ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3432/2011

Asupra contestației în anulare de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin decizia penală nr. 2436 din 21 iunie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. 710/46/2008, s-a decis: "Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești și de inculpații G.M.G. , T.S.G., R.F., P.V., I.M.D. și I.M. împotriva sentinței penale nr. 129 F din 7 decembrie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie. Casează în parte hotărârea atacată și rejudecând: Înlătură din pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată inculpatului G.M.G.

sporul de 1 an, urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea dreptului prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen. În baza art. 71 C. pen. interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. Deduce din pedeapsa aplicată, timpul reținerii și arestării preventive de la 22 septembrie 2008 la 26 septembrie 2008 și de la 10 octombrie 2008 la 21 iunie 2010. Înlătură din pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului T.S.G. sporul de 6 luni închisoare, urmând ca acesta să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea dreptului prevăzut de art. 64 lit. c) C. pen. În baza art. 71 C. pen.

interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. În baza art. 71 C. pen. interzice inculpatului R.F. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen., iar inculpatului P.V. drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. Î nlătură aplicarea art. 86 1 și art. 86 4 C. pen. pentru inculpata I.M. Î n baza art. 81 C. pen. suspendă condiționat executarea pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatei I.M. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 257 alin. (1) C. pen. raportat la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 78/2000 pe durata unui termen de încercare de 5 ani conform art. 82 C. pen.

Atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. Face aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a , b) C. pen. Î n baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate inculpatei I.M. se suspendă și executarea pedepselor accesorii. Face aplicarea art. 71, art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pentru inculpații B.M., T.S., T.G.A. , S.I.P. și O.C.V. Î n baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepselor și respectiv pe durata suspendării sub supraveghere a pedepsei închisorii aplicată inculpatului O.C.V. se va suspenda și executarea pedepselor accesorii. Î n baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) 1 C. proc.

pen. achită pe inculpata I.M.D. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 6 1 din Legea nr. 78/2000. Conform art. 91 lit. c) C. pen. cu referire la art. 18 1 alin. (3) C. pen. aplică inculpatei I.M.D. amenda administrativă în cuantum de 1000 lei. Înlătură măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor inculpatului P.V. Reduce cuantumul cheltuielilor judiciare către stat la care a fost obligată inculpata I.M. de la 10000 lei la 6000 lei. Menține celelalte dispoziții ale sentinței. Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul S.I.P. împotriva aceleiași sentințe. Obligă pe inculpatul S.I.P. la 350 cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de câte 200 lei pentru inculpații B.M. și T.G.A., se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpata I.M., în sumă de 50 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției. Împotriva acestei decizii, la data de 30 iunie 2011, contestatorii R.F. și P.V. au formulat contestație în anulare, fără însă a arătata motivele pentru care au formulat această contestație. Examinând contestația în anulare în raport cu lucrările și materialul din dosarul cauzei, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 391 alin. (2) C. proc.

pen., instanța constatând că cererea de contestație este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestația este dintre cele prevăzute în art. 386 și că în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar, admite în principiu contestația și dispune citarea părților interesate. Potrivit dispozițiilor art. 386 C. proc.

pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri: a) când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii, b) când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre această împiedicare; c) când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute la art. 10 alin.1 lit.f-i 1 ,cu privire la care existau probe la dosar; d) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă; e) când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 385 14 alin. (1) 1 ori art. 385 16 alin. (1) 1 . Examinând cauza în raport de dispozițiile art. 391 alin. (2) C. proc.

pen., instanța constată pe de-o parte că, cererea de contestație nu este făcută în termenul prevăzut de dispozițiile art. 388 C. proc. pen., respectiv 10 de zile de la data pronunțării deciziei contestate, decizia fiind pronunțată la data de 21 iunie 2010 iar contestația a fost înregistrată la această instanță la data de 30 iunie 2011, iar pe de altă parte, contestația nu a fost motivată iar instanța nu a identificat motive dintre cele prevăzute în art. 386 lit. a) – e), C. proc. pen., astfel încât contestația în anulare va fi respinsă ca inadmisibilă. Ca atare, văzând dispozițiile art. 391 C. proc. pen. , Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorii R.F.

și P.V. împotriva deciziei penale nr. 2436 din 21 iunie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. 710/46/2008 și îi va obliga pe contestatari la plata cheltuielilor judiciare către stat, în conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorii R.F. și P.V. împotriva deciziei penale nr. 2436 din 21 iunie 2010 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. 710/46/2008. Obligă contestatorii la plata sumelor de câte 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 200 lei, reprezentând onorariile apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 05 octombrie 2011.