ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 844/2011

Deliberând asupra cauzei de față,

constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 16 mai 2007

pe rolul Tribunalului Suceava, reclamanții S.B. și S.M. au chemat în judecată

pe pârâtul Municipiul Câmpulung Moldovenesc și au solicitat instanței ca, prin

hotărârea pe care o va pronunța, să desființeze dispoziția nr. 1069 din 27

aprilie 2004 emisă de Primarul Municipiului Câmpulung Moldovenesc în temeiul

Legii nr. 10/2001 și să le restituie în natură imobilului teren, situat în Municipiului

Câmpulung Moldovenesc, identic cu cota de ½ din parcela topo nr. 110/3

curte și drum de trecere, înscrisă în C.F. nr. 4698 a comunei cadastrale Câmpulung Moldovenesc.

Tribunalul Suceava, prin sentința

civilă nr. 1434 din 29 noiembrie 2007 a respins excepția tardivității cererii,

precum și acțiunea formulată de reclamanți.

Pentru a hotărî astfel, prima

instanță a reținut cu privire la excepția formulării tardive a contestației că

pârâtul nu face dovada comunicării dispoziției către mandatara reclamanților,

situație în care excepția nu poate fi reținută.

Referitor la fondul cauzei s-a constatat

că, prin dispoziția contestată, notificarea formulată de reclamanți a fost

respinsă, cu motivarea că imobilele solicitate au aparținut bunicului

reclamanților, S.L., ulterior revenind surorii lor, S.R., conform

certificatului de moștenitor nr. 179/1945, înscris în C.F. la data de 31 martie

1947, aceasta fiind proprietar tabular al terenului la data preluării la stat.

Contrar dispozițiilor art. 1169 C.

civ., reclamanții nu au înțeles să producă probe privind vocația succesorală

după sora lor.

Împotriva acestei sentințe au

formulat apel reclamanții S.B. și S.M., iar prin decizia nr. 24 din 24 martie

2010, Curtea de Apel Suceava a admis apelul și a schimbat în parte sentința

atacată, în sensul că a admis acțiunea, a desființat dispoziția nr. 1069 din 27

aprilie 2004 emisă de Primarul Municipiului Câmpulung Moldovenesc și a obligat

pârâtul să emită dispoziție prin care să propună acordarea de despăgubiri în

condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a

despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, în favoarea

reclamanților, corespunzătoare cotei indivize de ½ din imobilul identic

cu parcela funciară nr. 110/3 din C.F. nr. 4698 a comunei cadastrale Câmpulung Moldovenesc, constând în suprafața de 88 mp teren, identificată

prin expertiza efectuată în cauză.

Au fost menținute celelalte

dispoziții ale sentinței civile.

Pentru a pronunța această hotărâre,

instanța de apel a avut în vedere următoarele considerente:

Proprietar tabular al cotei de 1/2

din imobilul identic cu parcela funciară nr. 110/3 din C.F. nr. 4698 a comunei cadastrale Câmpulung Moldovenesc a fost L.S., conform copiilor de pe cartea funciară

menționată. Acesta a avut ca fiu pe D.S., decedat la data de 1 iunie 1952,

care, la rândul său a avut ca descendenți pe cei doi reclamanți și pe S.R.,

decedată la data de 10 decembrie 1987.

În baza certificatului de moștenitor

nr. 179 din 31 august 1945 s-a intabulat dreptul de proprietate asupra cotei de

½ din parcela funciară nr. 110/3 în favoarea R.S.

Din extrasul de pe C.F. nr. 4698 a comunei cadastrale Câmpulung Moldovenesc rezultă că. în baza Decretului nr. 92/1950, Statul

Român a devenit proprietarul imobilului descris în foia A, respectiv imobilul

identic cu parcela funciară nr. 110/3.

Din perspectiva dispozițiilor art. 4

alin. (3) din Legea nr. 10/2001, reclamanții, în calitate de frați ai

proprietarei tabulare R.S., pot fi asimilați cu succesibilul care nu și-a

exprimat opțiunea succesorală, fiind repus de drept în termenul de acceptare a

succesiunii pentru bunurile ce fac obiectul acestei legi.

