ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4548/2010
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4548/2010 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2010)
Asupra recursului de față;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
A. Prin sentința penală nr. 24 din 3 iunie 2010,
pronunțată de Tribunalul Dolj în dosarul nr. 4615/63/2010, în baza art. 174-175
lit. c) și d) C. pen. cu aplic. art. 99 și urm., art. 74 alin. (1) lit. a) și
c) și alin. (2) și art. 76 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul P.A.C.,
în prezent deținut în Penitenciarul de Minori și Tineri Craiova, fără
antecedente penale, la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 cu
aplic. art. 99 și urm., art. 74 alin. (1) lit. a) și c) și art. 76 alin. (1)
lit. e) C. pen., a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 3 luni
închisoare.
În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C.
pen., s-au contopit cele
2 pedepse aplicate
inculpatului, astfel încât acesta va executa pedeapsa
cea mai grea,
aceea de 3 ani și 6 luni închisoare.
S-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.
64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 C. pen.,
după împlinirea vârstei de 18 ani.
În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă
perioada reținerii și arestului preventiv de la 07 februarie 2010 la zi, iar în
baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art. 118 lit. b) C. pen., a fost confiscată o
țeava metalică în lungime de 95 cm și diametrul exterior de 3 cm, obiect
folosit de inculpat pentru uciderea victimei.
S-a luat act că nu există părți civile constituite în
cauză.
În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligat
inculpat la plata sumei de 3.200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care
843 lei reprezintă contravaloarea raportului de constatare medico-legală de
autopsie nr. 457 din 24 martie 2010 emis de IML Craiova, 181 lei reprezintă
contravaloarea raportului de constatare medico-legală nr. 1573/A1/26 martie
2010 emis de IML Craiova, 594 lei reprezintă contravaloarea buletinului de
analiză nr. 27 din 22 februarie 2010 emis de IML Craiova, iar 600 lei
reprezintă contravaloarea onorariilor avocaților din oficiu, din faza urmăririi
penale și din cea a judecății.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat
că, prin rechizitoriul nr. 106/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul
Dolj, a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv, inculpatul P.A.C.
pentru infracțiunea de omor calificat, prev. de art. 174-175 lit. c) și d) C.
pen. cu aplic. art. 99 și urm. C. pen. și pentru infracțiunea de conducere pe
drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis
de conducere, prev. de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, cu aplic.
art. 99 și urm. C. pen.
Prin același rechizitoriu, s-a dispus neînceperea
urmăririi penale față de P.A.C., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.
85 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002, neînceperea
urmăririi penale față de R.F.
, R.D. și P.R.M., pentru săvârșirea infr.
prev. de art. 26 rap. la art. 174, art. 175 C. pen., neînceperea urmăririi
penale față de R.F. și R.D. pentru infracțiunea
prevăzută
de art. 262 C. pen., neînceperea urmăririi penale față de
P.R.M. pentru infracțiunea prevăzută de art. 262 C. pen.
În fapt, s-a reținut că minorul
P.A.C., în vârstă de 16
ani și sora sa,
P.R.M., în vârstă de 18 ani, locuiau împreună cu tatăl lor, P.M., în comuna
Daneți, județul Dolj, în timp ce mama, M.P., era plecată la muncă în
Portugalia.
Cei doi copii ai familiei P. erau elevi la Grupul
Școlar "Traian Vuia" din Craiova, în timpul săptămânii erau cazați la
internatul liceului
iar la sfârșitul
săptămânii se întorceau la locuința lor, din comuna Daneți.
În data de 05 februarie 2010, vineri după amiaza,
martorul B.I.L., prieten cu inculpatul, a venit la domiciliul familiei P.
pentru a-și invita prietenul la petrecerea zilei sale de naștere care urma să
aibă loc în data de 06 februarie 2010, la locuința acestuia tot din comuna
Daneți.
Inițial, victima P.M. a fost de
acord să îl lase pe fiul său să
meargă
la petrecerea respectivă.
A doua zi, în jurul orelor 17,00, martorul B.I.L.
împreună cu martorii R.F., R.D. - cei doi fiind prieteni comuni și colegi și cu
inculpatul P.A.C. - fiind însoțiți și de fratele cel mic al sărbătoritului,
B.D., au mers la locuința familiei P., unde au stat de vorbă cu acesta o scurtă
perioadă de timp, după care au plecat, fiind însoțiți și de P.A.C.
