ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4548/2010

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4548/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

A. Prin sentința penală nr. 24 din 3 iunie 2010,

pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 4615/63/2010, în baza art. 174-175

lit. c) și d) C. pen. cu aplic. art. 99 și urm., art. 74 alin. (1) lit. a) și

c) și alin. (2) și art. 76 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.A.C.,

în prezent deținut în Penitenciarul de Minori și Tineri Craiova, fără

antecedente penale, la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 cu

aplic. art. 99 și urm., art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și art. 76 alin. (1)

lit. e) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 luni

închisoare.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C.

pen., s-au contopit cele

2 pedepse aplicate

inculpatului, astfel încât acesta va executa pedeapsa

cea mai grea,

aceea de 3 ani și 6 luni închisoare.

S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.

64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen.,

după împlinirea vârstei de 18 ani.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă

perioada reținerii și arestului preventiv de la 07 februarie 2010 la zi, iar în

baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 118 lit. b) C. pen., a fost confiscată o

țeava metalică în lungime de 95 cm și diametrul exterior de 3 cm, obiect

folosit de inculpat pentru uciderea victimei.

S-a luat act că nu există părți civile constituite în

cauză.

În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat

inculpat la plata sumei de 3.200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care

843 lei reprezintă contravaloarea raportului de constatare medico-legală de

autopsie nr. 457 din 24 martie 2010 emis de IML Craiova, 181 lei reprezintă

contravaloarea raportului de constatare medico-legală nr. 1573/A1/26 martie

2010 emis de IML Craiova, 594 lei reprezintă contravaloarea buletinului de

analiză nr. 27 din 22 februarie 2010 emis de IML Craiova, iar 600 lei

reprezintă contravaloarea onorariilor avocaților din oficiu, din faza urmăririi

penale și din cea a judecății.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat

că, prin rechizitoriul nr. 106/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul

Dolj, a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, inculpatul P.A.C.

pentru infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 174-175 lit. c) și d) C.

pen. cu aplic. art. 99 și urm. C. pen. și pentru infracțiunea de conducere pe

drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis

de conducere, prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplic.

art. 99 și urm. C. pen.

Prin același rechizitoriu, s-a dispus neînceperea

urmăririi penale față de P.A.C., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.

85 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, neînceperea

urmăririi penale față de R.F.

, R.D. și P.R.M., pentru săvârșirea infr.

prev. de art. 26 rap. la art. 174, art. 175 C. pen., neînceperea urmăririi

penale față de R.F. și R.D. pentru infracțiunea

prevăzută

de art. 262 C. pen., neînceperea urmăririi penale față de

P.R.M. pentru infracțiunea prevăzută de art. 262 C. pen.

În fapt, s-a reținut că minorul

P.A.C., în vârstă de 16

ani și sora sa,

P.R.M., în vârstă de 18 ani, locuiau împreună cu tatăl lor, P.M., în comuna

Daneți, județul Dolj, în timp ce mama, M.P., era plecată la muncă în

Portugalia.

Cei doi copii ai familiei P. erau elevi la Grupul

Școlar "Traian Vuia" din Craiova, în timpul săptămânii erau cazați la

internatul liceului

iar la sfârșitul

săptămânii se întorceau la locuința lor, din comuna Daneți.

În data de 05 februarie 2010, vineri după amiaza,

martorul B.I.L., prieten cu inculpatul, a venit la domiciliul familiei P.

pentru a-și invita prietenul la petrecerea zilei sale de naștere care urma să

aibă loc în data de 06 februarie 2010, la locuința acestuia tot din comuna

Daneți.

Inițial, victima P.M. a fost de

acord să îl lase pe fiul său să

meargă

la petrecerea respectivă.

A doua zi, în jurul orelor 17,00, martorul B.I.L.

împreună cu martorii R.F., R.D. - cei doi fiind prieteni comuni și colegi și cu

inculpatul P.A.C. - fiind însoțiți și de fratele cel mic al sărbătoritului,

B.D., au mers la locuința familiei P., unde au stat de vorbă cu acesta o scurtă

perioadă de timp, după care au plecat, fiind însoțiți și de P.A.C.

