ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3221/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 51 din 15 februarie 2010 a Tribunalului Alba a fost condamnat inculpatul O.G. la pedepsele de 7 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat pre văzută de art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen. în dauna părții vătămate P.A. și de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală prevăzută de art. 181 alin. (1) C. pen., în dauna părții vătămate B.V., stabilindu-se în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen.

ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen. S-au aplicat dispozițiile art.71 și art. 64 lit. a) și b) C. pen. Inculpatul a fost obligat la plata sumelor de 1449,97 lei despăgubiri civile către partea civilă Spitalul Municipal Blaj; 364,83 lei despăgubiri civile către Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia; 6214,74 lei despăgubiri materiale și 3000 lei daune morale către partea civilă P.A. și 2500 lei daune morale către partea civilă B.V. Potrivit art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat în vederea introducerii în S.N.D.G.J. de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut în fapt că, partea vătămată B.V. lucrează ca paznic la balastiera aparținând SC P. SRL Blaj aflată la marginea municipiului Blaj și că la data de 6 aprilie 2008 în jurul orelor 10,30 se afla la balastieră împreună cu partea vătămată P.A. și cu martorul B.L.V., toți trei încărcând nisip amestecat cu pietriș în căruța martorului. La un moment dat în incinta balastierei a intrat o căruță în care se aflau inculpatul O.G. împreună cu o femeie. Partea vătămată B.V. le-a cerut acestora să părăsească balastiera, iar inculpatul a început să îi adreseze injurii. Enervată de acest fapt partea vătămată B.V. având în mână lopata a pornit după inculpat.

Acesta s-a întors și s-a îndreptat spre partea vătămată, iar aceasta din urmă apreciind că intenția inculpatului este de a lovi, i-a aplecat acestuia o lovitură cu pumnul în față. Cei doi au început apoi să se îmbrâncească, iar partea vătămată B.V. primind mai multe lovituri de pumni de la inculpat, a căzut la pământ și a început să strige după ajutor. Partea vătămată P.A., alertată de strigăte, s-a apropiat de cei doi, l-a îndepărtat pe inculpat și apoi a ajutat-o pe partea vătămată B.V. să se ridice de la pământ. În timp ce se afla cu fața către aceasta și cu spatele la inculpat, partea vătămată P.A. a fost lovită în cap cu lopata, respectiv cu muchia, victima căzând la pământ și pierzându-și cunoștința.

Inculpatul nu s-a oprit și i-a mai aplicat părții vătămate P.A. o lovitură cu lopata în zona toracică și una peste picioare apoi s-a întors către partea vătămată B.V. și i-a aplicat și acestuia o lovitură cu lopata în zona membrelor inferioare, oprindu-se din agresiune la apariția și intervenția martorului B.L.V. Partea vătămată P.A. a fost transportată la Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia unde a fost supus unei intervenții chirurgicale. Potrivit raportului de expertiză medico-legală întocmit de I.M.L. Cluj Napoca partea vătămată P.A. a suferit leziuni grave respectiv: fractură multieschiloasă cu înfundarea parietală dreaptă, fractură costală și fractură epifiză distală peroneu stâng, care i-ar fi putut pune în pericol viața și care au necesitat pentru vindecare un număr de 35-40 zile de îngrijiri medicale.

S-a apreciat că leziunea craniană s-a putut produce cu un corp dur, contondent, posibil cu muchie, în urma aplicării unei singure lovituri. Din raportul de expertiză medico-legală întocmit de serviciul județean de Medicină Legală Alba s-a stabilit că partea vătămată B.V. a suferit o fractură de maleola peroniera dreapta, care a necesitat intervenție chirurgicală pentru osteosinteză. S-a apreciat că leziunile s-au putut produce printr-un mecanism de torsiune a gleznei drept sau prin lovire directă cu corp contondent, fiind necesare 45-50 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. Situația de fapt a fost stabilită în baza declarațiilor părților vătămate P.A. și B.V., a declarațiilor martorilor B.L.V., Z.V., N.A.

și T.D., a actelor medicale legale arătate, a proceselor verbale de recunoaștere din grup și după fotografie a inculpatului de către partea vătămată și de către martorul B.L.V. Inculpatul nu a recunoscut faptele, susținând că în ziua incidentului s-ar fi aflat la soacra sa martora M.A. care nu a confirmat această apărare. Curtea de Apel Alba Iulia, secția penală, prin decizia penală nr. 45 A din 20 mai 2010 a admis apelurile declarate de procuror și de inculpat, a desființat în parte sentința primei instanțe și rejudecând a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul O.G. în vederea introducerii profilului genetic în S.N.A.G.J., potrivit art. 7 din Legea nr. 76/2008, a limitat pedeapsa accesorie, prin comparare cu art. 71 alin. (2) C. pen., numai la exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II a și lit. b) C. pen.

