ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4796/2011

Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Sesizarea instanței de fond Prin cererea adresată Tribunalului Botoșani, reclamantul Consiliul Județean Botoșani a chemat în judecată Curtea de Conturi a României pentru ca în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004 să se dispună suspendarea executării deciziei din 30 decembrie 2010 a Camerei de Conturi Botoșani până la pronunțarea instanței de fond. În motivarea cererii, reclamantul a arătat că pentru punerea în executare a pct. I, pct. II, pct. VII, pct. VIII din decizia din 30 decembrie 2010, care se referă la drepturi bănești prevăzute în acorduri, contracte colective existente la nivel de instituții, s-ar impune măsuri pentru recuperarea prejudiciului ceea ce ar declanșa un număr mare de dosare.

Pe lângă faptul că ar produce o gravă perturbare a activității C.J. Botoșani, D.G.A.S.P.C. Botoșani și Direcției Județene de Drumuri și Poduri Botoșani, aceste măsuri ar accentua starea de nemulțumire în rândul salariaților cu efecte negative în desfășurarea activității. Ca urmare a declinării competenței de către Tribunalul Botoșani prin sentința nr. 404 din 23 februarie 2011, irevocabilă prin decizia civilă nr. 1497 din 2 mai 2011 a Curții de Apel Suceava, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal. 2. Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 260 din 14 iulie 2011 a Curții de Apel Suceava, secția comercială și de contencios administrativ, a fost admisă în parte cererea reclamantului, s-a dispus suspendarea executării pct. I, pct. II, pct. VII și pct. VIII din decizia din 30 decembrie 2010 emisă de Camera de Conturi Botoșani până la soluționarea contestației de către instanța de fond.

Au fost admise cererile de intervenție formulate în interesul reclamantului de către D.G.A.S.P.C. Botoșani și Sindicatul „I.” Botoșani și s-a dispus restituirea cauțiunii în sumă de 5.000 RON consemnată cu recipisa CEC. În motivarea soluției, instanța de fond a reținut că este îndeplinită condiția cazului bine justificat întrucât drepturile salariale care urmează a fi restituite de către intervenienți au fost acordate în temeiul contractelor colective de muncă încheiate între angajator și sindicate, iar legalitatea acestor contracte a fost verificată de instanțele de judecată care au hotărât, în mod irevocabil, că acestea sunt legale. Faptul că prin decizia din 30 decembrie 2010 emisă de Camera de Conturi Botoșani s-a dispus recuperarea de la salariați a acestor drepturi salariale cu toate că instanțele de judecată s-au pronunțat în sensul legalității contractelor colective de muncă, creează o îndoială serioasă în privința legalității acestei decizii.

Cât privește paguba iminentă definită de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. ș) din Legea nr. 554/2004 ca fiind „prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public”, curtea a reținut că reclamantul va suferi un prejudiciu material viitor și previzibil prin executarea deciziei din 30 decembrie cum și eventualele daune materiale suferite. De asemenea, intervenienții vor suferi un prejudiciu material previzibil întrucât, în condițiile reducerilor salariale operate în ultima perioadă, veniturile funcționarilor publici s-au redus foarte mult ele nefiind suficiente nici pentru menținerea unui nivel de trai decent.

Dacă, din aceste venituri, s-ar mai reține unele sume de bani li s-ar crea intervenienților o situație materială extrem de dificilă. 3. Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Curtea de Conturi a României și s-a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a sentinței atacate în sensul respingerii cererii de suspendare. În motivele de recurs s-a arătat că hotărârea recurată a fost pronunțată de instanța de fond ca urmare a unei greșite aplicări a legii în sensul că aceasta a nesocotit prevederile imperative ale actelor normative ce reglementează utilizarea fondurilor publice, atunci când a apreciat că există un caz bine justificat. Se invocă faptul că principala problemă juridică pusă în speță este aceea a acordării de drepturi salariale de către o autoritate publică în afara cadrului legal.

