ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4548/2010

Asupra recursului de față; În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele: A. Prin sentința penală nr. 24 din 3 iunie 2010, pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 4615/63/2010, în baza art. 174-175 lit. c) și d) C. pen. cu aplic. art. 99 și urm., art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și alin. (2) și art. 76 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.A.C., în prezent deținut în Penitenciarul de Minori și Tineri Craiova, fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare. În baza art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 cu aplic. art. 99 și urm., art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit cele 2 pedepse aplicate inculpatului, astfel încât acesta va executa pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani și 6 luni închisoare. S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen., după împlinirea vârstei de 18 ani. În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestului preventiv de la 07 februarie 2010 la zi, iar în baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului. În baza art. 118 lit. b) C. pen., a fost confiscată o țeava metalică în lungime de 95 cm și diametrul exterior de 3 cm, obiect folosit de inculpat pentru uciderea victimei.

S-a luat act că nu există părți civile constituite în cauză. În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat inculpat la plata sumei de 3.200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care 843 lei reprezintă contravaloarea raportului de constatare medico-legală de autopsie nr. 457 din 24 martie 2010 emis de IML Craiova, 181 lei reprezintă contravaloarea raportului de constatare medico-legală nr. 1573/A1/26 martie 2010 emis de IML Craiova, 594 lei reprezintă contravaloarea buletinului de analiză nr. 27 din 22 februarie 2010 emis de IML Craiova, iar 600 lei reprezintă contravaloarea onorariilor avocaților din oficiu, din faza urmăririi penale și din cea a judecății. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul nr. 106/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj, a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, inculpatul P.A.C.

pentru infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 174-175 lit. c) și d) C. pen. cu aplic. art. 99 și urm. C. pen. și pentru infracțiunea de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplic. art. 99 și urm. C. pen. Prin același rechizitoriu, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de P.A.C., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 85 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, neînceperea urmăririi penale față de R.F. , R.D. și P.R.M., pentru săvârșirea infr. prev. de art. 26 rap. la art. 174, art. 175 C. pen., neînceperea urmăririi penale față de R.F. și R.D. pentru infracțiunea prevăzută de art. 262 C. pen., neînceperea urmăririi penale față de P.R.M.

pentru infracțiunea prevăzută de art. 262 C. pen. În fapt, s-a reținut că minorul P.A.C., în vârstă de 16 ani și sora sa, P.R.M., în vârstă de 18 ani, locuiau împreună cu tatăl lor, P.M., în comuna Daneți, județul Dolj, în timp ce mama, M.P., era plecată la muncă în Portugalia. Cei doi copii ai familiei P. erau elevi la Grupul Școlar "Traian Vuia" din Craiova, în timpul săptămânii erau cazați la internatul liceului iar la sfârșitul săptămânii se întorceau la locuința lor, din comuna Daneți. În data de 05 februarie 2010, vineri după amiaza, martorul B.I.L., prieten cu inculpatul, a venit la domiciliul familiei P. pentru a-și invita prietenul la petrecerea zilei sale de naștere care urma să aibă loc în data de 06 februarie 2010, la locuința acestuia tot din comuna Daneți.

Inițial, victima P.M. a fost de acord să îl lase pe fiul său să meargă la petrecerea respectivă. A doua zi, în jurul orelor 17,00, martorul B.I.L. împreună cu martorii R.F., R.D. - cei doi fiind prieteni comuni și colegi și cu inculpatul P.A.C. - fiind însoțiți și de fratele cel mic al sărbătoritului, B.D., au mers la locuința familiei P., unde au stat de vorbă cu acesta o scurtă perioadă de timp, după care au plecat, fiind însoțiți și de P.A.C. Victima P.M. i-a comunicat fiicei sale că nu i-a plăcut modul în care a fost salutat de prietenii fiului său, iar în momentul în care inculpatul s-a întors la domiciliu i-a spus că nu mai are voie să meargă la petrecerea respectivă, întrucât nu a fost salutat în mod corespunzător de prietenii săi.