Cererea de restituire formulată de

reclamanți în conformitate cu dispozițiile art. 22 din Legea nr. 10/2001 are

valoarea de acceptare a succesiunii.

De altfel, Legea 10/2001 califică

drept abuzive preluările de imobile în temeiul Decretului 92/1950 [art. 2 alin.

(1) lit. a)] și prevede că de cotele moștenitorilor legali sau testamentari

care nu au formulat notificare beneficiază moștenitorii notificatori [art. 4 alin.

(4)].

Expertiza efectuată în cauză reliefează

că parcela în litigiu era virană, având destinația de drum și curte pentru alte

parcele de clădire, iar în prezent pe această parcelă nu există construcții,

dar este ocupată de str., care aparține domeniului public al municipiului

Câmpulung Moldovenesc, astfel încât, această parcelă, în suprafață de 88 mp

teren nu poate fi restituită în natură.

S-a mai reținut că, prin dispoziția

nr. 1068 din 27 aprilie 2004 s-a respins cererea de restituire în natură a

bunurilor imobile situate în Municipiul Câmpulung Moldovenesc, formulată de

reclamanți. Prin această dispoziție a fost soluționată notificarea cu nr.

30/2002, iar raportul comisiei interne pentru analizarea acestei notificări

face dovada faptului că obiectul ei l-a constituit parcela topo nr. 110/2 casă

înscrisă în C.F. nr. 1906 a comunei cadastrale Câmpulung Moldovenesc.

Împotriva dispoziției nr. 1068 din 27

aprilie 2004 reclamanții au formulat contestație, care a constituit obiectul

dosarului nr. 3554/86/2007. Prin sentința civilă nr. 1606 din 14 octombrie 2008

s-a constatat perimată cererea de chemare în judecată.

Pe de altă parte, prin dispoziția

nr. 1069 din 27 aprilie 2004 a fost respinsă cererea de restituire în natură a

bunurilor imobile situate în Municipiului Câmpulung Moldovenesc, formulată de

reclamanți.

Prin această dispoziție a fost

soluționată notificarea cu nr. 17/2001 formulată de reclamanți având ca obiect,

așa cum rezultă din raportul comisiei interne pentru analizarea acestei

notificări, parcela topo nr. 110/3 curte și drum de trecere, înscrisă în C.F.

nr. 4698 a comunei cadastrale Câmpulung Moldovenesc. Această decizie nr. 1069

din 27 aprilie 2004 face obiectul prezentului dosar.

Așa fiind, o eventuală confuzie

între parcelele nr. 110/2 casă din C.F. nr. 1906 și 110/3 din C.F. nr. 4698 nu

era posibilă, fiecare imobil fiind solicitat prin notificări diferite, care au

făcut obiectul unor dispoziții diferite emise de Municipiul Câmpulung

Moldovenesc și care, la rândul lor, au făcut obiectul unor dosare diferite.

Împotriva acestei decizii, în termen

legal au declarat și motivat recurs reclamanții S.B. și S.M.J. și pârâtul

Municipiul Câmpulung Moldovenesc.

Prin recursul declarat, reclamanții

formulează următoarele critici de nelegalitate:

Reclamanții au cerut reconstituirea

dreptului de proprietate pentru imobilele teren si construcție situate in mun.

Câmpulung Moldovenesc, jud. Suceava. Aceste imobile se identifica cadastral cu

parcela topo 110/2 case și 110/3.

Notificarea formulată în temeiul

Legii 10/2001 se referea la clădire și la teren. Dispoziția 1069 din 27 aprilie

2004 privește exclusiv construcțiile, terenurile neavand număr de imobil, ci

număr cadastral.

În acest mod, nu s-a răspuns la

notificarea nr. 30/2002 în care numărul cadastral trecut este acela care privește

prezenta cauza - 110/2.

Recurenții susțin că este vorba

despre o simplă eroare materială și că au notificat restituirea locuinței din

str. I. nr. 1, atacând în prezentul litigiu dispoziția 1069/2004.

