ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2192/2011
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2192/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2011)
Asupra recursului penal de față ;
În baza lucrărilor din dosar,
constată următoarele :
Prin sentința penală
nr. 416 din 23 noiembrie 2010 pronunțată de Tribunalul Botoșani în dosarul nr. 3647/40/2010
s-a dispus condamnarea inculpatului H.M. la pedeapsa de 20 ani închisoare și 8
ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 71, art.
64 lit. a), b), d), e) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de omor
calificat.
I-au fost interzise
inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen. în
condițiile și pe durata prevăzută de art. 71 C. pen.
A fost dedusă reținerea
și arestarea preventivă de la 25 ianuarie 2010 la zi.
S-a constatat că
partea vătămată D.A. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.
S-a dispus confiscarea
specială a unui cuțit, lung de 17 cm individualizat la camera de corpuri
delicte a instanței la poziția nr. 36/2010.
A fost obligat
inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța de fond a reținut în fapt următoarele :
Inculpatul H.M. este
o persoană divorțată și locuia, anterior comiterii faptei, în județul Botoșani,
împreună cu mama sa H.A. în vârstă de 75 ani, într-o casă situată la marginea
DN 29A, ce leagă localitatea Șendriceni de localitatea Dorohoi.
Între inculpat și
mama acestuia au existat relații tensionate determinate, în mod substanțial, de
consumul de alcool al acestuia.
În ziua de 26
decembrie 2009, fiind a doua zi de Crăciun, mama inculpatului a mers la
biserică, întorcându-se acasă în jurul orelor 13
00
. Inculpatul a
rămas acasă unde a consumat băuturi alcoolice împreună cu martorul A.V..
În după amiaza
aceleiași zile, inculpatul a exercitat acte de violență asupra mamei sale,
violențe care au condus la deces.
Din Raportul de
constatare medico-legală nr. 108/B din 21 ianuarie 2010 întocmit de Serviciul
de Medicină Legală Botoșani a rezultat că moartea victimei a fost violentă,
datorându-se hemoragiei interne, consecutivă secționării aortei toracice
datorată unei plăgi înjunghiate penetrante în torace.
Leziunile faciale
s-au putut produce prin lovire de un corp dur (posibil pumn) și pot data din 26
decembrie 2009; plaga înjunghiată toracică are un canal de maximum 8 cm lungime
și minim 3 cm lățime; între plaga penetrantă toracică, secțiunea arterei aorte,
hemoragia internă și deces este o legătură directă de cauzalitate.
În raport de această
stare de fapt și de probele administrate, instanța de fond a reținut că fapta
inculpatului H.M., realizează elementele constitutive ale infracțiunii de omor
calificat prevăzută de art. 174, art. 175 alin. (1) lit. c) C. pen.
Împotriva sentinței
pronunțată de instanța de fond a declarat apel inculpatul H.M. solicitând
desființarea acesteia și în cadrul rejudecării schimbarea încadrării juridice a
faptei din infracțiunea de omor calificat în infracțiunea de lovituri
cauzatoare de moarte.
În subsidiar a
solicitat reducerea pedepsei.
Prin decizia penală
nr. 15 din 9 martie 2011 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și
pentru cauze cu minori, – în dosarul nr. 3647/40/2010 s-a dispus admiterea
apelului declarat de inculpatul H.M. și în rejudecare s-a redus pedeapsa de la
20 ani închisoare la 15 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară
prevăzută de art. 64 lit. a), b), d) și e) C. pen.
Au fost menținute
celelalte dispoziții.
A fost menținută
starea de arest și dedusă prevenția de la 23 noiembrie 2010 la zi.
Pentru a pronunța
această hotărâre, instanța de apel a reținut, în esență, că încadrarea juridică
dată faptei este corectă, însă, sub aspectul individualizării judiciare a
pedepsei, față de atitudinea inculpatului manifestată în fața instanței de apel
prin recunoașterea faptei, se impune reducerea acesteia.
Împotriva ambelor
hotărâri a declarat recurs inculpatul H.M. invocând incidența cazului de casare
prevăzut de art. 385
9
pct. 14 C. proc. pen.
Înalta Curte de Casație
și Justiție, examinând recursul prin prisma criticilor formulate dar și din
oficiu conform dispozițiilor art. 385
9
alin. (3) C. proc. pen.,
constată că acesta este nefondat pentru următoarele considerente :
Starea de fapt reținută
în cauză, constând în aceea că în data de 26 decembrie 2009 inculpatul H.M. a
lovit-o pe mama sa cu un cuțit în zona toracelui, producându-i moartea, este
corectă.
De asemenea,
încadrarea juridică a faptei în infracțiunea de omor calificat prevăzută de
art. 174 raportat la art. 175 lit. c) C. pen. este legală.
În ceea ce privește
individualizarea judiciară a pedepsei – singura critică invocată de recurentul
inculpat – se constată că circumstanțele cauzei nu justifică coborârea pedepsei
sub limita stabilită de instanța de apel.
Rezultă astfel, din
probele administrate, că inculpatul, în data de 26 decembrie 2009, pe fondul
consumului de alcool s-a întors acasă lovindu-și mama cu un cuțit în zona
toracică.
Din declarația dată
de inculpat în cursul judecării apelului rezultă că după ce a lovit victima cu
cuțitul, a continuat să consume alcool și să-și aprindă o țigară, ducându-se în
grădina casei (fila 18 dosar apel).
Raportat la gradul
ridicat de pericol social al faptei săvârșite de inculpat, la natura relațiilor
sociale lezate, la faptul că inculpatul și-a ucis propria mamă, Înalta Curte
apreciază că nu se justifică reducerea pedepsei sub limita stabilită de instanța
de apel.
Având în vedere
considerentele expuse, Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 385
15
alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul
declarat de inculpatul H.M. împotriva deciziei penale nr. 15 din 9 martie 2011
a Curții de Apel Suceava.
În baza art. 387
17
alin. (4) C. proc. pen. raportat la art. 383 alin. (2) și art. 381 C. proc.
pen. va deduce, din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării
preventive de la 2 februarie 2010 la zi.
În baza art. 192
alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata
cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de
inculpatul H.M. împotriva deciziei penale nr. 15 din 9 martie 2011 a Curții de
Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului,
durata reținerii din data de 25 ianuarie 2010 și durata arestării preventive de
la 02 februarie 2010 la 30 mai 2011.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de
600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei,
reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din
fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință
publică, azi 30 mai 2011.