În jurul orelor 19,30, B.I. împreună cu R.F. și R.D. au revenit la domiciliul familiei P. pentru a-l lua și pe P.A.C. la petrecere. Acesta a ieșit însă la poartă și, la solicitarea tatălui său, Ie-a spus că nu mai poate să meargă la petrecere întrucât îl doare capul. Martorul B.I.L. i-a solicitat numărul de telefon al lui P.M. pentru a-l apela și convinge să-și lase fiul să meargă la petrecere. La scurt timp a sunat pe acest număr însă P.M. nu i-a răspuns și a dat telefonul fiului său pentru a-i comunica lui B.I. că a adormit și să nu îl deranjeze. Victima P.M. a început să își certe fiul și să-i reproșeze că din cauza prietenilor are note proaste la liceu și chiar I-a amenințat că nu îi va mai permite să frecventeze cursurile școlare pe semestrul al II-lea, cu toate că media notelor pe primul semestrul a fost de 8,47.

Pe fondul acestei stări tensionate, în baza unor conflicte permanente provocate de comportamentul violent al tatălui său și a mai multor nemulțumiri acumulate de-a lungul timpului, toate acestea culminând cu amenințarea de a nu mai avea voie să urmeze cursurile școlare pe semestrul al II-lea, au determinat luarea hotărârii de către inculpatul minor P.A.C. de a suprima viața tatălui său. În jurul orelor 21,45, victima P.M. a adormit cu televizorul deschis în camera care se învecina cu cea în care stăteau, pe timpul iernii, cei doi copii ai familiei P. În jurul orelor 22,00, inculpatul a apelat de pe telefonul tatălui său pe martorul R.F., rugându-l să vină împreună cu martorul R.D. pentru a-l lua la petrecere.

Până să vină prietenii săi, inculpatul a luat din fața casei o țeava metalică în lungime de 95 cm și diametrul exterior de 3 cm pe care a adus-o în camera sa, așezând-o sub pat. În jurul orelor 22,30, au ajuns la locuință martorii R.F. și R.D., iar în momentul în care au intrat în camera prietenului lor, acesta i-a solicitat surorii sale să părăsească încăperea. Inculpatul a adus la cunoștință celor doi martori că a luat hotărârea să-și omoare tatăl, însă R.F. și R.D. i-au solicitat să renunțe la această hotărâre, să se gândească bine la ce va face întrucât există și alte soluții, însă cei doi martori nu au realizat că prietenul lor va pune în aplicare această hotărâre. Inculpatul P.A.C. a luat țeava metalică din cameră, moment în care cei doi martori s-au panicat și au ieșit din cameră în hol.

În continuarea hotărârii de a-i suprima viața tatălui său, P.A.C. a intrat în camera unde dormea victima și i-a aplicat o lovitură în zona lateral-dreapta a capului, după care a părăsit imediat încăperea ieșind pe hol unde se aflau martorii R.F. și R.D., precum și sora sa P.R.M. Șocați de cele întâmplate, R.F. și R.D. l-au întrebat cum a putut să facă așa ceva iar sora sa, P.R.M. a început să plângă. La scurt timp, victima P.M. s-a ridicat încet din pat fiind amețită în urma loviturii, a aprins lumina în încăpere și a început să-și strige fiica, după care a căzut lângă ușa de la intrarea în cameră. Auzind-o, P.A.C. a revenit în încăpere și, în timp ce victima încerca să se ridice, i-a aplicat mai multe lovituri în zona capului cu muchia țevii metalice cu care o lovise și prima dată.

Inculpatul a părăsit încăperea și a ieșit în fața casei unde se aflau R.F., R.D. și sora sa, P.R.M. care erau șocați de cele întâmplate. P.A.C. a înfipt țeava metalică care purta urme de sânge în zăpada din fața casei și s-a deplasat în imobilul alăturat pentru a se schimba de hainele care erau murdare de sânge. Cei prezenți s-au urcat în autoturismul familiei P., marca Ford Escort cu nr. și s-au deplasat spre locuința martorului B.I.L., autoturismul fiind condus pe drumurile publice de către inculpatul P.A.C., care însă nu posedă permis de conducere. În jurul orelor 23,00, au ajuns la petrecere unde au stat până în jurul orelor 24,30 când inculpatul și martorii R.F. și R.D. au plecat cu autoturismul spre stația Rompetrol din localitate pentru a alimenta cu benzină.