Victima P.M. i-a comunicat fiicei sale că nu i-a
plăcut modul în care a fost salutat de prietenii fiului său, iar în momentul în
care
inculpatul s-a întors la domiciliu i-a
spus că nu mai are voie să meargă la petrecerea respectivă, întrucât nu a fost
salutat în mod corespunzător de
prietenii săi.
În jurul orelor 19,30, B.I. împreună cu R.F. și R.D.
au revenit la domiciliul familiei P. pentru a-l lua și pe P.A.C. la petrecere.
Acesta a ieșit însă la poartă și, la solicitarea tatălui său, Ie-a spus că nu
mai poate să meargă la petrecere întrucât îl doare capul.
Martorul B.I.L. i-a solicitat numărul de telefon al
lui P.M. pentru a-l apela și convinge să-și lase fiul să meargă la petrecere.
La scurt timp a sunat pe acest număr însă P.M. nu i-a răspuns și a dat
telefonul fiului său pentru a-i comunica lui B.I. că a adormit și să nu îl
deranjeze.
Victima P.M. a început să își certe fiul și să-i
reproșeze că din cauza prietenilor are note proaste la liceu și chiar I-a
amenințat că nu îi va mai permite să frecventeze cursurile școlare pe semestrul
al II-lea, cu toate că media notelor pe primul semestrul a fost de 8,47.
Pe fondul acestei stări tensionate, în baza unor
conflicte
permanente provocate de
comportamentul violent al tatălui său și a mai
multor nemulțumiri
acumulate de-a lungul timpului, toate acestea culminând cu amenințarea de a nu
mai avea voie să urmeze cursurile școlare pe semestrul al II-lea, au determinat
luarea hotărârii de către inculpatul minor P.A.C. de a suprima viața tatălui
său.
În jurul orelor 21,45, victima P.M. a adormit cu
televizorul deschis în camera care se învecina cu cea în care stăteau, pe
timpul iernii, cei doi copii ai familiei P.
În jurul orelor 22,00, inculpatul a apelat de pe
telefonul tatălui său pe martorul R.F., rugându-l să vină împreună cu martorul
R.D. pentru a-l lua la petrecere.
Până să vină prietenii săi, inculpatul a luat din
fața casei o țeava metalică în lungime de 95 cm și diametrul exterior de 3 cm pe
care a adus-o în camera sa, așezând-o sub pat.
În jurul orelor 22,30, au ajuns la locuință martorii
R.F. și R.D., iar în momentul în care au intrat în camera prietenului lor,
acesta i-a solicitat surorii sale să părăsească încăperea.
Inculpatul a adus la cunoștință
celor doi martori că a luat hotărârea
să-și
omoare tatăl, însă R.F. și R.D. i-au solicitat să
renunțe la această hotărâre, să se gândească bine la ce va face întrucât
există și alte soluții, însă cei doi martori nu au realizat că prietenul
lor va pune în aplicare această hotărâre.
Inculpatul P.A.C. a luat țeava metalică din cameră,
moment în care cei doi martori s-au panicat și au
ieșit din cameră în hol.
În continuarea hotărârii de a-i
suprima viața tatălui său, P.A.C. a intrat în camera unde dormea victima și i-a
aplicat o lovitură în
zona
lateral-dreapta a capului, după care a părăsit imediat încăperea ieșind pe hol
unde se aflau martorii R.F. și R.D., precum și sora sa P.R.M.
Șocați de cele întâmplate, R.F. și R.D. l-au întrebat
cum a putut să facă așa ceva iar sora sa, P.R.M. a început să plângă.
La scurt timp, victima P.M. s-a ridicat încet din pat
fiind amețită în urma loviturii, a aprins lumina în încăpere și a început să-și
strige fiica, după care a căzut lângă ușa de la intrarea în cameră.
Auzind-o, P.A.C. a revenit în încăpere și, în timp ce
victima încerca să se ridice, i-a aplicat mai multe lovituri în zona capului cu
muchia țevii metalice cu care o lovise și prima dată.
Inculpatul a părăsit încăperea și a ieșit în fața
casei unde se aflau R.F., R.D. și sora sa, P.R.M. care erau șocați de cele
întâmplate.
P.A.C. a înfipt țeava metalică care purta urme de
sânge în zăpada din fața casei și s-a deplasat în imobilul alăturat pentru a se
schimba de hainele care erau murdare de sânge.
