ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3724/2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin

acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția comercială, de

contencios administrativ și fiscal, reclamanta SC G.C. SRL Botoșani, în

contradictoriu cu intimatul Ministerul Finanțelor Publice București, a

solicitat suspendarea Ordinului susținând, în esență, că acesta nu are legătură

cu actul normativ superior în baza și executarea căruia a fost emis, fiind emis

cu încălcarea normelor de competență legală și constituțională, cu încălcarea

normelor de tehnică legislativă și a regulilor privind transparența decizională

în administrația publică și a prevederilor art. 3 din Legea nr. 571/2003

privind C. proc. fisc., fiind îndeplinită astfel condiția cazului bine

justificat. A mai arătat reclamanta că,în ce privește paguba iminentă, aceasta

este justificată de efectul practic al ordinului contestat, care este de

„anulare” a autorizației de comercializare în regim duty - free situate în

punctele de trecere ale frontierei de stat terestre, de imposibilitatea de

comercializare a stocului de marfa existent.

Prin

întâmpinarea formulată, pârâta a solicitat respingerea cererii arătând că actul

administrativ se bucură de o prezumție de legalitate și veridicitate și că în

cauză nu s-a făcut dovada cazului bine justificat și al pagubei iminente.

Curtea de

Apel Suceava, secția comercială, de contencios administrativ și fiscal, prin

sentința nr. 143 din data de 14 iunie 2010, admis cererea formulată de petenta

SC G.C. SRL Botoșani, în contradictoriu cu intimatul Ministerul Finanțelor

Publice București și, pe cale de consecință a dispus suspendarea Ordinului nr. 202/2010

a Ministerului Finanțelor Publice, până la soluționarea pe fond a cauzei.

Pentru a se

pronunța astfel, prima instanță,a reținut, în esență, așa cum reiese din

considerentele sentinței următoarele:

Reclamanta

fiind titulara unei autorizații de funcționare în regim duty - free, eliberată

la data de 25 aprilie 2008, autorizație care îi permitea, printre altele,

comercializarea în acest regim de băuturi distilate, rachiuri, lichioruri și

alte produse spirtoase (poz. 13 din anexa 6 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 2007/2008) precum și produse din tutun (poz. 24 din

aceeași anexă), pentru o perioadă de 5 ani de la data eliberării.

Prin

Ordinul Ministerul Finanțelor nr. 202/2010, anexa 6 la Ordinul nr. 2007/2008 s-a modificat în sensul, eliminării produselor anterior enunțate.

Instanța a

mai susținut că lipsa oricăror referiri la interesul public superior care să

justifice excluderea acestor mărfuri din lista celor care pot fi comercializate

în regim de duty - free, constituie un caz bine justificat de suspendare a

efectelor ordinului care a introdus aceste modificări, fiind îndeplinită astfel

prima condiție din cele stabilite de art. 14 din Legea nr. 554/2004.

În

ce privește condiția pagubei iminente, prima instanță a constat că perioada

scurtă de timp acordată comercianților pentru lichidarea stocurilor, cumulată

cu dovada existenței faptice a unor stocuri însemnate de mărfuri din cele a

căror comercializare a fost interzisă, cauzează reclamantei un prejudiciu

material cert și previzibil cuantificat constând în nerealizarea de venituri

din activitatea ce constituie chiar obiectul său de activitate.

Împotriva

acestei sentințe a promovat recurs Ministerul Finanțelor Publice – D.G.F.P.

Botoșani.

În

motivarea recursului, pârâta D.G.F.P. Botoșani a arătat, în esență, că

reclamanta nu a demonstrat existența unor motive temeinice care să creeze o

îndoială puternică asupra legalității actului administrativ atacat, motiv pentru

care hotărârea instanței de fond este netemeinică și nelegală.

Recursul

este fondat.

Prima

instanță a apreciat în mod eronat că în speța de față condiția „cazului bine

justificat”, astfel cum se prevede în art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004,

este îndeplinită. La o examinare sumară a actului administrativ a cărui

suspendare s-a solicitat nu se poate vorbi de o aparență de nelegalitate a

acestuia, pârâtul fiind dotat cu puterea juridică de a emite reglementări

pentru autorizarea operatorilor economici de a comercializa, mărfuri în regim

duty – free, astfel că este pe deplin îndrituit să restrângă sau dimpotrivă să

extindă acest regim pentru anumite categorii de mărfuri Așadar, din acest punct

de vedere, operatorii economici, cum este și cazul reclamantei, nu pot avea

pretenția ca pârâtul odată ce a adoptat o anumită reglementare într-o materie

să nu mai poată proceda la modificarea acesteia și, în consecință, să fie în

discuție o așteptare legitimă ca administrația să nu-și modifice comportamentul

o perioadă nelimitată în timp.

În

fine, condiția pagubei, definită în art. 2 lit. ș) din Legea nr. 554/2004, de

asemenea, nu este îndeplinită, având în vedere că ordinul contestat acordă un

termen de 45 de zile, în mod expres tocmai pentru lichidarea stocurilor de

băuturi alcoolice și tutun, astfel încât activitatea operatorilor economici să

nu fie afectată.

Față

de cele ce preced, Înalta Curte, potrivit art. 312 raportat la art. 304 pct. 9 C.

proc. civ., va admite recursul și va modifica sentința atacată, în sensul

respingerii cererii de suspendare a Ordinului nr. 202/2010 emis de Ministerul

Finanțelor Publice.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâta D.G.F.P.

Botoșani împotriva sentinței nr. 143 din 14 iunie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal.

Modifică în tot sentința atacată, în

sensul că respinge cererea de suspendare formulată de reclamanta reclamantă SC G.C.

SRL Botoșani, ca nefondată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 21 septembrie 2010.