Întrucât stația de benzină era cu autoservire, iar inculpatul nu a știut cum funcționează, acesta a condus autoturismul cu nr. spre altă stație din localitate "Autodom", unde a purtat o discuție cu martorul D.P., angajatul stației care i-a comunicat faptul că pompa de benzină nu funcționează. Cei trei s-au întors la locuința lui B.I. iar inculpatul I-a apelat de pe telefonul mobil al tatălui său și I-a rugat să-l însoțească la stația Rompetrol pentru a le arăta cum funcționează. Martorul B.I.L. a fost de acord și împreună cu prietenii săi s-a deplasat la stația respectivă, inculpatul conducând în continuare autoturismul respectiv iar la stația Rompetrol, cu ajutorul acestuia, a reușit să alimenteze cu benzină.

În autoturism, inculpatul i-a declarat martorului B.I.L. faptul că I-a omorât pe tatăl său, însă prietenul său nu I-a crezut. Au convenit să se deplaseze toți patru la locuința familiei P., iar în momentul în care a ajuns, inculpatul P.A.C. a intrat în curte de unde s-a întors cu țeava metalică cu care își lovise tatăl. A introdus corpul delict în autoturism și au plecat spre locuința lui B.I.L., unde acesta a rămas, iar inculpatul împreună cu martorii R.F. și R.D. și-au continuat deplasarea cu autoturismul pe DJ 561 C spre comuna Dobrotești. Când au ajuns la podul de peste canalul de irigații, inculpatul a oprit autoturismul, a coborât și a aruncat țeava metalică în zăpadă sub podul rutier care traversează canalul.

Corpul delict a fost recuperat în aceeași zi, cu ocazia conducerii în teren efectuată cu inculpatul P.A.C., acesta indicând organelor de anchetă locul unde a aruncat țeava metalică. După ce s-au întors la petrecere, inculpatul Ie-a declarat celor care cunoșteau ceea ce făcuse că va încerca să însceneze un jaf la locuința sa pentru a ascunde omorul săvârșit asupra tatălui său. În jurul orelor 05 50 , P.A.C. împreună cu sora sa, P.R.M. au plecat de la petrecere și s-au întors cu autoturismul la locuința lor. Martora P.R.M. a rămas în autoturism iar inculpatul a intrat în locuință și, de aici, în încăperea unde săvârșise fapta de unde a luat o draperie și un recipient din plastic cu aracet care purtau urme de sângele victimei, pe care Ie-a scos din încăpere și Ie-a aruncat în zăpadă, în spatele curții, în grădina vecinului său, C.M.

A revenit în casa mare unde a ascuns blugii și bluza de culoare albastră după mobilă iar din camera unde se afla decedat tatăl său a luat două telefoane mobile, marca Nokia și suma de 533 lei pe care victima le avea în buzunarul pantalonului și Ie-a dus în autoturism, unde Ie-a ascuns într-un compartiment din partea stângă a portbagajului. Toate aceste bunuri au fost recuperate ulterior, în data de 07 februarie 2010, cu ocazia conducerii în teren a inculpatului P.A.C. În urma discuției avute cu sora sa, i-a solicitat acesteia să anunțe rudele și autoritățile cu privire la faptul că după ce s-au întors de la petrecere l-au găsit pe tatăl lor decedat în locuința comună. În jurul orelor 6 00 P.R.M.

l-a apelat pe unchiul lor V.M. și i-a comunicat aspectele convenite cu fratele său. Acesta a îndrumat-o să sune la Serviciul de Urgență 112 pentru a anunța cele întâmplate. La ora 6 00 a fost primit un apel la SNUAU 112 în care P.R.M. a sesizat faptul că la locuința din comuna Daneți I-a găsit decedat pe tatăl ei, P.M., acesta prezentând leziuni de violență la nivelul capului. În urma acestei sesizări a fost formată echipa operativă care s-a deplasat la fața locului în vederea efectuării de cercetări. Conform raportului medico-legal de necropsie nr. 457/A3 din 24 martie 2010, întocmit de I.M.L.

