.

Prin Sentința comercială nr. 81 din 06 ianuarie 2010 a

aceleiași instanțe a fost respinsă cererea pârâtei SC H.E. SRL pentru

completarea dispozitivului Sentinței comerciale nr. 11589 din 21 octombrie

2009, ca tardivă, fiind depusă la 16 decembrie 2009, cu depășirea termenului de

15 zile în raport de data comunicării sentinței - 27 noiembrie 2009.

Prin Decizia comercială nr. 313 din 03 septembrie 2010 a

Curții de apel București, secția a VI-a comercială, a fost respins apelul

declarat de reclamanta A.V.A.S. împotriva sentinței ca nefondat și totodată a

fost admis apelul pârâtei SC H.E. SRL, împotriva Sentinței comerciale nr. 81

din 06 ianuarie 2010, în sensul admiterii cererii de completare a

dispozitivului Sentinței comerciale nr. 11589 din 21 octombrie 2009 a

Tribunalului București și în consecință obligându-se reclamanta A.V.A.S. la

plata sumei de 50429,82 RON cheltuieli de judecată în favoarea pârâtei.

În considerentele deciziei, instanța de apel a reținut

următoarele: prin Contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 24 din 13

septembrie 2002, modificat prin Actul adițional nr. 1 din 27 aprilie 2005

pârâtul G.V. în calitate de cumpărător s-a obligat la constituirea unei

garanții reale mobiliare și la prezentarea dovezilor înregistrării acesteia la

registrul acționarilor societății sau alt registru independent, precum și la

Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare, vânzătoarei A.V.A.S., urmând

ca, în caz de nerespectare a acestei obligații să suporte penalități de

întârziere.

S-a reținut că, potrivit dovezilor administrate pârâtul și-a

executat la termen obligațiile asumate, iar împrejurarea că, ulterior acestui

moment, respectiv la 28 iunie 2005, printr-un nou act adițional, alături de

pârâtul G.V. a dobândit calitatea de cumpărător, printr-o delegație imperfectă

și SC H.E. SRL, nu este de natură să creeze o nouă obligație, identică cu cea

deja îndeplinită, întrucât scopul urmărit de vânzător, respectiv acela de a

exista o garanție la dispoziția sa până la momentul achitării obligațiilor contractuale

a fost atins, iar argumentele contrare ale A.V.A.S. nu au suport juridic,

interpretarea acestuia fiind extinsă în afara contractului și fără să țină

seama de voința și scopul urmărit de către părți la momentul încheierii

contractului.

Referitor la apelul declarat de către pârâta SC H.E. SRL,

s-a reținut că este fondat, iar cererea de completare a dispozitivului

Sentinței comerciale nr. 11589 din 21 octombrie 2009 nu este tardivă, deoarece

data reală a înregistrării a fost 14 decembrie 2009, astfel cum rezultă atât

din rezoluția de primire a cererii cât și din cuprinsul ștampilei aplicate, iar

nu 16 decembrie 2009 cum eronat s-a reținut.

Pe fondul cererii, reținându-se că prima instanță a omis să

se pronunțe asupra capătului de cerere privind cheltuielile de judecată,

acestea fiindu-i ocazionate pârâtei SC H.E. SRL, urmează să i se acorde.

Împotriva acestei decizii reclamanta A.V.A.S. a declarat

recurs solicitând admiterea acestuia, modificarea deciziei în sensul admiterii

apelului său, respingerii apelului pârâtei, cu consecința modificării în tot a

sentinței apelate și obligării cumpărătorilor SC H.E. SRL și G.V. la plata

sumei de 2.953.861,79 RON reprezentând penalități calculate conform clauzei

8.9.1.2 din Contractul de vânzare-cumpărare de acțiuni nr. 24 din 13 septembrie

2002, în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În dezvoltarea motivelor de recurs este criticată reținerea

de către instanța de apel a faptului îndeplinirii obligațiilor asumate de

cumpărători.

După prezentarea situației de fapt și redarea clauzelor

contractuale în discuție recurenta critică în esență faptul că în mod greșit

instanța de apel nu a reținut că, în sarcina debitorului au fost prevăzute două

obligații distincte cumulative, respectiv aceea a prezentării dovezii înregistrării

garanției reale mobiliare la registrul acționarilor societății sau alt registru

independent, precum și la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.