Victima P.M. i-a comunicat fiicei sale că nu i-a

plăcut modul în care a fost salutat de prietenii fiului său, iar în momentul în

care

inculpatul s-a întors la domiciliu i-a

spus că nu mai are voie să meargă la petrecerea respectivă, întrucât nu a fost

salutat în mod corespunzător de

prietenii săi.

În jurul orelor 19,30, B.I. împreună cu R.F. și R.D.

au revenit la domiciliul familiei P. pentru a-l lua și pe P.A.C. la petrecere.

Acesta a ieșit însă la poartă și, la solicitarea tatălui său, Ie-a spus că nu

mai poate să meargă la petrecere întrucât îl doare capul.

Martorul B.I.L. i-a solicitat numărul de telefon al

lui P.M. pentru a-l apela și convinge să-și lase fiul să meargă la petrecere.

La scurt timp a sunat pe acest număr însă P.M. nu i-a răspuns și a dat

telefonul fiului său pentru a-i comunica lui B.I. că a adormit și să nu îl

deranjeze.

Victima P.M. a început să își certe fiul și să-i

reproșeze că din cauza prietenilor are note proaste la liceu și chiar I-a

amenințat că nu îi va mai permite să frecventeze cursurile școlare pe semestrul

al II-lea, cu toate că media notelor pe primul semestrul a fost de 8,47.

Pe fondul acestei stări tensionate, în baza unor

conflicte

permanente provocate de

comportamentul violent al tatălui său și a mai

multor nemulțumiri

acumulate de-a lungul timpului, toate acestea culminând cu amenințarea de a nu

mai avea voie să urmeze cursurile școlare pe semestrul al II-lea, au determinat

luarea hotărârii de către inculpatul minor P.A.C. de a suprima viața tatălui

său.

În jurul orelor 21,45, victima P.M. a adormit cu

televizorul deschis în camera care se învecina cu cea în care stăteau, pe

timpul iernii, cei doi copii ai familiei P.

În jurul orelor 22,00, inculpatul a apelat de pe

telefonul tatălui său pe martorul R.F., rugându-l să vină împreună cu martorul

R.D. pentru a-l lua la petrecere.

Până să vină prietenii săi, inculpatul a luat din

fața casei o țeava metalică în lungime de 95 cm și diametrul exterior de 3 cm pe

care a adus-o în camera sa, așezând-o sub pat.

În jurul orelor 22,30, au ajuns la locuință martorii

R.F. și R.D., iar în momentul în care au intrat în camera prietenului lor,

acesta i-a solicitat surorii sale să părăsească încăperea.

Inculpatul a adus la cunoștință

celor doi martori că a luat hotărârea

să-și

omoare tatăl, însă R.F. și R.D. i-au solicitat să

renunțe la această hotărâre, să se gândească bine la ce va face întrucât

există și alte soluții, însă cei doi martori nu au realizat că prietenul

lor va pune în aplicare această hotărâre.

Inculpatul P.A.C. a luat țeava metalică din cameră,

moment în care cei doi martori s-au panicat și au

ieșit din cameră în hol.

În continuarea hotărârii de a-i

suprima viața tatălui său, P.A.C. a intrat în camera unde dormea victima și i-a

aplicat o lovitură în

zona

lateral-dreapta a capului, după care a părăsit imediat încăperea ieșind pe hol

unde se aflau martorii R.F. și R.D., precum și sora sa P.R.M.

Șocați de cele întâmplate, R.F. și R.D. l-au întrebat

cum a putut să facă așa ceva iar sora sa, P.R.M. a început să plângă.

La scurt timp, victima P.M. s-a ridicat încet din pat

fiind amețită în urma loviturii, a aprins lumina în încăpere și a început să-și

strige fiica, după care a căzut lângă ușa de la intrarea în cameră.

Auzind-o, P.A.C. a revenit în încăpere și, în timp ce

victima încerca să se ridice, i-a aplicat mai multe lovituri în zona capului cu

muchia țevii metalice cu care o lovise și prima dată.

Inculpatul a părăsit încăperea și a ieșit în fața

casei unde se aflau R.F., R.D. și sora sa, P.R.M. care erau șocați de cele

întâmplate.

P.A.C. a înfipt țeava metalică care purta urme de

sânge în zăpada din fața casei și s-a deplasat în imobilul alăturat pentru a se

schimba de hainele care erau murdare de sânge.