Craiova, în urma examenului extern al victimei au rezultat următoarele leziuni traumatice: supraclavicular stânga, plagă de 3,5/0,5 cm cu margini ușor neregulate; pe cotul drept, posterior, excoriație de 4/3 cm; pe hemitoracele stâng, posterior, 1/3 superioară, echimoză roșie violacee de 4,5 cm; echimoză violacee de 13/3,5 cm mandibular stâng, obraz stâng, zigomatic stâng, la nivel zigomatic plagă de 2,5 cm ce centrează echimoza precedentă; pe pleoapa superioară stângă, plagă de 0,5 cm; sprâncenos stânga, plagă de 0,5 cm; echimoză orbită-periorbitală bilaterală; frontal stânga, plagă cu margini neregulate în "T" inversat, de 3/2 cm; sprâncenos dreapta, plagă de 3/0,5 cm pe fond echimotic; suborbitar stânga, excoriație de 1,5/1 cm; temporal stânga, plagă de 8 cm cu marginile neregulate; temporo-parietal stânga, plagă de 8 cm cu margini neregulate anterior de precedenta; occipital median, plagă de 8 cm; temporal dreapta, plagă de 6 cm cu marginile neregulate; retroauricular stânga, plagă în "L" cu marginile neregulate de 4/3 cm Din concluziile raportului medico-legal cu numărul de mai sus, a rezultat că moartea numitului P.M.

a fost violentă. Ea s-a datorat hemoragiei și dilacerării meningo-cerebrale, consecința unui traumatism cranio-cerebral cu fracturi cominutive de boltă și baza craniană. Leziunile de violență s-au putut produce prin lovire cu corp dur. între traumatism și deces există legătură de cauzalitate directă, necondiționată. Sângele recoltat de la cadavru aparține grupei sanguine « A », în sângele recoltat de la cadavru nu s-a evidențiat prezența alcoolului etilic. Deși inițial inculpatul P.A.C. a prezentat organelor de anchetă varianta jafului petrecut la locuința tatălui său, în aceeași zi, a revenit asupra declarației și a recunoscut săvârșirea faptei, cooperând cu organele judiciare pe care Ie-a condus în teren în vederea recuperării mijloacelor materiale de probă și stabilirii situației de fapt.

Mijloacele de probă au fost înaintate la I.M.L. Craiova - Serviciul Serologie iar în urma analizării acestora, conform buletinului de analiză serologică nr. 27 din 22 februarie 2010, a rezultat că: țeava de aluminiu, bluza de tip hanorac, pantalonii tip blugi, draperia, recipientul cu aracet, au prezentat pete de culoare brun roșcată, fiind evidențiat sânge de origine umană, ce aparține grupei sanguine « A ». Din referatul de evaluare nr. 335 din 08 martie 2010 întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dolj a rezultat că cei doi copii ai familiei P. au crescut și s-au dezvoltat într-un mediu caracterizat de insecuritate și violență verbală și fizică, încă de mici au fost obligați de tatăl lor să respecte anumite restricții: "nu aveam voie să ieșim cu copii la joacă, mergeam numai la școală, nici până la magazin nu aveam voie să mergem" (P.R.M.).

În cazul inculpatului minor P.A.C. "fapta a reprezentat o manifestare de violență extremă pe fondul acumulării în timp a unei stări psihice deosebit de tensionate (emotivitate accentuată dublată de experiențele traumatizante din familie". În acest context, P.A.C. nu a reușit să identifice căi alternative de acțiune prin care să evite exacerbarea conflictului. Inculpatul P.A.C. a recunoscut și regretat săvârșirea faptei iar întreaga situație de fapt este confirmată de martorii oculari R.F. și R.D., precum și de martorii B.I. și P.R.M.