De asemenea susține că cei doi cumpărători nu și-au

îndeplinit obligațiile în termenele prevăzute în contract, motiv pentru care a

calculat penalitățile de întârziere pe perioada cuprinsă între data scadenței

obligației în raport de cel de-al doilea act adițional și până la data

îndeplinirii obligațiilor respectiv 25 mai 2007, data transmiterii înregistrării

de către pârâtul G.V. și respectiv 08 iunie 2007 pentru netransmiterea în

termen a dovezii înregistrării garanției reale mobiliare la Arhiva Electronică

de Garanții Reale Mobiliare.

Recurenta mai arată că demersurile anterioare scadenței din

25 decembrie 2005 privind prezentarea dovezii înregistrării Contractului de

garanție reală mobiliară nr. 52 bis

1

din 27 aprilie 2005, la Arhiva

Electronică de Garanții Reale Mobiliare și la R., anterioare semnării Actului

adițional nr. 2 din 28 iunie 2005 la contract și actelor Adiționale nr. 1 la

contractele de garanție reală mobiliară nr. 52 bis

1

și 52 bis

2

au fost realizate în scopul îndeplinirii altor obligații contractuale.

Prin întâmpinarea înregistrată la 08 februarie 2011 intimata

SC H.E. SRL a solicitat respingerea recursului, arătând în apărare că, la data

de 08 iunie 2005 pârâtul G.V. i-a comunicat recurentei prin adresa din 08 iunie

2005 dovada de înregistrare a garanției atât la SC R. SA (actualul Depozit

Central SA), cât și la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare,

îndeplinindu-și astfel obligația impusă prin clauza contractuală nr. 8.9.1.2

astfel cum a fost modificată prin art. 6 din Actul adițional nr. 1 din 27

aprilie 2005, în termenul contractual de 60 de zile, fapt necontestat de către A.V.A.S.

Arată că susținerea recurentei că această obligație incumbă

și SC H.E. SRL este lipsită de temei juridic deoarece ea a devenit parte la

Contractul nr. 24/2002 la data de 28 iunie 2005, angajându-se să răspundă

solidar cu G.V. pentru îndeplinirea tuturor obligațiilor contractuale, în

condițiile și la termenele stabilite.

Susține că, în acest sens obligația a fost realizată și

stinsă prin executare la 08 iunie 2005 înainte ca societatea să devină parte la

contract, iar calitatea de codebitoare o are numai pentru acele obligații

contractuale rămase scadente.

În ceea ce privește solicitarea A.V.A.S. de reîntregire a

garanțiilor ca urmare a reducerii valorii nominale a unei acțiuni, intimata

susține că aceasta nu face obiectul contractului, iar în speță nu sunt

îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale pentru obligarea sa la

plata penalităților de întârziere.

La data de 23 mai 2011 intimatul G.V. a depus concluzii

scrise prin care a solicitat respingerea recursului arătând în apărare că și-a

executat întocmai și la termen cele două obligații care fac obiectul

litigiului.

Analizând recursul reclamantei prin prisma motivelor

invocate se vor reține următoarele:

Prin Contractul nr. 24 din 13 septembrie 2002 SC I.P. SA

Pitești a cumpărat de la A.V.A.S. un număr de 5.821.748 acțiuni reprezentând

86,2124% din valoarea capitalului social al SC G. SA Buzău.

La data de 27 aprilie 2005 prin Actul adițional nr. 1 la

contract s-a realizat o novație prin schimbare de debitor, cumpărătorul inițial

fiind înlocuit de pârâtul G.V.

Prin Actul adițional nr. 2 din 28 iunie 2005, ca urmare a

efectuării delegației imperfecte, alături de pârâtul G.V. a intrat ca parte în

contract SC H.E. SRL București.

Prin clauza 8.9.1.1 modificată prin Actul adițional nr. 1

din 27 aprilie 2005 s-a stipulat obligația cumpărătorilor de a efectua în

societate din surse proprii sau atrase pe numele lor, în termen de doi ani

începând cu data semnării, 27 aprilie 2005, o investiție în sumă de 4 milioane

euro eșalonată în doi ani.