Cei prezenți s-au urcat în autoturismul familiei P.,

marca Ford Escort cu nr. și s-au deplasat spre locuința martorului B.I.L.,

autoturismul fiind condus pe drumurile publice de către inculpatul P.A.C., care

însă nu posedă permis de conducere.

În jurul orelor 23,00, au ajuns

la petrecere unde au stat până în jurul

orelor

24,30 când inculpatul și martorii R.F. și R.D. au plecat cu autoturismul spre

stația Rompetrol din localitate pentru a alimenta cu benzină.

Întrucât stația de benzină era

cu autoservire, iar inculpatul nu a știut

cum

funcționează, acesta a condus autoturismul cu nr. spre altă stație din

localitate "Autodom", unde a purtat o discuție cu martorul D.P.,

angajatul stației care i-a comunicat faptul că pompa de benzină nu

funcționează.

Cei trei s-au întors la locuința lui B.I. iar

inculpatul I-a apelat de pe telefonul mobil al tatălui său și I-a rugat să-l

însoțească la stația Rompetrol pentru a le arăta cum funcționează.

Martorul B.I.L. a fost de acord și împreună cu

prietenii săi s-a deplasat la stația respectivă, inculpatul conducând în

continuare autoturismul respectiv iar la stația Rompetrol, cu ajutorul

acestuia, a reușit să alimenteze cu benzină.

În autoturism, inculpatul i-a declarat martorului

B.I.L. faptul că I-a omorât pe tatăl său, însă prietenul său nu I-a crezut.

Au convenit să se deplaseze toți patru la locuința

familiei P., iar în momentul în care a ajuns, inculpatul P.A.C. a intrat în

curte de unde s-a întors cu țeava metalică cu care își lovise tatăl.

A introdus corpul delict în autoturism și au plecat

spre locuința lui B.I.L., unde acesta a rămas, iar inculpatul împreună cu

martorii R.F. și R.D. și-au continuat deplasarea cu autoturismul pe DJ 561 C

spre comuna Dobrotești. Când au ajuns la podul de peste canalul de irigații,

inculpatul a oprit autoturismul, a coborât și a aruncat țeava metalică în

zăpadă sub podul rutier care traversează canalul.

Corpul delict a fost recuperat în aceeași zi, cu

ocazia conducerii în teren efectuată cu inculpatul P.A.C., acesta indicând

organelor de anchetă locul unde a aruncat țeava metalică.

După ce s-au întors la petrecere, inculpatul Ie-a

declarat celor care cunoșteau ceea ce făcuse că va încerca să însceneze un jaf

la locuința sa pentru a ascunde omorul săvârșit asupra tatălui său.

În jurul orelor 05

50

,

P.A.C. împreună cu sora sa, P.R.M.

au

plecat de la petrecere și s-au întors cu autoturismul la locuința lor.

Martora P.R.M. a rămas în autoturism iar inculpatul a

intrat în locuință și, de aici, în încăperea unde săvârșise fapta de unde

a luat o draperie și un recipient din plastic cu

aracet care purtau urme de

sângele victimei, pe care Ie-a scos din

încăpere și Ie-a aruncat în zăpadă, în spatele curții, în grădina vecinului său,

C.M.

A revenit în casa mare unde a ascuns blugii și bluza

de culoare albastră după mobilă iar din camera unde se afla decedat tatăl său a

luat două telefoane mobile, marca Nokia și suma de 533 lei pe care victima le

avea în buzunarul pantalonului și Ie-a dus în autoturism, unde Ie-a ascuns

într-un compartiment din partea stângă a portbagajului.

Toate aceste bunuri au fost recuperate ulterior, în

data de 07 februarie 2010, cu ocazia conducerii în teren a inculpatului P.A.C.

În urma discuției avute cu sora sa, i-a solicitat

acesteia să anunțe rudele și autoritățile cu privire la faptul că după ce s-au

întors de la petrecere l-au găsit pe tatăl lor decedat în locuința comună.

În jurul orelor 6

00

P.R.M. l-a apelat pe

unchiul lor V.M. și i-a comunicat aspectele convenite cu fratele său. Acesta a

îndrumat-o să sune la Serviciul de Urgență 112 pentru a anunța cele întâmplate.

