ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1191/2010

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin acțiunea înregistrată, la 10 septembrie 2009, reclamanții B.G., C.I.M., M.I. și B.V. au solicitat ca în contradictoriu cu pârâta A.N.R.P., să se constate imediat imposibilitatea restituirii în natură a imobilului care face obiectul dosarului nr. 18.356/ CC din 28 iunie 2006, să fie desemnat de îndată un evaluator pentru întocmirea în cel mai scurt timp posibil a raportului de evaluare, să fie informați despre data întocmirii acestui raport, să fie emisă și comunicată cu celeritate decizia reprezentând titlul de despăgubire. În motivarea acțiunii, reclamanții au susținut că pârâta a refuzat în mod nejustificat să soluționeze dosarul înregistrat sub nr. 18.356/ CC la data de 15 mai 2006, astfel că nu a fost parcursă nici o etapă din procedura administrativă prevăzută de art. 16 din Titlul VII al Legii nr. 247/2005.

Curtea de Apel Pitești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea, ca nefondată, prin sentința nr. 155/ F – CONT din 7 octombrie 2009, cu motivarea că, dosarul reclamanților nu a rămas în nelucrare, fiind îndeplinite actele de procedură administrativă prevăzute de lege, urmând ca după comunicarea actelor solicitate Primăriei municipiului Pitești, autoritatea pârâtă să emită titlul de despăgubire. Împotriva acestei sentințe, au declarat recurs reclamanții, solicitând casarea hotărârii ca nelegală și netemeinică și pe fond, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată. Recurenții au susținut că instanța de fond nu a exercitat rol activ și a interpretat eronat prevederile O.U.G.

nr. 81/2007 pentru accelerarea procedurii de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv de stat, deoarece s-a constatat fără temei că, după patru ani de la înregistrarea dosarului lor de notificare, autoritatea intimată a parcurs primele etape din procedura administrativă necesară emiterii titlului de despăgubire. În acest sens, s-a arătat că nu are nici un suport probator concluzia instanței de fond privind selectarea cu prioritate a dosarului notificării pentru a fi transmis evaluatorului în vederea întocmirii raportului de evaluare, cu atât mai mult cu cât, solicitarea intimatei adresată la 30 septembrie 2009 Primăriei municipiului Pitești pentru transmiterea altor înscrisuri dovedește că nu a fost parcursă nici prima etapă din procedura administrativă și anume etapa analizării legalității respingerii acțiunii de restituire în natură a imobilului notificat în municipiul Pitești.

Recurenții au considerat că, deși Legea nr. 247/2005 nu prevede un termen pentru finalizarea procedurii administrative de soluționare a cererilor de retrocedare și de emitere a deciziei reprezentând titlul de despăgubire, nu se poate justifica întârzierea înregistrată de intimată în cazul dosarului lor, care nu a fost soluționat timp de 4 ani, ceea ce este de natură să le cauzeze o pagubă iminentă prin imposibilitatea valorificării titlului de despăgubire cuvenit conform Legii nr. 247/2005. Analizând actele și lucrările dosarului, în raport și de dispozițiile art. 304 și art. 304 1 C. proc.

civ., Înalta Curte va respinge prezentul recurs, ca nefondat, pentru următoarele considerente: Prin dispoziția nr. 1731/2006 emisă de Primăria municipiului Pitești, în calitate de entitate notificată, s-a propus acordarea de măsuri reparatorii în echivalent, în condițiile Legii nr. 247/2005 în favoarea recurenților-reclamanți pentru imobilul situat în municipiul Pitești, care nu mai poate fi restituit în natură. Dosarul aferent acestei dispoziții a fost transmis S.C.C.S.D., fiind înregistrat sub nr. 18.356/CC.

Instanța de fond a constatat judicios că autoritatea intimată a inițiat procedura administrativă prevăzută de Legea nr. 247/2000 pentru soluționarea dosarului, deoarece anterior formulării acțiunii în justiție, la data de 28 august 2009, erau parcurse etapa analizării legalității respingerii cererii de restituire în natură a imobilului notificat, precum și etapa selectării dosarului, în baza Deciziei nr. 2.815/2008, fiind numit un evaluator în vederea întocmirii raportului de evaluare. Astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, rezultă că procedura administrativă nu a fost întreruptă sau tergiversată prin solicitarea adresată Primăriei municipiului Pitești la 30 septembrie 2009 de către autoritatea intimată pentru completarea dosarului cu înscrisuri privind descrierea construcției demolate, respectiv fișa imobilului, procesul-verbal de evaluare, procesul – verbal de preluare.

Această situație de fapt a fost confirmată prin înscrisurile noi depuse în recurs, care dovedesc că, după comunicarea actelor solicitate, dosarul a fost transmis pentru întocmirea raportului de evaluare de SC G.C.E. SA Târgoviște în baza contractului de prestări de servicii nr. 12/2010. În consecință, nu se poate reține în cauză nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, în sensul prevederilor art. 2 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, întrucât decizia reprezentând titlu de despăgubire nu poate fi emisă decât în procedura reglementată de Legea nr. 247/2005, după parcurgerea tuturor etapelor prealabile și obligatorii. Pentru dosarul înregistrat sub nr. 18.356/ CC nu au fost parcurse toate aceste etape și nu a fost finalizată procedura administrativă, astfel că nu există temei pentru casarea sau modificarea soluției de respingere a acțiunii formulate de recurenții-reclamanți.

În consecință, Înalta Curte va menține ca legală și temeinică hotărârea pronunțată de instanța de fond și va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de B.G., C.I.M., M.I. și B.V. împotriva sentinței civile nr. 155/ F – CONT din 7 octombrie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca nefondat. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 martie 2010.