Cei prezenți s-au urcat în autoturismul familiei P.,
marca Ford Escort cu nr. și s-au deplasat spre locuința martorului B.I.L.,
autoturismul fiind condus pe drumurile publice de către inculpatul P.A.C., care
însă nu posedă permis de conducere.
În jurul orelor 23,00, au ajuns
la petrecere unde au stat până în jurul
orelor
24,30 când inculpatul și martorii R.F. și R.D. au plecat cu autoturismul spre
stația Rompetrol din localitate pentru a alimenta cu benzină.
Întrucât stația de benzină era
cu autoservire, iar inculpatul nu a știut
cum
funcționează, acesta a condus autoturismul cu nr. spre altă stație din
localitate "Autodom", unde a purtat o discuție cu martorul D.P.,
angajatul stației care i-a comunicat faptul că pompa de benzină nu
funcționează.
Cei trei s-au întors la locuința lui B.I. iar
inculpatul I-a apelat de pe telefonul mobil al tatălui său și I-a rugat să-l
însoțească la stația Rompetrol pentru a le arăta cum funcționează.
Martorul B.I.L. a fost de acord și împreună cu
prietenii săi s-a deplasat la stația respectivă, inculpatul conducând în
continuare autoturismul respectiv iar la stația Rompetrol, cu ajutorul
acestuia, a reușit să alimenteze cu benzină.
În autoturism, inculpatul i-a declarat martorului
B.I.L. faptul că I-a omorât pe tatăl său, însă prietenul său nu I-a crezut.
Au convenit să se deplaseze toți patru la locuința
familiei P., iar în momentul în care a ajuns, inculpatul P.A.C. a intrat în
curte de unde s-a întors cu țeava metalică cu care își lovise tatăl.
A introdus corpul delict în autoturism și au plecat
spre locuința lui B.I.L., unde acesta a rămas, iar inculpatul împreună cu
martorii R.F. și R.D. și-au continuat deplasarea cu autoturismul pe DJ 561 C
spre comuna Dobrotești. Când au ajuns la podul de peste canalul de irigații,
inculpatul a oprit autoturismul, a coborât și a aruncat țeava metalică în
zăpadă sub podul rutier care traversează canalul.
Corpul delict a fost recuperat în aceeași zi, cu
ocazia conducerii în teren efectuată cu inculpatul P.A.C., acesta indicând
organelor de anchetă locul unde a aruncat țeava metalică.
După ce s-au întors la petrecere, inculpatul Ie-a
declarat celor care cunoșteau ceea ce făcuse că va încerca să însceneze un jaf
la locuința sa pentru a ascunde omorul săvârșit asupra tatălui său.
În jurul orelor 05
50
,
P.A.C. împreună cu sora sa, P.R.M.
au
plecat de la petrecere și s-au întors cu autoturismul la locuința lor.
Martora P.R.M. a rămas în autoturism iar inculpatul a
intrat în locuință și, de aici, în încăperea unde săvârșise fapta de unde
a luat o draperie și un recipient din plastic cu
aracet care purtau urme de
sângele victimei, pe care Ie-a scos din
încăpere și Ie-a aruncat în zăpadă, în spatele curții, în grădina vecinului său,
C.M.
A revenit în casa mare unde a ascuns blugii și bluza
de culoare albastră după mobilă iar din camera unde se afla decedat tatăl său a
luat două telefoane mobile, marca Nokia și suma de 533 lei pe care victima le
avea în buzunarul pantalonului și Ie-a dus în autoturism, unde Ie-a ascuns
într-un compartiment din partea stângă a portbagajului.
Toate aceste bunuri au fost recuperate ulterior, în
data de 07 februarie 2010, cu ocazia conducerii în teren a inculpatului P.A.C.
În urma discuției avute cu sora sa, i-a solicitat
acesteia să anunțe rudele și autoritățile cu privire la faptul că după ce s-au
întors de la petrecere l-au găsit pe tatăl lor decedat în locuința comună.
În jurul orelor 6
00
P.R.M. l-a apelat pe
unchiul lor V.M. și i-a comunicat aspectele convenite cu fratele său. Acesta a
îndrumat-o să sune la Serviciul de Urgență 112 pentru a anunța cele întâmplate.
La ora 6
00
a fost primit un apel la SNUAU
112 în care P.R.M. a sesizat faptul că la locuința din comuna Daneți I-a găsit
decedat pe tatăl ei, P.M., acesta prezentând leziuni de violență la nivelul
capului.
În urma acestei sesizări a fost formată echipa
operativă care s-a deplasat la fața locului în vederea efectuării de cercetări.
