ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 672/2011

Asupra conflictul negativ de competență de față: Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ, la data de 18 august 2010, reclamanta B.I. IPURL, în contradictoriu cu pârâta SC M.S. SRL a solicitat ca pe cale de ordonanță președințială să i se permită intrarea în posesia și administrarea imobilului C.V., proprietatea pârâtei, situat în stațiunea Venus, județul Constanța. Prin sentința nr. 168/ COM din 7 septembrie 2010, Tribunalului Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ, a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Mehedinți și a declinat competența soluționării cauzei, în favoarea Tribunalului Constanța, secția comercială, reținând incidența dispozițiilor art. 13 C. proc.

civ., potrivit cărora, cererile privitoare la imobil se fac numai la instanța în circumscripția căreia se află imobilul. Tribunalul Constanța, secția comercială, prin sentința nr. 6095/ COM din 3 noiembrie 2010, a admis excepția necompetenței teritoriale a Tribunalului Constanța și a declinat competența soluționării cauzei, în favoarea Tribunalului Mehedinți și constatând ivit conflictul negativ de competență înaintează dosarul înaltei Curți de Casație și Justiție pentru soluționare. Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Constanta a reținut că, instanța a fost investită cu o obligație de face, respectiv permiterea intrării în imobil, intrarea în posesie și administrare a unui imobil, obiect ce nu se încadrează în categoria acțiunilor reale, astfel că, reclamantul legal a investit Tribunalul Mehedinți cu soluționarea cererii tocmai în considerarea art. 10 C. proc.

civ. Înalta Curte, constatând că în cauză există un conflict negativ de competență în sensul art. 20 alin. (2) C. proc. civ., ivit între cele două instanțe care s-au declarat deopotrivă necompetente să judece pricina, a pronunțat regulatorul de competență stabilind competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinți pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 16 C. proc. civ., „cererile în materia reorganizării judiciare și a falimentului sunt de competența exclusivă a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul principal al debitorului”. În acest context, în raport de sentința nr. 303 din 18 iunie 2008 pronunțată de Tribunalului Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ, prin care s-a dispus, în temeiul art. 32 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, deschiderea procedurii generale a insolvenței debitorului SC M.S.

SRL cu sediul în localitatea Ilovăț, județul Mehedinți, fiind desemnată în calitate de administrator judiciar B.I. IPURL, se constată că în mod corect a apreciat Tribunalul Constanța că, competența de soluționare teritorială a cauzei revine Tribunalului Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ. Această soluție este justificată, față de dispozițiile legale mai sus evocate și în raport de natura comercială a litigiului, precum și față de obiectul cererii, obligația de a face, respectiv, permiterea intrării în imobil, intrarea în posesie si administrare a imobilului C.V., situat în stațiunea Venus, județul Constanța, aspecte ce nu se încadrează în categoria acțiunilor reale, pentru a fi incidente prevederile art. 13 C. proc.

civ., care instituie o competență exclusivă referitoare la cererile privitoare la bunurile imobile, sens în care se constată că, în mod corect s-a considerat că prin acest text de lege trebuie să se înțeleagă numai acțiunile reale imobiliare, iar nu și cele personale, chiar dacă se referă la bunuri imobile. Față de aceste considerente, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinți, secția comercială și de contencios administrativ. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 februarie 2011.