La ora 6

00

a fost primit un apel la SNUAU

112 în care P.R.M. a sesizat faptul că la locuința din comuna Daneți I-a găsit

decedat pe tatăl ei, P.M., acesta prezentând leziuni de violență la nivelul

capului.

În urma acestei sesizări a fost formată echipa

operativă care s-a deplasat la fața locului în vederea efectuării de cercetări.

Conform

raportului

medico-legal

de

necropsie nr. 457/A3 din 24 martie 2010, întocmit de I.M.L.

Craiova, în urma examenului extern al victimei au rezultat următoarele leziuni

traumatice: supraclavicular stânga, plagă de 3,5/0,5 cm cu margini ușor

neregulate; pe cotul drept, posterior, excoriație de 4/3 cm; pe hemitoracele

stâng, posterior, 1/3 superioară, echimoză roșie violacee de 4,5 cm; echimoză

violacee de 13/3,5 cm mandibular stâng, obraz stâng, zigomatic stâng, la nivel

zigomatic plagă de 2,5 cm ce centrează echimoza precedentă; pe pleoapa

superioară stângă, plagă de 0,5 cm; sprâncenos stânga, plagă de 0,5 cm;

echimoză orbită-periorbitală bilaterală; frontal stânga, plagă cu margini

neregulate în "T" inversat, de 3/2 cm; sprâncenos dreapta, plagă de

3/0,5 cm pe fond echimotic; suborbitar stânga, excoriație de 1,5/1 cm; temporal

stânga, plagă de 8 cm cu marginile neregulate; temporo-parietal stânga, plagă

de 8 cm cu margini neregulate anterior de precedenta; occipital median, plagă

de 8 cm; temporal dreapta, plagă de 6 cm cu marginile neregulate;

retroauricular stânga, plagă în "L" cu marginile neregulate de 4/3 cm

Din concluziile raportului medico-legal cu numărul de

mai sus, a rezultat că moartea numitului P.M. a fost violentă. Ea s-a datorat

hemoragiei și dilacerării meningo-cerebrale,

consecința unui traumatism

cranio-cerebral cu fracturi cominutive de

boltă și baza craniană. Leziunile de violență s-au putut produce prin lovire cu

corp dur. între traumatism și deces există legătură de cauzalitate directă,

necondiționată. Sângele recoltat de la cadavru aparține grupei sanguine « A »,

în sângele recoltat de la cadavru nu s-a evidențiat prezența alcoolului etilic.

Deși inițial inculpatul P.A.C.

a prezentat organelor de

anchetă

varianta jafului petrecut la locuința tatălui său, în aceeași zi, a revenit

asupra declarației și a recunoscut săvârșirea faptei, cooperând

cu organele judiciare pe care Ie-a condus în

teren în vederea recuperării

mijloacelor materiale de probă și

stabilirii situației de fapt.

Mijloacele de probă au fost înaintate la I.M.L.

Craiova - Serviciul Serologie iar în urma analizării acestora, conform

buletinului de analiză serologică nr. 27 din 22 februarie 2010, a rezultat că:

țeava de aluminiu, bluza de tip hanorac, pantalonii tip blugi, draperia,

recipientul cu aracet, au prezentat pete de culoare brun roșcată, fiind

evidențiat sânge de origine umană, ce aparține grupei sanguine « A ».

Din referatul de evaluare nr. 335 din 08 martie 2010

întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dolj a rezultat că

cei doi copii ai familiei P. au crescut și s-au dezvoltat într-un mediu

caracterizat de insecuritate și violență verbală și fizică, încă de mici au

fost obligați de tatăl lor să respecte anumite restricții: "nu aveam voie

să ieșim cu copii la joacă, mergeam numai la școală, nici până la magazin nu

aveam voie să mergem" (P.R.M.).

În cazul inculpatului minor P.A.C. "fapta a

reprezentat o manifestare de violență extremă pe fondul acumulării în timp a

unei stări psihice deosebit de tensionate (emotivitate accentuată dublată de

experiențele traumatizante din familie". În acest context, P.A.C. nu a

reușit să identifice căi alternative de acțiune prin care să evite exacerbarea

conflictului.

Inculpatul P.A.C. a recunoscut

și regretat săvârșirea

faptei iar

întreaga situație de fapt este confirmată de martorii oculari R.F. și R.D.,

precum și de martorii B.I. și P.R.M.

