ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 1719/2011

Asupra cauzei penale de față, în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia penală nr. 111/R din 20 ianuarie 2011, Curtea de Apel București, s ecția a II-a penală a respins ca inadmisibil recursul declarat de petentul L.I. împotriva deciziei penale nr. 1746/R din 24 noiembrie 2010 a Tribunalului București, secția a II-a penală. Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea de Apel București a reținut, în esență, că a fost sesizată cu un nou recurs declarat împotriva unei hotărâri deja definitive, având în vedere că Tribunalul București, ca instanță de recurs, se pronunțase prin decizia penală nr. 1746/R din 24 noiembrie 2010 asupra recursului formulat de petentul L.I. împotriva sentinței penale nr. 539/2010 a Judecătoriei Sector 3 București.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petentul L.I., fără a motiva calea de atac exercitată. La termenul din 28 aprilie 2011, Înalta Curte a pus în discuția părților admisibilitatea căi de atac exercitată de recurentul petent. Examinând cauza sub acest aspect, Înalta Curte apreciază recursul declarat de petentul L.I. ca inadmisibil, pentru următoarele considerente: În conformitate cu dispozițiile art. 129 din Constituția României, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac în condițiile legii. În speță, petentul L.I.

a formulat recurs împotriva unei decizii pronunțate de Curtea de Apel București în soluționarea căii de atac a recursului exercitată de către acesta împotriva deciziei penale nr. 111/R din 20 ianuarie 2011, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, prin care s-a respins ca inadmisibil recursul formulat împotriva deciziei penale nr. 1746/R din 24 noiembrie 2010 a Tribunalului București Potrivit prevederilor art. 385 1 alin. (1) lit. e) C. proc. pen., astfel cum a fost modificat prin Legea nr.356/2006, pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate, ca instanțe de apel, de curțile de apel, cale de atac ce se soluționează de către Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală. Din interpretarea per a contrario a acestor prevederi rezultă că împotriva deciziilor pronunțate de curțile de apel și tribunale, ca instanțe de recurs nu se mai poate exercita recursul, ca și cale ordinară de atac, decizia fiind definitivă și intrată sub puterea lucrului judecat.

Față de cele reținute, în temeiul art. 385 15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen., Curtea va respinge ca inadmisibil recursul formulat de petentul L.I. Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurentul la cheltuieli judiciare către stat căruia îi incumbă culpa procesuală a exercitării unei căi de atac care nu e prevăzută de lege.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul petiționar L.I. împotriva deciziei penale nr. 111/R din 20 ianuarie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală. Obligă recurentul petiționar la plata sumei de 300 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 28 aprilie 2011.