și în baza art. 105 alin. (5) C. proc. pen. a dispus restituirea șepcii ridicate, potrivit procesului verbal de cercetare la fața locului din 6 aprilie 2008. Pentru a decide astfel instanța de control judiciar, primind criticile din apelurile declarate de parchet și inculpat a considerat că momentul recoltării probelor biologice este, potrivit art. 7 din Legea nr. 76/2008, cel al eliberării din penitenciar, nicidecum al rămânerii definitive a hotărârii de condamnare. S-a apreciat că prin aplicarea pedepsei accesorii prevăzute de art. 71 și art. 64 lit. a) și b) C. pen., inculpatului s-au interzis nejustificat drepturile electorale prevăzute de art. 64 a teza I a din același cod. De asemenea s-a considerat că se impune restituirea șepcii ridicate de la inculpat, care nu a făcut obiectul confiscării.

Împotriva acestei decizii a declarat recurs în termen legal inculpatul O.G., care prin motivele scrise de inculpat depuse la dosar a susținut, în baza art. 385 9 alin. (1) pct. 18 și 17 C. proc. pen., în principal că soluția de condamnare, în absența probelor de vinovăție este urmarea unei erori grave de fapt și în subsidiar ca faptă de lovire a victimei P.A. trebuia încadrată în dispozițiile art. 181 C. pen. S-a mai susținut că despăgubirile acordate nu se justifică. Recursul declarat nu este întemeiat. Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului se constată că instanțele au stabilit în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpatului O.G. , în săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen.

și de art. 181 C. pen. Probele administrate în cauză respectiv declarațiile părților vătămate, actele medico-legale aflate în dosar, procesele verbale de constatare la fața locului cele de recunoaștere a inculpatului, declarațiile martorilor B.L.V., Z.V., M.A. și T.D., au confirmat că în ziua de 6 aprilie 2008 inculpatul O.G. a aplicat victimei P.A. lovituri cu muchia unei lopeți în zona capului cauzându-i un traumatism cranio cerebral cu fractura cu înfundare parietală dreaptă, în zona toracelui cauzându-i fractură de arc costal posterior drept și în zona picioarelor, cauzându-i o fractură maleolană peronieră stângă. De asemenea, potrivit probelor cauzei același inculpat i-a aplicat lovituri puternice și victimei B.V., în zona picioarelor, cauzându-i o fractură de maleolă peronieră dreaptă, necesitând 45-50 zile de îngrijiri medicale.

Având în vedere obiectul contondent folosit – muchia din fier a lopeții, zona vitală vizată, intensitatea deosebit de mare a loviturii și consecințele produse, instanțele au tras în mod justificat concluzia că, pe plan subiectiv, inculpatul a acționat cu intenția de ucidere a victimei P.A. rezultat care nu s-a produs datorită rezistenței organismului victimei și îngrijirilor medicale prompt acordate, și că astfel fapta întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor. Întrucât soluția de condamnare este conformă cu probele de vinovăție administrate și nu subzistă eroarea gravă de fapt iar afresiunea comisă în dauna părții vătămate P.A. a fost corect încadrată în dispozițiile art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen., criticile formulate de inculpat în baza art. 385 9 alin. (1) pct. 18 și 17 C. proc.

pen. nu sunt întemeiate. Referitor la soluționarea laturii civile se constată că sumele acordate unităților spitalicești la care au fost internate pentru îngrijiri medicale cele două persoane vătămate sunt pe deplin justificate cu deconturile aflate în dosar iar daunele materiale și daunele morale pentru victimele infracțiunilor au fost corect stabilite ele reprezentând potrivit art. 998 C. civ. o justă și integrală despăgubire pentru prejudiciul moral și material suferit. Astfel inculpatul a fost obligat la plata sumelor de: 1449,97 lei despăgubiri civile către Spitalul Municipal Blaj, unde a fost internată victima B.V. și de 364,83 lei către Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia unde a fost internată victima P.A.

De asemenea, în baza dovezilor cu acte și martori administrate inculpatul a fost în mod justificat obligat la plata către partea civilă P.A. a sumelor de 6214,34 despăgubiri pentru daune materiale reprezentând: 3500 lei cu medicamentele și cu alimentarea în perioada de spitalizare și convalescență; 2411 lei diferența dintre salariul net pe care l-ar fi încasat și îndemnizația primită în perioada concediului de boală; 303,74 lei contravaloarea bonurilor de masă de care ar fi beneficiat dacă nu ar fi fost în concediu medical precum și a sumei de 3000 RON despăgubiri pentru prejudiciul moral suferit. Privitor la partea vătămată B.V. se constată corectă suma de 2500 lei daune morale la care a fost obligat inculpatul, ca echivalent al prejudiciului moral suferit urmare a agresiunii comise de inculpat.

Prin urmare, nici criticile vizând soluționarea laturii civile nu sunt întemeiate. Față de considerentele ce preced, constatând nefondate motivele de recurs invocate și nerezultând existența unor cazuri de casare din cele prevăzute de art. 385 9 alin. (3) C. proc. pen. care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) și a art. 192 alin. (2) din același cod, urmează a respinge recursul declarat de inculpatul O.G. cu obligarea acestuia la cheltuieli judiciare către stat. Se va stabili ca onorariul pentru apărătorul din oficiu să fie avansat din fondul Ministerului Justiție.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul O.G. împotriva deciziei penale nr. 45/A din 20 mai 2010 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, s ecția penală. Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi 20 septembrie 2010.