Pentru că este atributul legiuitorul să stabilească cadrul legislativ cu privire la salarizare, atât Legea nr. 188/1999 cât și C. muncii sau Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de muncă, prevăd natura legală a drepturilor salariale, iar, pe de altă parte, interdicția ca prin acorduri, contracte colective de muncă să se stabilească drepturi de natură salarială. Contractele colective de muncă dobândesc puterea de lege între părțile semnatare numai dacă îndeplinesc o condiție imperativă, respectiv dacă sunt încheiate cu respectarea actelor normative ce reglementează salarizarea în domeniul bugetar, fapt confirmat și de Curtea Constituțională în jurisprudența sa, Decizia nr. 768/2007.

S-a apreciat că instanța de fond a procedat la greșita aplicare a legii și atunci când a considerat că atât reclamantul, cât și intervenienții pot fi afectați în viitor de un prejudiciu, în condițiile în care nu este stabilit prejudiciul. Instanța este desemnată să decidă măsuri de protecție provizorie dar numai după aprecierea ansamblului circumstanțelor și intereselor prezente în speță, prin decizia din 30 decembrie 2010 a Camerei de Conturi Botoșani s-au stabilit măsuri pentru recuperarea prejudiciului creat prin acordarea unor sporuri și indemnizații nelegale, astfel că nu putem vorbi de nicio pagubă, entitatea reclamantă trebuind să stabilească măsuri pentru evaluarea prejudiciului și repararea pagubei.

Referitor la admiterea cererilor de intervenție formulate de D.G.A.S.P.C. Botoșani și Sindicatul „I.” Botoșani s-a considerat că instanța de fond a procedat greșit la aprecierea calității procesuale în cauza dedusă judecății deoarece: - intervenienții nu au calitatea de parte vătămată, în condițiile în care în decizie au fost stabilite măsuri în sarcina conducerii entității acreditate, Consiliul Județean Botoșani ca urmare a auditului financiar asupra contului de execuție bugetară pe anul 2009; - potrivit art. 49 alin. (2) C. proc. civ., cel ce intervine trebuie să invoce un drept al său și s-ar putea introduce acțiune numai împotriva actelor emise de conducerea entității verificate și nu a actelor emise de structurile Curții de Conturi a României.

4. Soluția instanței de recurs După examinarea motivelor de recurs, a dispozițiilor legale incidente în cauză, Înalta Curte va admite recursul declarat pentru următoarele considerente: În fața instanței de fond s-a solicitat, în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004, suspendarea executării deciziei din 30 decembrie 2010 a Camerei de Conturi Botoșani până la pronunțarea instanței de fond asupra acțiunii în anulare. Actul administrativ unilateral cu caracter individual se bucură de prezumția de legalitate, fiind el însuși titlu executoriu. Suspendarea actului administrativ, ca operațiune juridică de întrerupere vremelnică a efectelor acestuia reprezintă o situație de excepție de la regula executării din oficiu și ea se poate dispune numai dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege.

Potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 „în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond. În cazul în care persoana vătămată nu introduce acțiunea în anulare a actului în termen de 60 de zile, suspendarea încetează de drept și fără nicio formalitate”. Prin urmare, legea impune următoarele condiții pentru a se dispune suspendarea executării: - să se ceară suspendarea executării unui act administrativ unilateral; - să se facă dovada că s-a formulat plângerea prealabilă; - să se facă dovada existenței „cazului bine justificat”; - să se facă dovada „pagubei iminente”.

Cu privire la primele două condiții se constată că actul a cărui suspendare se solicită este un act administrativ unilateral, iar reclamanta a formulat plângere prealabilă, respectiv contestația împotriva deciziei din 30 decembrie 2010 a Camerei de Conturi Botoșani. „Cazul bine justificat” este definit în art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004 ca fiind împrejurările legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ. Prin urmare, condiția existenței unui caz bine justificat este îndeplinită în situația în care se regăsesc argumente juridice aparent valabile cu privire la nelegalitatea actului administrativ aflat în litigiu.