Din caracterizarea inculpatului P.A.C., a rezultat că acesta are vârstă de 16 ani, elev în clasa a X-a la Grupul Școlar" Traian Vuia" din Craiova, nu are antecedente penale, iar conform referatului de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dolj minorul era integrat școlar la data faptei, dorește să urmeze în continuare cursurile școlare, regretă fapta comisă și își asumă responsabilitatea ei, iar înainte de săvârșirea infracțiunii a avut un comportament constant pozitiv, conform cu regulile și normele sociale. Inculpatul P.A.C. a recunoscut săvârșirea infracțiunii și a cooperat cu organele judiciare efectuând conducerea în teren în vederea fixării și recuperării mijloacelor materiale de probă . M.P., soția victimei și P.R.M., fiica acesteia, au declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal.

În drept, fapta inculpatului P.A.C., care la data de 06 februarie 2010, a aplicat mai multe lovituri tatălui său, P.M., cu un corp contondent în zona capului, profitând de faptul că victima dormea iar în urma acestei lovituri s-a produs decesul acesteia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174, art. 175 alin. (1) lit. c) și d) C. pen. cu aplic. art. 99 și urm. C. pen. Fapta inculpatului P.A.C., de a conduce în noaptea de 06/07 februarie 2010, pe drumurile publice, autoturismul marca Ford Escort cu nr., fără a poseda permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G.

nr. 195/2002, cu aplic. art. 99 și urm. C. pen., în final cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. Având în vedere intervalul redus de timp din momentul din care a luat hotărârea infracțională de a suprima viața tatălui său și până în momentul în care a pus-o în executare, nu s-a reținut în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii de omor calificat cu premeditare, prev. de art. 174, art. 175 lit. a) C. pen. Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a constatat că starea de fapt și de drept stabilite prin rechizitoriu au fost corecte și au fost reținute ca atare, fiind dovedite cu următoarele mijloace de probă: proces verbal de cercetare la fața locului și planșa foto anexă, raportul de constatare medico-legală de necropsie nr. 457/A3/2010 al I.M.L.

Craiova, raportul de constatare medico-legală nr. 1573/A1/2010 din 26 martie 2010 al I.M.L. Craiova, buletin de analiză serologică nr. 27 din 22 februarie 2010, declarațiile inculpatului, declarațiile martorilor și înscrisuri. Astfel, instanța a constatat că fapta inculpatului din seara zilei de 06 februarie 2010, de a-i aplica tatălui său mai multe lovituri cu o țeava metalică în zona capului în timp ce acesta dormea, lovituri care au dus la decesul acestuia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174-175 lit. c) și d) C. pen. întrucât fapta de omor s-a săvârșit asupra unei rude apropriate și profitând de neputința victimei de a se apăra (prima lovitură fiind aplicată în timp ce victima dormea).

De asemenea, fapta inculpatului de a conduce în noaptea de 06/07 februarie 2010, pe drumurile publice, autoturismul marca Ford Escort cu nr. de înmatriculare, fără a poseda permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002. La individualizarea judiciară a pedepselor, prima instanță a avut în vedere gradul de pericol social concret al faptelor, împrejurările și modalitățile săvârșirii acestora, precum și persoana inculpatului, în sensul că acesta este minor și se află la prima abatere de natură penală.

Instanța a reținut în favoarea inculpatului, pentru ambele infracțiuni, circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a) și c) C. pen., având în vedere atitudinea bună a inculpatului înainte de săvârșirea faptelor, rezultată atâta din lipsa antecedentelor penale, cât și din declarațiile tuturor martorilor audiați în cauză, care au arătat că inculpatul era un copil deosebit de cuminte și disciplinat, respectuos, stăruitor în muncă și în învățătură, dar și atitudinea sinceră a acestuia pe parcursul procesului, recunoscând și regretând faptele săvârșite.