Din caracterizarea inculpatului P.A.C., a rezultat că

acesta are vârstă de 16 ani, elev în clasa

a X-a la Grupul Școlar" Traian

Vuia" din Craiova, nu are

antecedente penale, iar conform referatului de evaluare întocmit de Serviciul

de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dolj minorul era integrat școlar la data

faptei, dorește să urmeze în continuare cursurile școlare, regretă fapta comisă

și își asumă responsabilitatea ei, iar înainte de săvârșirea infracțiunii a

avut un comportament constant pozitiv, conform cu regulile și normele sociale.

Inculpatul P.A.C. a recunoscut săvârșirea

infracțiunii și a cooperat cu organele judiciare efectuând conducerea în teren

în vederea fixării și recuperării mijloacelor materiale de probă .

M.P., soția victimei și P.R.M., fiica acesteia, au

declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal.

În drept, fapta inculpatului P.A.C., care la data de

06 februarie 2010, a aplicat mai multe lovituri tatălui său, P.M., cu un corp

contondent în zona capului, profitând de faptul că victima dormea iar în urma

acestei lovituri s-a produs decesul acesteia, întrunește elementele

constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174, art. 175

alin. (1) lit. c) și d) C. pen. cu aplic. art. 99 și urm. C. pen.

Fapta inculpatului P.A.C., de a conduce în noaptea de

06/07 februarie 2010, pe drumurile publice, autoturismul marca Ford Escort cu

nr., fără a poseda permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o

persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 alin. (1) din

O.U.G. nr. 195/2002, cu aplic. art. 99 și urm. C. pen., în final cu aplic. art.

33 lit. a) C. pen.

Având în vedere intervalul redus de timp din momentul

din care a luat hotărârea infracțională de a suprima viața tatălui său și până

în momentul în care a pus-o în executare, nu s-a reținut în sarcina

inculpatului săvârșirea infracțiunii de omor

calificat cu premeditare, prev.

de art. 174, art. 175 lit. a) C. pen.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a

constatat că starea de fapt și de drept stabilite prin rechizitoriu au fost

corecte și au fost reținute ca atare, fiind dovedite cu următoarele mijloace de

probă: proces verbal de cercetare la fața locului și planșa foto anexă,

raportul de constatare medico-legală de necropsie nr. 457/A3/2010 al I.M.L.

Craiova, raportul de constatare medico-legală nr. 1573/A1/2010 din 26 martie

2010 al I.M.L. Craiova, buletin de analiză serologică nr. 27 din 22 februarie

2010, declarațiile inculpatului, declarațiile martorilor și înscrisuri.

Astfel, instanța a constatat că fapta inculpatului

din seara zilei de 06 februarie 2010, de a-i aplica tatălui său mai multe

lovituri cu o țeava metalică în zona capului în timp ce acesta dormea, lovituri

care au dus la decesul acestuia, întrunește elementele constitutive ale

infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174-175 lit. c) și d) C. pen.

întrucât fapta de omor s-a săvârșit asupra unei rude apropriate și profitând de

neputința victimei de a se apăra (prima lovitură fiind aplicată în timp ce

victima dormea).

De asemenea, fapta inculpatului de a conduce în

noaptea de 06/07 februarie 2010, pe drumurile publice, autoturismul marca Ford

Escort cu nr. de înmatriculare, fără a poseda permis de conducere, întrunește

elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a

unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev.

de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002.

La individualizarea judiciară a

pedepselor, prima instanță a avut în

vedere

gradul de pericol social concret al faptelor, împrejurările și modalitățile

săvârșirii acestora, precum și persoana inculpatului, în

sensul că acesta este minor și se află la prima

abatere de natură penală.

Instanța a reținut în favoarea inculpatului, pentru

ambele infracțiuni, circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a) și c) C.

pen., având în vedere atitudinea bună a inculpatului înainte de săvârșirea

faptelor, rezultată atâta din lipsa antecedentelor penale, cât și din

declarațiile tuturor martorilor audiați în cauză, care au arătat că inculpatul

era un copil deosebit de cuminte și disciplinat, respectuos,

stăruitor în muncă și în învățătură, dar și

atitudinea sinceră a acestuia pe

parcursul procesului, recunoscând și

regretând faptele săvârșite.