Altfel spus, pentru a interveni suspendarea executării unui act administrativ, trebuie să existe un indiciu temeinic de nelegalitate. Instanța de fond a apreciat că această condiție ar fi îndeplinită deoarece prin actul a cărui suspendare se solicită s-a dispus recuperarea de la salariați a unor drepturi salariale cu toate că instanțele de judecată s-au pronunțat în sensul legalității contractelor colective de muncă și se justifică suspendarea pct. I, pct. II, pct. VII, pct. VIII din decizia din 30 decembrie 2010 a Camerei de Conturi Botoșani. Aceste puncte din decizia din 30 decembrie 2010 se referă la plata unor drepturi către personalul angajat în cadrul Consiliului Județean și D.G.A.D.P.C.

Botoșani, atât funcționari publici cât și personal contractual pentru anul 2009. Instanța de fond a făcut referiri la unele hotărâri judecătorești dar acestea vizează acordul, contractul colectiv de muncă valabil pentru anii 2007-2008, iar drepturile au fost apreciate ca fiind acordate nelegal pentru anul 2009 pentru că nu s-ar fi înregistrat actul adițional de prelungire a termenului anterior împlinirii termenului de un an pentru care a fost încheiat contractul, în cazul personalului angajat în cadrul Consiliului Județean Botoșani. Referitor la drepturile acordate personalului angajat la D.G.A.S.P.C.

Botoșani, hotărârea invocată, sentința civilă nr. 1396 din 13 octombrie 2008 a Tribunalului Botoșani, se referă la contractul colectiv de muncă din 15 februarie 2008. Toate acestea dovedesc faptul că reclamanta nu a probat acele împrejurări de fapt și de drept care să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, iar în cadrul cererii de suspendare nu se poate face o analiză amănunțită a susținerilor părților, analiză care va fi făcută de către instanța investită cu soluționarea acțiunii în anulare a actului, când se va verifica legalitatea și temeinicia actului administrativ emis. „Paguba iminentă”, o altă condiție ce trebuie îndeplinită pentru a se dispune suspendarea executării unui act administrativ, este definită în art. 2 lit. ș) din Legea nr. 554/2004, republicată, ca fiind prejudiciul material, viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării autorității publice sau a unui serviciu public.

Cu privire la această condiție, instanța de fond a reținut că ar fi îndeplinită pentru că reclamantul va suferi un prejudiciu material viitor și previzibil întrucât, în situația anulării acestei decizii, salariații vor solicita restituirea sumelor reținute, precum și eventualele daune materiale suferite. Însă, Înalta Curte apreciată că această condiție nu este îndeplinită deoarece prin pct. I, pct. II, pct. VII și pct. VIII ale deciziei din 30 decembrie 2010 s-a decis ca entitatea auditată, prin conducerea sa, să ia măsuri pentru stabilirea întinderii și recuperarea integrală a prejudiciilor cauzate Consiliului Județean Botoșani și D.G.A.S.P.C.

Botoșani prin acordarea de sume cu titlu de drepturi de natură salarială atât personalului contractual cât și funcționarilor public, cu termen de executare 31 martie 2011. Nu se poate spune că prin emiterea acestei decizii s-ar crea un prejudiciu material și viitor în patrimoniul reclamantului, ci, mai mult, prin neexecutarea acestei decizii se creează un prejudiciu reclamantului. Pentru că nu s-a făcut dovada îndeplinirii condiției „cazului bine justificat” și a „pagubei iminente”, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, va fi admis recursul, va fi modificată sentința în sensul că va fi respinsă cererea de suspendare formulată de Consiliul Județean Botoșani ca neîntemeiată.

Pe cale de consecință, vor fi respinse și cererile de intervenție în interesul C.J. Botoșani formulate de D.G.A.S.P.C. Botoșani și Sindicatul „I.” Botoșani.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite recursul declarat de Curtea de Conturi a României împotriva sentinței nr. 260 din 14 iulie 2011 a Curții de Apel Suceava, secția comercială, contencios administrativ și fiscal. Modifică sentința atacată în sensul că respinge cererea de suspendare ca neîntemeiată. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 octombrie 2011.