La art. 8.9.1.2 alin. (5) din Contractul nr. 24 din 13

septembrie 2002 modificat prin actul Adițional nr. 1 din 27 aprilie 2005

părțile au prevăzut constituirea garanțiilor reale mobiliare asupra acțiunilor

prin efectuarea de mențiuni la registrul acționarilor societății ținut de

societate sau societatea de registru care ține registrul acționarilor

societății, precum și la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare,

cumpărătorii fiind obligați ca în termen de 60 de zile de la încheierea

contractului de garanție reală mobiliară să prezinte vânzătorului dovada

înregistrării acesteia sub sancțiunea plății unor penalități de 0,06%/zi de

întârziere, din prețul contractului.

Pentru garantarea realizării investițiilor tehnologice

aferente anului I, cumpărătorul G.V. a încheiat cu A.V.A.S. contractul de

garanție reală mobiliară asupra acțiunilor nr. 52 bis

1

din 27

aprilie 2005 asupra unui număr de 4.382.197 acțiuni, reprezentând 64,8945% din

capitalul social al SC G. SA, gaj înscris în contul restricționat - gajat nr.

2767193 în favoarea A.V.A.S.

Dovada înregistrării gajului la SC R. SA și la Arhiva

Electronică de Garanții Reale Mobiliare a fost prezentată A.V.A.S. conform

Adresei din 08 iunie 2005, în termenul de 60 de zile, împrejurare necontestată

de reclamantă.

Ulterior acestui moment, respectiv la 28 iunie 2005 se

încheie Actul adițional nr. 2 prin care se modifică părțile contractului în

privința cumpărătorului, această calitate fiind dobândită, alături de G.V. și

de SC H.E. SRL București.

Urmare a acestui fapt la 25 octombrie 2005 se încheie un act

adițional la Contractul de garanție reală mobiliară nr. 52 bis

1

din

27 aprilie 2005 prin care s-au modificat părțile contractului.

Susținerile recurentei potrivit cărora în termen de 60 de

zile de la încheierea acestui act, respectiv până la data de 25 decembrie 2005

pârâții urmau să îndeplinească o nouă obligație de a-i prezenta vânzătorului

dovada înregistrării garanției reale mobiliare nu au suport contractual și nu

țin cont de acordul de voință al părților și de scopul urmărit de către acestea

la încheierea contractului.

Astfel, în mod corect instanța de apel a reținut că, la data

încheierii celui de-al doilea act adițional, obligațiile asumate în legătură cu

prezentarea înregistrării garanțiilor erau deja îndeplinite, iar scopul urmărit

de vânzător, acela de garantare și de indisponibilizare era de asemenea atins,

între cei doi cumpărători existând potrivit contractului o solidaritate pasivă.

Calitatea de codebitori a acestora nu mai impunea o nouă

dispoziție de gajare a acțiunilor.

Recurenta a mai susținut, neîntemeiat, că obligația se

impunea și ca urmare a informării A.V.A.S. de către SC R. SA, cu privire la

reducerea valorii nominale a unei acțiuni G. de la 2,38 RON la 1,31 RON ca

urmare a reducerii capitalului social al societății în baza Hotărârii nr. 6 din

23 iunie 2005 a AGEA SC G. SA.

Notificarea transmisă de către A.V.A.S. cumpărătorilor, în

vederea reîntregirii garanțiilor este, așa cum a reținut și instanța de apel,

în afara obiectului clauzei 8.9.1.2 alin. (5) din contract, care nu privește și

această ipoteză, astfel încât pârâta SC H.E. SRL putea răspunde contractual, în

temeiul acestei clauze, doar în măsura în care obligația de prezentare a

dovezii înregistrării constituită inițial nu ar fi fost executată.

În baza considerentelor mai sus expuse, întrucât criticile

recurentei nu se circumscriu motivului de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C.

proc. civ. nefiind fondat, recursul declarat de reclamant se va respinge.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamanta

A.V.A.S. București împotriva Deciziei nr. 313 din 3 septembrie 2010 pronunțată

de Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 mai 2011.