Din declarațiile tuturor martorilor audiați în cauză,

dar și din copia mesajelor găsite în telefonul surorii inculpatului și

transmise către o prietenă a sa (filele 103-104 dosar de urmărire penală), a

reieșit că victima era o persoană cu un comportament deviant, agresiv și

violent, exercitând permanent violențe fizice și psihice asupra ambilor copii

ai săi, dar și asupra soției, fiind chiar arestat o perioadă de câteva luni

pentru uciderea tatălui său cu mai mulți ani în

urmă (nefiind pronunțată o

hotărâre de condamnare) și le impunea

acestora tot felul de restricții,

supunându-i

pe copii la muncă forțată (copiii fiind nevoiți de vineri seara,

de când

veneau de la Craiova de la liceu și până luni dimineața, când plecau înapoi la

Craiova, să muncească în atelierul de tâmplărie pe care îl deținea victima în

curtea locuinței din comuna Daneti, sat Daneti, jud. Dolj).

O atare atitudine a victimei a condus la acumularea

unei tensiuni în familie. Această atitudine, dublată și de amenințarea din seara

incidentului, cum că victima îl va retrage

pe inculpat de la liceu pentru a

munci în acel atelier, deși inculpatul

își dorea foarte mult să urmeze cursurile liceului, având și medii bune (8,50),

a produs o surescitare nervoasă a acestuia, răpindu-i acestuia posibilitatea de

control asupra acțiunilor sale și astfel, acesta a hotărât să-și ucidă tatăl,

punând în aplicare imediat această hotărâre, considerând că aceasta este

singura cale de a scăpa de agresivitatea și severitatea excesivă a tatălui.

Prin urmare, instanța a reținut

ca circumstanță atenuantă, în raport

de

dispozițiile art. 74 alin. (2) C. pen., dar numai pentru infracțiunea de omor

calificat și această stare de surescitare în care s-a aflat inculpatul la

momentul săvârșirii infracțiunii, surescitare determinată de atitudinea

tatălui-victimă, care, așa cum s-a arătat mai sus, exercita permanent

amenințări, violențe fizice și psihice asupra tuturor membrilor familiei, dar

mai ales asupra inculpatului, supunându-i la muncă forțată și impunându-le tot

felul de restricții excesive.

În atare situație, reținând aceste circumstanțe

atenuante, la individualizarea judiciară a pedepselor instanța a avut în vedere

și dispozițiile art. 76 alin. (1) lit. e) și art. 76 alin. (2) C. pen.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei,

instanța a considerat, având în vedere în primul rând natura infracțiunilor

săvârșite, în special cea de omor calificat, că nu se impune decât executarea

pedepsei în regim de detenție. Pe de altă parte, oricum inculpatul nu ar putea

beneficia de altă modalitate, decât cea a executării în regim de detenție

întrucât nu sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea oricăreia dintre

instituțiile prev. de art. 81, art. 86

1

sau art. 86

7

C. pen.

deoarece pedeapsa este rezultatul unui concurs de infracțiuni.

B. împotriva acestei sentințe, au declarat apel

Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul.

Prin criticile formulate, parchetul a considerat că

nu s-a ținut seama de împrejurările concrete ale comiterii faptei, de

criteriile generale prev. de art. 72 C. pen., astfel că se impune înlăturarea

dispozițiilor art. 74, art. 76 C. pen. Suplimentar, în apel, s-a solicitat

reținerea circumstanței agravante prev. de art. 75 lit. d) C. pen., pentru că

fapta a fost comisă din răzbunare, a formei continuată la infracțiunea de

conducere fără permis și, totodată, să se înlăture cheltuielile reținute la

urmărirea penală privind onorariile avocatului din oficiu.

La rândul său, inculpatul a criticat sentința pentru

nelegalitate și

netemeinicie, însă la

ședința din 8 septembrie 2010, personal, asistat de

avocat și de

reprezentantul legal, a învederat că își retrage apelul declarat.

Prin decizia penală nr. 193 din

29 septembrie 2010 a Curții de Apel

Craiova,

secția penală și pentru cauze cu minori, s-a respins apelul declarat de parchet

ca nefondat, luându-se totodată act că inculpatul își retrage apelul declarat

împotriva aceleiași sentințe penale.