Din declarațiile tuturor martorilor audiați în cauză, dar și din copia mesajelor găsite în telefonul surorii inculpatului și transmise către o prietenă a sa (filele 103-104 dosar de urmărire penală), a reieșit că victima era o persoană cu un comportament deviant, agresiv și violent, exercitând permanent violențe fizice și psihice asupra ambilor copii ai săi, dar și asupra soției, fiind chiar arestat o perioadă de câteva luni pentru uciderea tatălui său cu mai mulți ani în urmă (nefiind pronunțată o hotărâre de condamnare) și le impunea acestora tot felul de restricții, supunându-i pe copii la muncă forțată (copiii fiind nevoiți de vineri seara, de când veneau de la Craiova de la liceu și până luni dimineața, când plecau înapoi la Craiova, să muncească în atelierul de tâmplărie pe care îl deținea victima în curtea locuinței din comuna Daneti, sat Daneti, jud. Dolj).

O atare atitudine a victimei a condus la acumularea unei tensiuni în familie. Această atitudine, dublată și de amenințarea din seara incidentului, cum că victima îl va retrage pe inculpat de la liceu pentru a munci în acel atelier, deși inculpatul își dorea foarte mult să urmeze cursurile liceului, având și medii bune (8,50), a produs o surescitare nervoasă a acestuia, răpindu-i acestuia posibilitatea de control asupra acțiunilor sale și astfel, acesta a hotărât să-și ucidă tatăl, punând în aplicare imediat această hotărâre, considerând că aceasta este singura cale de a scăpa de agresivitatea și severitatea excesivă a tatălui.

Prin urmare, instanța a reținut ca circumstanță atenuantă, în raport de dispozițiile art. 74 alin. (2) C. pen., dar numai pentru infracțiunea de omor calificat și această stare de surescitare în care s-a aflat inculpatul la momentul săvârșirii infracțiunii, surescitare determinată de atitudinea tatălui-victimă, care, așa cum s-a arătat mai sus, exercita permanent amenințări, violențe fizice și psihice asupra tuturor membrilor familiei, dar mai ales asupra inculpatului, supunându-i la muncă forțată și impunându-le tot felul de restricții excesive. În atare situație, reținând aceste circumstanțe atenuante, la individualizarea judiciară a pedepselor instanța a avut în vedere și dispozițiile art. 76 alin. (1) lit. e) și art. 76 alin. (2) C. pen.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei, instanța a considerat, având în vedere în primul rând natura infracțiunilor săvârșite, în special cea de omor calificat, că nu se impune decât executarea pedepsei în regim de detenție. Pe de altă parte, oricum inculpatul nu ar putea beneficia de altă modalitate, decât cea a executării în regim de detenție întrucât nu sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea oricăreia dintre instituțiile prev. de art. 81, art. 86 1 sau art. 86 7 C. pen. deoarece pedeapsa este rezultatul unui concurs de infracțiuni. B. împotriva acestei sentințe, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul. Prin criticile formulate, parchetul a considerat că nu s-a ținut seama de împrejurările concrete ale comiterii faptei, de criteriile generale prev. de art. 72 C. pen., astfel că se impune înlăturarea dispozițiilor art. 74, art. 76 C. pen.

Suplimentar, în apel, s-a solicitat reținerea circumstanței agravante prev. de art. 75 lit. d) C. pen., pentru că fapta a fost comisă din răzbunare, a formei continuată la infracțiunea de conducere fără permis și, totodată, să se înlăture cheltuielile reținute la urmărirea penală privind onorariile avocatului din oficiu. La rândul său, inculpatul a criticat sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, însă la ședința din 8 septembrie 2010, personal, asistat de avocat și de reprezentantul legal, a învederat că își retrage apelul declarat. Prin decizia penală nr. 193 din 29 septembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, s-a respins apelul declarat de parchet ca nefondat, luându-se totodată act că inculpatul își retrage apelul declarat împotriva aceleiași sentințe penale.

