ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4898/2006

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată la data

de 8 ianuarie 2002, pe rolul Tribunalului Argeș, reclamanta S.N.B. a chemat în

judecată pârâții Primăria Câmpulung, Consiliul Local Câmpulung și Consiliul

Județean Argeș, solicitând să se dispună ca în temeiul prevederilor Legii nr.

10/2001, să-i fie retrocedat imobilul situat în Câmpulung,; s-a cerut de

asemenea să se constate nulitatea hotărârii nr. 552/1997 a Comisiei pentru

aplicarea Legii nr. 112/1995 din cadrul Consiliului Județean Argeș, referitoare

la atribuirea în proprietate a imobilului către numiții I.N. și D.M.

În motivarea acțiunii, reclamanta a

arătat că este persoana îndreptățită la restituirea imobilului în calitate de

moștenitor al defunctului proprietar, prin reprezentarea sorei acestuia, G.C.,

care este și bunica sa maternă, situație ce rezultă din actele de stare civilă.

În fine, reclamanta a mai învederat

că prin dispoziția nr. 240 din 4 decembrie 2001, Primăria Câmpulung i-a

respins, în mod nelegal, notificarea formulată în temeiul Legii nr. 10/2001.

Prin întâmpinările formulate,

numiții D.M. și I.N., citați de asemenea în cauză în calitate de pârâți, au

arătat că prin mai multe hotărâri judecătorești irevocabile s-a stabilit cu

autoritate de lucru judecat că reclamanta nu are calitatea de moștenitor al

proprietarului imobilului.

La rândul său, pârâta Primăria

Câmpulung a arătat, prin întâmpinare, că imobilul a aparținut numitului P.I.,

actualmente decedat, acesta a întocmit un testament în favoarea numiților P.M.,

soție, B.D., soră și I.N., nepot, situație în care, în temeiul Legii nr.

112/1995, două apartamente și un spațiu comercial din imobil, au fost

restituite legatarilor, rămânând un singur spațiu comercial în administrarea

Primăriei. S-a arătat în concluzie că reclamanta nu are calitate procesuală

activă în cauză.

La data de 9 mai 2002, numiții D.M.

și I.N. au formulat cerere de intervenție în interes propriu și în interesul

statului, solicitând respingerea acțiunii formulate.

Examinând probatoriile administrate,

Tribunalul Argeș, secția civilă, prin sentința nr. 270 din 23 septembrie 2003,

a respins acțiunea și cererile de intervenție.

Tribunalul a reținut în esență că:

- reclamanta nu are calitate

procesuală activă și nu are vocație succesorală la moștenirea lui P.I. , deoarece

acesta a lăsat averea sa celor înscriși în testamentul autentificat în anul

împrejurare care să-i confere vocație la moștenire;

- prin sentința civilă nr. 3349 din

18 noiembrie 1998 a Judecătoriei Câmpulung, rămasă irevocabilă, s-a respins

acțiunea reclamantei vizând revendicarea unor apartamente din același imobil,

tocmai pentru lipsa calității sale de moștenitor al defunctului P.I. ;

- în privința cererii de a se anula

hotărârea nr. 552/1997 a Comisiei de aplicare a Legii nr. 112/1995, prin

decizia civilă nr. 409 din 7 martie 2003 a Curții de Apel Pitești aceeași

cerere a fost respinsă în mod irevocabil;

- cererile de intervenție au fost

respinse întrucât prin ele nu se tindea la valorificarea unor drepturi proprii

ci doar să nu fie admisă acțiunea principală.

Împotriva acestei sentințe a

declarat apel reclamanta, susținând că în mod greșit i-a fost respinsă acțiunea

întrucât are calitatea de moștenitoare a proprietarului imobilului.

Prin decizia nr. 164 din 30 ianuarie

2004, pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția civilă, apelul a fost

respins ca nefondat, cu o motivare similară celei a instanței de fond,

validându-se punctele de vedere cu privire la lipsa calității procesuale active

și autoritatea de lucru judecat a hotărârilor anterioare.

Împotriva acestei decizii a declarat

recurs reclamanta, nemotivat în drept, prin care a reiterat susținerile din

acțiune referitoare la calitatea procesuală activă și temeinicia pretențiilor

formulate cu privire la imobil.

Intimații-pârâți I.N. și D.M. au

depus întâmpinări solicitând respingerea recursului ca nefondat.

Examinând legalitatea și temeinicia

deciziei în contextul criticilor formulate, Înalta Curte reține că recursul

este neîntemeiat.

Ambele instanțe au stabilit în mod

corect că procesul de față este o reiterare de către reclamantă a mai multor

solicitări anterioare având același obiect și aceleași părți, finalizate toate

prin hotărâri judecătorești irevocabile care au statuat cu autoritate de lucru

judecat mai multe împrejurări esențiale:

- reclamanta nu are calitate de

moștenitor a defunctului P.I. , fostul proprietar al imobilului;

- printr-un testament valabil averea

defunctului s-a transmis și altor persoane, părți în cauză;

- hotărârea nr. 552/1997 a Comisiei

de aplicare a Legii nr. 112/1995 a fost validată irevocabil, prin decizia nr.

409 din 7 martie 2003 a Curții de Apel Pitești.

Toate aceste împrejurări atestă că

soluția pronunțată, aceea de respingere a acțiunii, este legală și temeinică,

astfel încât recursul urmează, la rândul său, să fie respins, ca nefondat,

conform prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul

declarat de reclamanta S.N.B. împotriva deciziei nr. 164/A din 30 ianuarie 2004

a Curții de Apel Pitești, secția civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 19 mai 2006.