Conform
raportului
medico-legal
de
necropsie nr. 457/A3 din 24 martie 2010, întocmit de I.M.L.
Craiova, în urma examenului extern al victimei au rezultat următoarele leziuni
traumatice: supraclavicular stânga, plagă de 3,5/0,5 cm cu margini ușor
neregulate; pe cotul drept, posterior, excoriație de 4/3 cm; pe hemitoracele
stâng, posterior, 1/3 superioară, echimoză roșie violacee de 4,5 cm; echimoză
violacee de 13/3,5 cm mandibular stâng, obraz stâng, zigomatic stâng, la nivel
zigomatic plagă de 2,5 cm ce centrează echimoza precedentă; pe pleoapa
superioară stângă, plagă de 0,5 cm; sprâncenos stânga, plagă de 0,5 cm;
echimoză orbită-periorbitală bilaterală; frontal stânga, plagă cu margini
neregulate în "T" inversat, de 3/2 cm; sprâncenos dreapta, plagă de
3/0,5 cm pe fond echimotic; suborbitar stânga, excoriație de 1,5/1 cm; temporal
stânga, plagă de 8 cm cu marginile neregulate; temporo-parietal stânga, plagă
de 8 cm cu margini neregulate anterior de precedenta; occipital median, plagă
de 8 cm; temporal dreapta, plagă de 6 cm cu marginile neregulate;
retroauricular stânga, plagă în "L" cu marginile neregulate de 4/3 cm
Din concluziile raportului medico-legal cu numărul de
mai sus, a rezultat că moartea numitului P.M. a fost violentă. Ea s-a datorat
hemoragiei și dilacerării meningo-cerebrale,
consecința unui traumatism
cranio-cerebral cu fracturi cominutive de
boltă și baza craniană. Leziunile de violență s-au putut produce prin lovire cu
corp dur. între traumatism și deces există legătură de cauzalitate directă,
necondiționată. Sângele recoltat de la cadavru aparține grupei sanguine « A »,
în sângele recoltat de la cadavru nu s-a evidențiat prezența alcoolului etilic.
Deși inițial inculpatul P.A.C.
a prezentat organelor de
anchetă
varianta jafului petrecut la locuința tatălui său, în aceeași zi, a revenit
asupra declarației și a recunoscut săvârșirea faptei, cooperând
cu organele judiciare pe care Ie-a condus în
teren în vederea recuperării
mijloacelor materiale de probă și
stabilirii situației de fapt.
Mijloacele de probă au fost înaintate la I.M.L.
Craiova - Serviciul Serologie iar în urma analizării acestora, conform
buletinului de analiză serologică nr. 27 din 22 februarie 2010, a rezultat că:
țeava de aluminiu, bluza de tip hanorac, pantalonii tip blugi, draperia,
recipientul cu aracet, au prezentat pete de culoare brun roșcată, fiind
evidențiat sânge de origine umană, ce aparține grupei sanguine « A ».
Din referatul de evaluare nr. 335 din 08 martie 2010
întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dolj a rezultat că
cei doi copii ai familiei P. au crescut și s-au dezvoltat într-un mediu
caracterizat de insecuritate și violență verbală și fizică, încă de mici au
fost obligați de tatăl lor să respecte anumite restricții: "nu aveam voie
să ieșim cu copii la joacă, mergeam numai la școală, nici până la magazin nu
aveam voie să mergem" (P.R.M.).
În cazul inculpatului minor P.A.C. "fapta a
reprezentat o manifestare de violență extremă pe fondul acumulării în timp a
unei stări psihice deosebit de tensionate (emotivitate accentuată dublată de
experiențele traumatizante din familie". În acest context, P.A.C. nu a
reușit să identifice căi alternative de acțiune prin care să evite exacerbarea
conflictului.
Inculpatul P.A.C. a recunoscut
și regretat săvârșirea
faptei iar
întreaga situație de fapt este confirmată de martorii oculari R.F. și R.D.,
precum și de martorii B.I. și P.R.M.
Din caracterizarea inculpatului P.A.C., a rezultat că
acesta are vârstă de 16 ani, elev în clasa
a X-a la Grupul Școlar" Traian
Vuia" din Craiova, nu are
antecedente penale, iar conform referatului de evaluare întocmit de Serviciul
de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dolj minorul era integrat școlar la data
faptei, dorește să urmeze în continuare cursurile școlare, regretă fapta comisă
și își asumă responsabilitatea ei, iar înainte de săvârșirea infracțiunii a
avut un comportament constant pozitiv, conform cu regulile și normele sociale.