S-a menținut starea de arest și s-a dedus detenția la zi. C. împotriva acestei decizii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul greșitei individualizări a pedepsei aplicate inculpatului P.A.C., solicitând înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute în favoarea acestuia și, pe cale de consecință, majorarea pedepsei. Cu ocazia dezbaterilor, procurorul de ședință a precizat că nu susține distinct motivul de recurs scris privind omisiunea reținerii circumstanței agravante prev. de art. 75 lit. d) C. pen., ci solicită ca aceasta să fie avut în vedere la individualizarea pedepsei. Decizia a mai fost criticată prin prisma criticilor din apel vizând nereținerea formei continuate la infracțiunea de conducere fără permis și, totodată, a greșitei obligări la plata cheltuielile judiciare ocazionate la urmărirea penală de onorariile avocatului din oficiu, deși asistența juridică era obligatorie.

Examinând decizia recurată prin prisma cazurilor de casare invocate, prev. de art. 385/9 pct. 14, 17 și 17/1 C. proc. pen., ÎNALTA CURTE constată că recursul este nefondat. 1. Critica vizând nereținerea formei continuate la infracțiunea de conducere fără permis este nefondată, întrucât, așa cum corect au reținut primele două instanțe, inculpatul a condus autoturismul o perioadă de timp relativ scurtă, între orele 22 30 - 5 30 dimineața, în realizarea unei rezoluții infracționale singulare, spontane, luând hotărârea de merge la discotecă, apoi făcând mai multe drumuri pentru a alimenta cu benzină și pentru a se întoarce acasă, în condițiile descrise. Practic, inculpatul nu a condus în mod repetat, la intervale de timp suficient de mari care să denote acțiuni de conducere fără permis cu rezoluții distincte, ci există dovezi doar în sensul activității infracționale din noaptea de 6/7 februarie 2010, descrisă în considerentele instanței de fond.

2. Este nefondată și critica parchetului ce vizează greșita includere în cheltuielile judiciare a onorariului avocatului din oficiu de la urmărirea penală. Primele două instanțe au reținut corect că urmărirea penală a ocazionat cheltuieli judiciare în cuantum de 600 lei reprezentând onorariul apărătorilor din oficiu care s-au prezentat pentru inculpat, sumă la care a fost obligat inculpatul, cu acest titlu, nefiind întemeiată critica parchetului în sensul că asistența juridică fiind obligatorie în cauză, inculpatul nu trebuia să fie obligat la plata sumelor reprezentând onorariul avocaților din oficiu. Practic, procurorul face confuzie între asistența juridică obligatorie și cea gratuită la care se referă teza finală a art. 191 alin. (1) C. proc.

pen., împrejurarea că asistența juridică este obligatorie, în cazurile prev. de art 171 alin. (2) și (3) C. proc. pen., neînsemnând că ea este și gratuită. Situațiile în care se acordă asistență gratuită sunt reglementate distinct în art. 68 din Legea nr. 51/1995, nefiind însă incidente în speță. 3. Sub aspectul individualizării pedepsei, Înalta Curte constată că instanța de fond a aplicat corect criteriile de individualizare prev. de art. 72 C. pen., soluția fiind menținută și de instanța de apel.

Astfel, instanța de fond a reținut motivat în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a) și c) C. pen., având în vedere atitudinea bună a inculpatului înainte de săvârșirea faptelor - rezultată atâta din lipsa antecedentelor penale, cât și din declarațiile tuturor martorilor audiați în cauză, care au arătat că inculpatul era un copil deosebit de cuminte și disciplinat, respectuos, stăruitor în muncă și în învățătură, dar și atitudinea sinceră a acestuia pe parcursul procesului, de recunoaștere și regret a faptelor comise.

Totodată, prima instanță a reținut motivat ca circumstanță atenuantă, în raport de dispozițiile art. 74 alin. (2) C. pen., pentru infracțiunea de omor calificat, starea de surescitare în care s-a aflat inculpatul la momentul săvârșirii infracțiunii, surescitare determinată de atitudinea tatălui-victimă, care exercita permanent amenințări, violențe fizice și psihice asupra tuturor membrilor familiei, dar mai ales asupra inculpatului, supunându-i la muncă forțată și impunându-le tot felul de restricții excesive.

