ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3432/2011
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3432/2011 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra contestației în anulare de față;
În
baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin
decizia penală nr. 2436 din 21 iunie 2010 pronunțată de
Înalta Curte de
Casație și Justiție, secția penală, în dosarul
nr. 710/46/2008, s-a decis: "Admite recursurile declarate de
Parchetul
de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție - Direcția Națională
Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești și de inculpații G.M.G.
, T.S.G., R.F., P.V.,
I.M.D. și I.M. împotriva sentinței penale nr. 129
F din 7 decembrie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru
cauze
cu minori și de familie.
Casează în parte hotărârea atacată și rejudecând:
Înlătură din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată
inculpatului G.M.G. sporul de 1 an, urmând ca acesta să execute
pedeapsa
rezultantă de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea dreptului prevăzut de art.
64 lit. c) C. pen.
În baza art.
71 C. pen. interzice inculpatului drepturile
prevăzute
de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.
Deduce din
pedeapsa aplicată, timpul reținerii și arestării
preventive de la 22 septembrie 2008 la 26 septembrie 2008 și de la
10
octombrie 2008 la 21 iunie 2010.
Înlătură din pedeapsa de 4 ani și 6 luni
închisoare aplicată
inculpatului T.S.G. sporul de 6 luni închisoare,
urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani
închisoare și 2 ani interzicerea dreptului
prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen.
În baza art.
71 C. pen. interzice inculpatului drepturile
prevăzute
de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.
În baza art. 71 C. pen. interzice inculpatului
R.F.
drepturile prevăzute de art. 64
lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen., iar
inculpatului P.V. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza
a
II-a și b) C. pen.
Î
nlătură aplicarea art. 86
1
și art. 86
4
C. pen. pentru inculpata
I.M.
Î
n baza art. 81 C. pen. suspendă condiționat
executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatei I.M. pentru
săvârșirea
infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 257 alin. (1) C.
pen. raportat la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000
pe durata unui termen de încercare de 5 ani conform art. 82 C. pen.
Atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor
art. 83 C. pen.
Face aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a
II-a , b) C. pen.
Î
n baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe
durata suspendării
condiționate a
executării pedepsei aplicate inculpatei I.M. se
suspendă și executarea
pedepselor accesorii.
Face aplicarea
art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.
pentru inculpații B.M., T.S., T.G.A.
, S.I.P. și O.C.V.
Î
n baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe
durata suspendării condiționate a executării pedepselor și respectiv pe durata
suspendării sub supraveghere a pedepsei închisorii aplicată inculpatului O.C.V.
se va suspenda și executarea pedepselor accesorii.
Î
n baza
art. 11
pct. 2 lit.
a) raportat la art. 10 lit. b)
1
C. proc. pen.
achită pe
inculpata I.M.D. pentru săvârșirea
infracțiunii
prevăzută de art. 6
1
din Legea nr. 78/2000.
Conform art. 91
lit. c) C. pen. cu referire la art. 18
1
alin. (3) C. pen.
aplică inculpatei I.M.D. amenda administrativă în
cuantum de 1000 lei.
Înlătură
măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatului P.V.
Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare către
stat la care a fost
obligată
inculpata I.M. de la 10000 lei la 6000 lei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de
inculpatul S.I.P.
împotriva aceleiași sentințe.
Obligă pe
inculpatul S.I.P. la 350 cu titlu de
cheltuieli
judiciare către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând
onorariul
parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul
Ministerului Justiției.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în
sumă de câte 200
lei pentru inculpații B.M. și T.G.A., se va plăti din
fondul Ministerului Justiției.
Onorariul
parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata I.M., în sumă
de 50 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.
Împotriva
acestei decizii, la data de 30 iunie 2011, contestatorii R.F. și P.V. au
formulat contestație în anulare, fără însă a arătata motivele pentru care au formulat
această contestație.
Examinând
contestația în anulare în raport cu lucrările și materialul din dosarul cauzei,
Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca
atare.
Astfel,
potrivit dispozițiilor art. 391 alin. (2) C. proc. pen., instanța constatând că
cererea de contestație este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe
care se sprijină contestația este dintre cele prevăzute în art. 386 și că în
sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar, admite
în principiu contestația și dispune citarea părților interesate.
Potrivit
dispozițiilor art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive
se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri:
a) când
procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către
instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii,
b) când partea
dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs
a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre
această împiedicare;
c) când instanța de
recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre
cele prevăzute la art. 10 alin.1 lit.f-i
1
,cu privire la care
existau probe la dosar;
d) când împotriva
unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă;
e) când, la judecarea
recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, inculpatul
prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit
art. 385
14
alin. (1)
1
ori art. 385
16
alin. (1)
1
.
Examinând cauza în
raport de dispozițiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen., instanța constată pe
de-o parte că, cererea de contestație nu este făcută în termenul prevăzut de
dispozițiile art. 388 C. proc. pen., respectiv 10 de zile de la data
pronunțării deciziei contestate, decizia fiind pronunțată la data de 21 iunie
2010 iar contestația a fost înregistrată la această instanță la data de 30
iunie 2011, iar pe de altă parte, contestația nu
a fost motivată iar instanța nu a identificat motive dintre cele
prevăzute
în art. 386 lit. a) – e), C. proc. pen., astfel încât
contestația în anulare va fi respinsă ca inadmisibilă.
Ca atare, văzând dispozițiile art. 391 C. proc.
pen.
, Înalta Curte de Casație și
Justiție va respinge ca inadmisibilă,
contestația
în anulare formulată de contestatorii R.F. și
P.V. împotriva deciziei
penale nr. 2436 din 21 iunie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și
Justiție, secția penală, în dosarul nr. 710/46/2008 și îi va obliga pe
contestatari la plata cheltuielilor judiciare către stat, în conformitate cu
dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă contestația în anulare
formulată de contestatorii R.F. și P.V. împotriva deciziei
penale nr. 2436
din 21 iunie 2010 pronunțată de Înalta Curte de
Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. 710/46/2008.
Obligă contestatorii la plata sumelor de câte 400
lei cu titlu de
cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte
200 lei, reprezentând onorariile apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa
din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 05 octombrie
2011.