Inculpatul P.A.C. a recunoscut săvârșirea
infracțiunii și a cooperat cu organele judiciare efectuând conducerea în teren
în vederea fixării și recuperării mijloacelor materiale de probă .
M.P., soția victimei și P.R.M., fiica acesteia, au
declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal.
În drept, fapta inculpatului P.A.C., care la data de
06 februarie 2010, a aplicat mai multe lovituri tatălui său, P.M., cu un corp
contondent în zona capului, profitând de faptul că victima dormea iar în urma
acestei lovituri s-a produs decesul acesteia, întrunește elementele
constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174, art. 175
alin. (1) lit. c) și d) C. pen. cu aplic. art. 99 și urm. C. pen.
Fapta inculpatului P.A.C., de a conduce în noaptea de
06/07 februarie 2010, pe drumurile publice, autoturismul marca Ford Escort cu
nr., fără a poseda permis de conducere, întrunește elementele constitutive ale
infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o
persoană care nu posedă permis de conducere, prev. de art. 86 alin. (1) din
O.U.G. nr. 195/2002, cu aplic. art. 99 și urm. C. pen., în final cu aplic. art.
33 lit. a) C. pen.
Având în vedere intervalul redus de timp din momentul
din care a luat hotărârea infracțională de a suprima viața tatălui său și până
în momentul în care a pus-o în executare, nu s-a reținut în sarcina
inculpatului săvârșirea infracțiunii de omor
calificat cu premeditare, prev.
de art. 174, art. 175 lit. a) C. pen.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța a
constatat că starea de fapt și de drept stabilite prin rechizitoriu au fost
corecte și au fost reținute ca atare, fiind dovedite cu următoarele mijloace de
probă: proces verbal de cercetare la fața locului și planșa foto anexă,
raportul de constatare medico-legală de necropsie nr. 457/A3/2010 al I.M.L.
Craiova, raportul de constatare medico-legală nr. 1573/A1/2010 din 26 martie
2010 al I.M.L. Craiova, buletin de analiză serologică nr. 27 din 22 februarie
2010, declarațiile inculpatului, declarațiile martorilor și înscrisuri.
Astfel, instanța a constatat că fapta inculpatului
din seara zilei de 06 februarie 2010, de a-i aplica tatălui său mai multe
lovituri cu o țeava metalică în zona capului în timp ce acesta dormea, lovituri
care au dus la decesul acestuia, întrunește elementele constitutive ale
infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174-175 lit. c) și d) C. pen.
întrucât fapta de omor s-a săvârșit asupra unei rude apropriate și profitând de
neputința victimei de a se apăra (prima lovitură fiind aplicată în timp ce
victima dormea).
De asemenea, fapta inculpatului de a conduce în
noaptea de 06/07 februarie 2010, pe drumurile publice, autoturismul marca Ford
Escort cu nr. de înmatriculare, fără a poseda permis de conducere, întrunește
elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a
unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prev.
de art. 86 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002.
La individualizarea judiciară a
pedepselor, prima instanță a avut în
vedere
gradul de pericol social concret al faptelor, împrejurările și modalitățile
săvârșirii acestora, precum și persoana inculpatului, în
sensul că acesta este minor și se află la prima
abatere de natură penală.
Instanța a reținut în favoarea inculpatului, pentru
ambele infracțiuni, circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a) și c) C.
pen., având în vedere atitudinea bună a inculpatului înainte de săvârșirea
faptelor, rezultată atâta din lipsa antecedentelor penale, cât și din
declarațiile tuturor martorilor audiați în cauză, care au arătat că inculpatul
era un copil deosebit de cuminte și disciplinat, respectuos,
stăruitor în muncă și în învățătură, dar și
atitudinea sinceră a acestuia pe
parcursul procesului, recunoscând și
regretând faptele săvârșite.
Din declarațiile tuturor martorilor audiați în cauză,
dar și din copia mesajelor găsite în telefonul surorii inculpatului și
transmise către o prietenă a sa (filele 103-104 dosar de urmărire penală), a
reieșit că victima era o persoană cu un comportament deviant, agresiv și
violent, exercitând permanent violențe fizice și psihice asupra ambilor copii
ai săi, dar și asupra soției, fiind chiar arestat o perioadă de câteva luni
pentru uciderea tatălui său cu mai mulți ani în
urmă (nefiind pronunțată o
hotărâre de condamnare) și le impunea
acestora tot felul de restricții,
supunându-i
pe copii la muncă forțată (copiii fiind nevoiți de vineri seara,
de când
veneau de la Craiova de la liceu și până luni dimineața, când plecau înapoi la
Craiova, să muncească în atelierul de tâmplărie pe care îl deținea victima în
curtea locuinței din comuna Daneti, sat Daneti, jud. Dolj).