Astfel, din declarațiile tuturor martorilor audiați în cauză, dar și din copia mesajelor găsite în telefonul surorii inculpatului și transmise către o prietenă a sa, a reieșit că victima era o persoană cu un comportament deviant, agresiv și violent, exercitând permanent violențe fizice și psihice asupra ambilor copii ai săi, dar și asupra soției, fiind chiar arestat o perioadă de câteva luni pentru uciderea tatălui său cu mai mulți ani în urmă (nefiind pronunțată o hotărâre de condamnare), impunându-le acestora tot felul de restricții, supunându-i pe copii la muncă forțată (copiii fiind nevoiți de vineri seara, de când veneau de la Craiova de la liceu și până luni dimineața, când plecau înapoi la Craiova, să muncească în atelierul de tâmplărie pe care îl deținea victima în curtea locuinței din comuna Daneți, sat Daneți, jud. Dolj).

De asemenea, a reținut în mod pertinent că o atare atitudine a victimei a condus la acumularea unei tensiuni în familie, atitudine care, dublată și de amenințarea din seara incidentului, cum că victima îl va retrage pe inculpat de la liceu pentru a munci în acel atelier, deși acesta își dorea foarte mult să urmeze cursurile liceului, având și medii bune, a produs o surescitare nervoasă a inculpatului, răpindu-i acestuia posibilitatea de control asupra acțiunilor sale și astfel acesta a hotărât să-și ucidă tatăl și a pus în aplicare imediat această hotărâre, considerând că este singura cale de a scăpa de agresivitatea și severitatea excesivă a tatălui. Or, în aceste condiții, este mai mult decât evident că nu se poate reține că inculpatul a săvârșit fapta din motive josnice, așa cum a solicitat parchetul în motivele de recurs, dimpotrivă acesta a acționat sub impulsul de moment, în starea psihică descrisă, rezultată din mijloacele de probă aflate la dosar.

Totodată, reținând că atingerea dublului scop educativ și preventiv al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, că prin aplicarea unei pedepse se urmărește să se obțină reeducarea inculpatului, în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, astfel că pedeapsa trebuie să fie adaptată infractorului, instanța de fond a apreciat în mod corect că în raport de natura faptelor comise, pericolul social al acestora, împrejurările în care au fost comise și datele ce caracterizează pozitiv persoana inculpatului, aplicarea unei pedepse privative de libertate, orientată cu un an peste minimul special prevăzut de lege, este suficientă pentru realizarea scopului pedepsei, cerut de art. 52 C. pen.

În concluzie, apreciind că individualizarea făcută de instanța de fond este justă atât sub aspectul cuantumului pedepsei cât și al modalității de executare, Înalta Curte va respinge recursul declarat de parchet, apreciind că pedeapsa aplicată este aptă să asigure reeducarea inculpatului, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni dar și o constrângere corespunzătoare încălcării legii penale. Pentru toate aceste considerente, având în vedere și faptul că nu există motive de casare care să fie luate în considerare din oficiu, conform dispozițiilor art. 385/9 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, în baza art. 385/15 pct.1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei penale recurate.

Conform dispozițiilor art. 385/16 alin. (2) C. proc. pen. se va computa durata arestării preventive, la zi. În baza dispozițiilor art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei penale nr. 193 din 29 septembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori privind pe intimatul inculpat P.A.C. Deduce din cuantumul pedepsei aplicate intimatului inculpat P.A.C., durata reținerii și arestării preventive de la 07 februarie 2010 la 15 decembrie 2010. Onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu intimatului inculpat până la prezentarea apărătorului ales în sumă de 100 lei se va suporta din fondul Ministerului Justiției. Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, rămân în sarcina statului.

Definitivă. Pronunțată în ședință publică, azi 15 decembrie 2010.