ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3583/2010

Asupra conflictului negativ de

competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar,

constată următoarele:

Prin cererea adresată Tribunalului

Timiș, la data de 18 noiembrie 2008, reclamanta SC S.F. SRL Timișoara a

solicitat în contradictoriu cu pârâții D.S.V..S.A. Timiș, D.A.D.R. Timiș și A.N.S.V.S.A.

obligarea D.S.V.S.A. la eliberarea actului administrativ de aprobare a cererii

reclamantei și a documentației aferente pentru plata despăgubirilor legale

pentru pagubele suferite ca urmare a măsurilor ce i-au fost impuse pentru

eradicarea unor focare de pestă porcină clasică, obligarea D.A.D.R. la plata

către reclamantă a despăgubirilor legale în valoare de 28.590.979, 53 lei,

detaliate în anexa 1, obligarea pârâtelor, în solidar, la plata dobânzii legale

aferente despăgubirilor, conform O.G. nr. 9/2000.

În motivarea cererii a arătat că, în

luna august 2007, la trei dintre fermele de porcine ale societății reclamante a

fost confirmată existența pestei porcine clasice, C.A.J. Timiș dispunând

distrugerea animalelor din fermele contaminate și a ordonat reclamantei luarea

unor măsuri de eradicare a focarelor de pestă porcină clasică.

S-a mai arătat că procedând la

implementarea acestor măsuri dispuse a înregistrat pierderi și cheltuieli

totale de 28.590.979, 53 lei și din acest motiv, la data de 21 noiembrie 2007,

a înregistrat la D.S.V.S.A. cererea de despăgubire pentru pierderile suferite,

formulată în temeiul O.G. nr. 42/2004.

Prin sentința civilă nr. 338/ PI din

2 martie 2010, Tribunalul Timiș a declinat competența de soluționare a cauzei

în favoarea Curții de Apel Timișoara, având în vedere dispozițiile art. 3 pct. 1

C. proc. civ., potrivit cărora curțile de apel judecă în primă instanță,

procesele și cererile în materie de contencios administrativ privind actele

autorităților și instituțiilor centrale.

Instanța a reținut că A.N.S.V.S.A.

este un organ al administrației publice centrale și față de obiectul acțiunii

care consta în eliberarea unui act administrativ de către o autoritate publică

centrală, a constatat că în cauză sunt aplicabile dispozițiile sus menționate

și prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

Curtea de Apel Timișoara, prin

sentința civilă nr. 312 din 14 iunie 2010, a declinat competența soluționării

cauzei în favoarea Tribunalului Timiș.

Instanța a reținut că despăgubirile

solicitate nu se încadrează în noțiunea de taxe, impozite, contribuții sau

datorii vamale, precum și accesorii ale acestora pentru ca în speță competența

materială să fie determinată de plafonul valoric solicitat, astfel că în speță

competența se va stabili în funcție de poziția autorității emitente a actului

vătămător în sistemul administrației publice conform art. 10 alin. (1) teza I

din Legea nr. 554/2004.

Or, pârâtele D.S.V.S.A. Timiș și D.A.D.R.

Timiș au calitatea de instituții publice județene, iar pârâta A.N.S.V.S.A.

București nu este emitenta unui act vătămător pentru reclamantă la momentul

introducerii acțiunii.

Totodată, a constatat existența unui

conflict negativ de competență și a sesizat instanța competentă să soluționeze

conflictul intervenit în soluționarea litigiului dedus judecății.

Înalta Curte, constatând îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 20 alin. (l), art. 21 și 22 C. proc. civ., urmează

a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu

dispozițiile legale incidente pricinii.

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin.

(1) teza I din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, „litigiile privind

actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și

județene se soluționează în fond de tribunalele administrativ – fiscale”.

În speță, reclamanta a solicitat instanței

să constate refuzul celor două instituții publice locale respectiv D.S.V.S.A.

Timiș și D.A.D.R. Timiș de a-i aproba și aviza documentația necesară efectuării

plăților reprezentând despăgubiri pentru pierderile suferite ca urmare a pestei

porcine clasice, iar includerea A.N.S.S.A., prin extinderea cadrului procesual,

a fost efectuată având în vedere atribuțiile acesteia stabilite prin dispozițiile

H.G. nr. 1415/2004.

Astfel fiind, Înalta Curte, având în

vedere caracterul de autorități publice locale a celor două pârâte în raport de

obiectul acțiunii formulate, respectiv constatarea refuzului nejustificat al

acestora și obligarea la emiterea aprobării și avizului solicitat, reține că,

în cauză, sub aspectul competenței materiale sunt incidente prevederile art. 10

alin. (1) teza I din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, în

sensul că soluționarea cauzei aparține tribunalului, secția contencios

administrativ și fiscal.

În raport de aceste considerente, în

baza art. 20 și urm. C. proc. civ., se va stabili competența de soluționare a

acțiunii la Tribunalul Timiș, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare

a cauzei privind pe reclamanta SC S.F. SRL Timișoara în contradictoriu cu

pârâții D.S.V.S.A. Timiș, D.A.D.R. Timiș și A.N.S.V.S.A. în favoarea

Tribunalului Timiș, secția contencios administrativ și fiscal.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică,

astăzi 15 iulie 2010.