S-a menținut starea de arest și s-a dedus detenția la

zi.

C. împotriva acestei decizii a

declarat recurs Parchetul de pe lângă

Curtea

de Apel Craiova, criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul greșitei

individualizări a pedepsei aplicate inculpatului P.A.C., solicitând înlăturarea

circumstanțelor atenuante reținute în favoarea acestuia și, pe cale de consecință,

majorarea pedepsei. Cu ocazia dezbaterilor, procurorul de ședință a precizat că

nu susține distinct motivul de recurs scris privind omisiunea reținerii

circumstanței agravante prev. de art. 75 lit. d) C. pen., ci solicită ca

aceasta să fie avut în vedere la individualizarea pedepsei.

Decizia a mai fost criticată prin prisma criticilor

din apel vizând nereținerea formei continuate la infracțiunea de conducere fără

permis și, totodată, a greșitei obligări la plata cheltuielile judiciare

ocazionate la urmărirea penală de onorariile avocatului din oficiu, deși

asistența juridică era obligatorie.

Examinând decizia recurată prin prisma cazurilor de

casare invocate, prev. de art. 385/9 pct. 14, 17 și 17/1 C. proc. pen., ÎNALTA

CURTE constată că recursul este nefondat.

infracțiunea de conducere fără permis este nefondată, întrucât, așa cum corect

au reținut primele două instanțe, inculpatul a condus autoturismul o perioadă

de timp relativ scurtă, între orele 22

30

- 5

30

dimineața,

în realizarea unei rezoluții infracționale singulare, spontane, luând hotărârea

de merge la discotecă, apoi făcând mai multe drumuri pentru a alimenta cu

benzină și pentru a se întoarce acasă, în condițiile descrise. Practic, inculpatul

nu a condus în mod repetat, la intervale de timp suficient de mari care să

denote acțiuni de conducere fără permis cu rezoluții distincte, ci există

dovezi doar în sensul activității infracționale din noaptea de 6/7 februarie

2010, descrisă în considerentele instanței de fond.

parchetului ce vizează greșita includere

în

cheltuielile judiciare a onorariului avocatului din oficiu de la urmărirea

penală.

Primele două instanțe au reținut corect că urmărirea

penală a ocazionat cheltuieli judiciare în cuantum de 600 lei reprezentând

onorariul apărătorilor din oficiu care s-au

prezentat pentru inculpat, sumă

la care a fost obligat inculpatul, cu

acest titlu, nefiind întemeiată critica parchetului în sensul că asistența

juridică fiind obligatorie în cauză, inculpatul nu trebuia să fie obligat la

plata sumelor reprezentând onorariul avocaților din oficiu. Practic, procurorul

face confuzie între asistența juridică obligatorie și cea gratuită la care se

referă teza finală a

art. 191 alin. (1) C.

proc. pen., împrejurarea că asistența juridică

este obligatorie, în

cazurile prev. de art 171 alin. (2) și (3) C. proc. pen., neînsemnând că ea

este și gratuită. Situațiile în care se acordă asistență gratuită sunt reglementate

distinct în art. 68 din Legea nr. 51/1995, nefiind însă incidente în speță.

Curte constată că instanța de fond a aplicat corect criteriile de

individualizare prev. de art. 72 C. pen., soluția fiind menținută și de

instanța de apel.

Astfel, instanța de fond a reținut motivat în

favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a) și c) C.

pen., având în vedere atitudinea bună a inculpatului înainte de săvârșirea

faptelor - rezultată atâta din lipsa antecedentelor penale, cât și din

declarațiile tuturor martorilor audiați în cauză, care au arătat că inculpatul

era un copil deosebit de cuminte și disciplinat, respectuos, stăruitor în muncă

și în învățătură, dar și atitudinea sinceră a acestuia pe parcursul procesului,

de recunoaștere și regret a faptelor comise.

Totodată, prima instanță a reținut motivat ca

circumstanță atenuantă, în raport de dispozițiile art. 74 alin. (2) C. pen.,

pentru infracțiunea de omor calificat, starea de surescitare în care s-a aflat

inculpatul la momentul săvârșirii infracțiunii, surescitare determinată de

atitudinea tatălui-victimă, care exercita permanent amenințări, violențe fizice

și psihice asupra tuturor membrilor familiei, dar mai ales asupra inculpatului,

supunându-i la muncă forțată și impunându-le tot felul de restricții excesive.