Pârâtul Municipiul Câmpulung

Moldovenesc critică decizia recurată pentru următoarele considerente întemeiate

pe prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.:

Interpretarea dată de instanța de

apel dispozițiilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 este nelegală, aceste

prevederi nefiind aplicabile în prezenta cauză.

Astfel, din copia după cartea

funciară nr. 4698 a comunei cadastrale Câmpulung Moldovenesc, rezultă că

proprietara tabulară, la data preluării, a bunului imobil care face obiectul

prezentei cauze a fost R.S., în temeiul certificatului de moștenitor nr. 179 din

31 august 1945.

R.S. a decedat la data de 10

decembrie 1987 și, fiind sora reclamanților, dispozițiile art. 4 alin. (4) din

Legea nr. 10/2001 nu sunt aplicabile.

De asemenea, reclamanții nu au depus

la dosar un înscris din care să rezulte calitatea de moștenitori după

proprietarul tabular de la data preluării.

Se formulează, de asemenea, critici

privind tardivitatea formulării contestației.

Analizând decizia recurată în limita

criticilor formulate prin motivele de recurs, Înalta Curte constată că recursurile

nu sunt fondate, urmând a fi respinse, pentru următoarele considerente:

erori materiale în privința numărului cadastral al imobilului.

Pe de altă parte, nu contestă că, în

prezentul litigiu, au atacat dispoziția 1069 din 27 aprilie 2004 emisă de

Primarul Municipiul Câmpulung Moldovenesc, iar prin decizia recurată instanța

de apel a desființat această dispoziție și a obligat pârâtul să emită

dispoziție prin care să propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale

privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor

preluate abuziv.

Or, față de natura măsurilor

reparatorii acordate prin hotărârea instanței, o eventuală eroare materială în

privința numărului cadastral nu ar produce recurenților nici o vătămare

procesuală, în măsură să determine admiterea recursului în temeiul art. 304

pct. 5 C. proc. civ. raportat la art. 281 C. proc. civ.

reclamanții sunt colaterali privilegiați ai defunctei R.S., proprietara

tabulară, la data preluării, a bunului imobil în litigiu.

Prin dispozițiile art. 4, Legea nr. 10/2001

stipulează că beneficiari ai măsurilor reparatorii reglementate prin

dispozițiile sale sunt moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice

îndreptățite, succesibili care nu au acceptat succesiunea fiind de drept repuși

în termenul de acceptare a succesiunii pentru bunurile care fac obiectul legii,

cererea de restituire a acestor bunuri având valoare de acceptare a

succesiunii.

Nu există nici o dispoziție legală

care să limiteze mijloacele de probă în dovedirea calității de moștenitor, la

certificatul de moștenitor sau la cel de calitate de moștenitor. Mai mult,

Legea nr. 10/2001, prin art. 23, atunci când menționează actele ce trebuie să însoțească

notificarea, face referire la „actele care dovedesc calitatea de moștenitor”.

Or, în cauză, prin acte de stare

civilă depuse, reclamanții au dovedit că sunt moștenitori legali ai

proprietarului tabular, în calitate de colaterali privilegiați, legea

neexcluzând, așa cum se susține prin motivele de recurs, această categorie de

moștenitori de la acordarea măsurilor reparatorii pe care le reglementează.

În ceea ce privește criticile

formulate cu privire la excepția tardivității formulării contestației în cauză,

Înalta Curte constată că soluția primei instanțe de respingere a acestei

excepții nu a fost criticată de pârâtul Municipiul Câmpulung Moldovenesc.

Or, dat fiind principiul ierarhiei

căilor de atac, instanța de recurs nu poate să examineze, omissio medio,

aspecte care nu au făcut obiectul controlului instanței de apel.

Prin urmare, deși pot fi încadrate

în drept în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., aceste critici nu

învestesc în mod legal instanța de recurs cu analiza lor întrucât ele nu au

constituit în prealabil și motive de apel.

În consecință, în temeiul art. 312

alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge, ca nefondate, recursurile

declarate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate recursurile declarate de

reclamanții S.B. și S.M.J. și de pârâtul Municipiul Câmpulung Moldovenesc

împotriva deciziei nr. 24 din 24 martie 2010 a Curții de Apel Suceava, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 03

februarie 2011