ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3511/2010

Asupra recursului de față: Deliberând asupra recursului de față, din actele și lucrările dosarului constată următoarele: Prin acțiunea formulată reclamanta SC A.A.I. SRL Jilava în contradictoriu cu pârâta SC A.J. SA Jilava solicită instanței obligarea pârâtei la plata sumei de 42.976 euro cu titlu de daune-interese pentru paguba efectivă pricinuită reclamantei precum și pentru câștigul nerealizat prin ocuparea în mod abuziv și ilegal, timp de trei ani a două încăperi aflate în proprietatea reclamantei și prin refuzul sistematic al pârâtei de a le elibera.

Prin precizările depuse la 12 februarie 2008 reclamanta a arătat că echivalentul în lei al pretențiilor este de 152.564,8 lei iar la stabilirea sumei de 42.976 euro a fost luată în considerare ca bază de calcul chiria aferentă spațiilor industriale din Jilava, respectiv 5 euro/mp iar prin precizările depuse la 24 martie 2008 reclamanta a arătat că perioada pentru care solicită contravaloarea lipsei de folosință este 19 decembrie 2004 – 19 decembrie 2007 iar capătul doi de cerere reprezintă o obligație de a face, în sensul obligării pârâtei la ridicarea transformatoarelor care ocupă abuziv spațiul în cauză. Reclamanta își întemeiază în drept cererea pe dispozițiile art. 475, art. 480, art. 1075, art. 1082, art. 1084 C. civ.

În motivarea acțiunii reclamanta invocă următoarele: - în imobilul construcție achiziționat de la pârâtă prin contractul de vânzare-cumpărare se află două încăperi care sunt ocupate în mod abuziv și ilegal de către un număr de 6 transformatoare electrice aparținând pârâtei; - demersurile reclamantei de a elibera spațiul au rămas fără rezultat, reclamanta fiind în imposibilitate de a-și folosi spațiul cumpărat timp de 3 ani. Prin sentința nr. 7650 din 19 mai 2009 Tribunalul București, secția a V-a comercială a respins excepția prescripției ca neîntemeiată, a admis în parte acțiunea, a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 20.593,04 euro în echivalent lei la cursul B.N.R. din ziua plății, a obligat pârâta să-și ridice cele trei transformatoare electrice aflate în cele două camere în suprafață de 96,1 mp și respectiv 142,66 mp, cu cheltuieli de judecată aferente.

În pronunțarea acestei soluții, instanța de fond a avut în vedere următoarele considerente: - în raport de primul capăt de cerere acțiunea este introdusă în termenul general de prescripție de 3 ani; - dreptul de proprietate al reclamantei asupra celor două camere cât și al pârâtei asupra a trei transformatoare (celelalte trei transformatoare au fost mutate de pârâtă de pe proprietatea reclamantei) este necontestat, susținerile părților în această privință fiind concordante; - reclamanta a acceptat ocuparea cu titlu gratuit a încăperilor de către transformatoarele pârâtei până la 16 martie 2006; - din contractul de vânzare-cumpărare nu rezultă că părțile ar fi convenit constituirea unei servituți sau a altei sarcini asupra încăperilor unde s-ar afla transformatoarele, în beneficiul pârâtei vânzătoare: - sunt întrunite cumulativ condițiile pentru antrenarea răspunderii civile delictuale a pârâtei în temeiul art. 998 – art. 999 C. civ.

cu raportare la art. 1084 C. civ., între părți neexistând raporturi contractuale în legătură cu situația transformatoarelor electrice; - valoarea stabilită de expertiza Tache nu poate fi aplicată decât cu începere de la 1 septembrie 2006 după adoptarea H.C.G.M.B. din 30 august 2006; - îndeplinirea cerințelor art. 274 C. proc. civ. Apelul a fost declarat de pârâta SC A.J. SA Jilava cu invocarea următoarelor motive: - transformatoarele electrice a căror ridicare s-a solicitat nu-i mai servesc pârâtei ci sunt folosite în exclusivitate pentru alimentarea cu energie electrică a blocurilor din Jilava; - față de criticile ce atrag răspunderea civilă delictuală nu sunt îndeplinite cerințele cerute de lege; - instanța de fond a obligat în mod nelegal pârâta la achitarea onorariului de expert din moment ce raportul de expertiză efectuat de M.V.

nu a fost omologat; - instanța de fond nu a lămurit criteriile în determinarea valorii prejudiciului, acesta fiind calculat la nivelul chiriei din Municipiul București și nu la nivelul chiriei din Jilava, unde se află spațiile din litigiu. Împotriva acestei decizii a formulat recurs pârâta SC A.J. SA Jilava. Recurenta își subsumează criticile motivului de modificare reglementat de art. 304 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și vizează următoarele aspecte: - decizia recurată nu este motivată sub aspectul obligării sale la plata sumei de 20.593,04 euro, instanța făcând o aplicare greșită a art. 174 C. proc.

civ.; - prejudiciul suferit de reclamantă nu a fost dovedit, nefiind clar, real și cert, valoarea de referință indicată în raportul de expertiză fiind apreciată eronat; - nu sunt îndeplinite cerințele antrenării răspunderii civile delictuale, în speță nefiind vorba de ocuparea abuzivă a spațiilor; - onorariul achitat expertului al cărui raport nu a fost validat de instanță trebuie plătit în solidar de ambele părți, instanța de apel făcând o greșită aplicare a art. 274 C. proc. civ.; - instanța nu a motivat cu privire la modul de stabilire a sumei de 20.593,04 euro ce reprezintă un prejudiciu eventual. Recurenta-pârâtă solicită admiterea recursului, modificarea deciziei recurate și respingerea cererii de chemare în judecată.

Înalta Curte examinând decizia atacată sub aspectul criticilor formulate – în limitele controlului de legalitate consacrat de art. 304 C. proc. civ. – constată că recursul este fondat pentru cele ce se vor arăta. Prin apelul declarat împotriva hotărârii instanței de fond pârâta a invocat și faptul că instanța a omologat, nelegal, un raport de expertiză care în stabilirea prejudiciului suferit de reclamantă, a luat drept criteriu de determinare nivelul chiriei percepute pentru închirierea unor spații comerciale aflate în Municipiul București și nivelul chiriei din Jilava, județul Ilfov unde se află situate spațiile în litigiu. Examinând decizia recurată, se constată că aceasta nu a răspuns acestui motiv de apel, definitoriu în lămurirea criteriilor de determinare a cuantumului daunelor interese pretinse de reclamantă, împrejurare față de care Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc.

civ. ca admite recursul, va casa decizia recurată și va trimite cauza aceleiași instanțe pentru rejudecare.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de recurenta – pârâtă SC A.J. SA Jilava împotriva deciziei nr. 109 din 17 februarie 2010 a Curții de Apel București, secția a V-a comercială, casează decizia atacată și trimite cauza aceleiași instanțe pentru rejudecare. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 26 octombrie 2010.