Astfel, din declarațiile tuturor martorilor audiați în cauză, dar și din copia

mesajelor găsite în telefonul surorii inculpatului și transmise către o

prietenă a sa, a reieșit că victima era o persoană cu un comportament deviant,

agresiv și violent, exercitând permanent violențe fizice și psihice asupra

ambilor copii ai săi, dar și asupra soției, fiind chiar arestat o perioadă de

câteva luni pentru uciderea tatălui său cu mai mulți ani în urmă (nefiind

pronunțată o hotărâre de condamnare), impunându-le acestora tot felul de

restricții, supunându-i pe copii la muncă forțată (copiii fiind nevoiți de

vineri seara, de când veneau de la

Craiova

de la liceu și până luni dimineața, când plecau înapoi la Craiova,

să

muncească în atelierul de tâmplărie pe care îl deținea victima în curtea

locuinței din comuna Daneți, sat Daneți, jud. Dolj).

De asemenea, a reținut în mod pertinent că o atare

atitudine a victimei a condus la acumularea unei tensiuni în familie, atitudine

care, dublată și de amenințarea din seara incidentului, cum că victima îl va

retrage pe inculpat de la liceu pentru a munci în acel atelier, deși acesta

își dorea foarte mult să urmeze cursurile

liceului, având și medii bune, a

produs o surescitare nervoasă a

inculpatului, răpindu-i acestuia posibilitatea de control asupra acțiunilor

sale și astfel acesta a hotărât să-și ucidă tatăl și a pus în aplicare imediat

această hotărâre, considerând că este singura cale de a scăpa de agresivitatea

și severitatea excesivă a tatălui.

Or, în aceste condiții, este mai mult decât evident

că nu se poate reține că inculpatul a săvârșit fapta din motive josnice, așa

cum a solicitat parchetul în motivele de recurs, dimpotrivă acesta a acționat

sub impulsul de moment, în starea psihică descrisă, rezultată din mijloacele de

probă aflate la dosar.

Totodată, reținând că atingerea dublului scop

educativ și preventiv al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al

acesteia, că prin aplicarea unei pedepse se urmărește să se obțină reeducarea

inculpatului, în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, astfel că

pedeapsa trebuie să fie adaptată infractorului, instanța de fond a apreciat în

mod corect că în raport de natura faptelor comise, pericolul social al acestora,

împrejurările în care au fost comise și datele ce caracterizează pozitiv

persoana inculpatului, aplicarea unei pedepse privative de libertate, orientată

cu un an peste minimul special prevăzut

de

lege, este suficientă pentru realizarea scopului pedepsei, cerut de art.

52

C. pen.

În concluzie, apreciind că individualizarea făcută de

instanța de fond este justă atât sub aspectul cuantumului pedepsei cât și al

modalității de executare, Înalta Curte va respinge recursul declarat de

parchet, apreciind că pedeapsa aplicată este aptă să asigure reeducarea

inculpatului, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni dar și o constrângere

corespunzătoare încălcării legii penale.

Pentru toate aceste considerente, având în vedere și

faptul că nu există motive de casare care să fie luate în considerare din

oficiu, conform dispozițiilor art. 385/9 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte,

în baza art. 385/15 pct.1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat

recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva

deciziei penale recurate.

Conform dispozițiilor art.

385/16 alin. (2) C. proc. pen. se va

computa

durata arestării preventive, la zi.

În baza dispozițiilor art. 192 alin. (3) C. proc.

pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul

de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei penale nr. 193 din 29

septembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu

minori privind pe intimatul inculpat P.A.C.

Deduce din cuantumul pedepsei aplicate intimatului

inculpat P.A.C., durata reținerii și arestării preventive de la 07 februarie

2010 la 15 decembrie 2010.

Onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu

intimatului inculpat până la prezentarea apărătorului ales în sumă de 100 lei

se va suporta din fondul Ministerului Justiției.

Cheltuielile judiciare

ocazionate cu soluționarea recursului declarat

de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, rămân în sarcina

statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 15 decembrie 2010.