O atare atitudine a victimei a condus la acumularea
unei tensiuni în familie. Această atitudine, dublată și de amenințarea din seara
incidentului, cum că victima îl va retrage
pe inculpat de la liceu pentru a
munci în acel atelier, deși inculpatul
își dorea foarte mult să urmeze cursurile liceului, având și medii bune (8,50),
a produs o surescitare nervoasă a acestuia, răpindu-i acestuia posibilitatea de
control asupra acțiunilor sale și astfel, acesta a hotărât să-și ucidă tatăl,
punând în aplicare imediat această hotărâre, considerând că aceasta este
singura cale de a scăpa de agresivitatea și severitatea excesivă a tatălui.
Prin urmare, instanța a reținut
ca circumstanță atenuantă, în raport
de
dispozițiile art. 74 alin. (2) C. pen., dar numai pentru infracțiunea de omor
calificat și această stare de surescitare în care s-a aflat inculpatul la
momentul săvârșirii infracțiunii, surescitare determinată de atitudinea
tatălui-victimă, care, așa cum s-a arătat mai sus, exercita permanent
amenințări, violențe fizice și psihice asupra tuturor membrilor familiei, dar
mai ales asupra inculpatului, supunându-i la muncă forțată și impunându-le tot
felul de restricții excesive.
În atare situație, reținând aceste circumstanțe
atenuante, la individualizarea judiciară a pedepselor instanța a avut în vedere
și dispozițiile art. 76 alin. (1) lit. e) și art. 76 alin. (2) C. pen.
Cu privire la modalitatea de executare a pedepsei,
instanța a considerat, având în vedere în primul rând natura infracțiunilor
săvârșite, în special cea de omor calificat, că nu se impune decât executarea
pedepsei în regim de detenție. Pe de altă parte, oricum inculpatul nu ar putea
beneficia de altă modalitate, decât cea a executării în regim de detenție
întrucât nu sunt îndeplinite condițiile pentru aplicarea oricăreia dintre
instituțiile prev. de art. 81, art. 86
1
sau art. 86
7
C. pen.
deoarece pedeapsa este rezultatul unui concurs de infracțiuni.
B. împotriva acestei sentințe, au declarat apel
Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj și inculpatul.
Prin criticile formulate, parchetul a considerat că
nu s-a ținut seama de împrejurările concrete ale comiterii faptei, de
criteriile generale prev. de art. 72 C. pen., astfel că se impune înlăturarea
dispozițiilor art. 74, art. 76 C. pen. Suplimentar, în apel, s-a solicitat
reținerea circumstanței agravante prev. de art. 75 lit. d) C. pen., pentru că
fapta a fost comisă din răzbunare, a formei continuată la infracțiunea de
conducere fără permis și, totodată, să se înlăture cheltuielile reținute la
urmărirea penală privind onorariile avocatului din oficiu.
La rândul său, inculpatul a criticat sentința pentru
nelegalitate și
netemeinicie, însă la
ședința din 8 septembrie 2010, personal, asistat de
avocat și de
reprezentantul legal, a învederat că își retrage apelul declarat.
Prin decizia penală nr. 193 din
29 septembrie 2010 a Curții de Apel
Craiova,
secția penală și pentru cauze cu minori, s-a respins apelul declarat de parchet
ca nefondat, luându-se totodată act că inculpatul își retrage apelul declarat
împotriva aceleiași sentințe penale.
S-a menținut starea de arest și s-a dedus detenția la
zi.
C. împotriva acestei decizii a
declarat recurs Parchetul de pe lângă
Curtea
de Apel Craiova, criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul greșitei
individualizări a pedepsei aplicate inculpatului P.A.C., solicitând înlăturarea
circumstanțelor atenuante reținute în favoarea acestuia și, pe cale de consecință,
majorarea pedepsei. Cu ocazia dezbaterilor, procurorul de ședință a precizat că
nu susține distinct motivul de recurs scris privind omisiunea reținerii
circumstanței agravante prev. de art. 75 lit. d) C. pen., ci solicită ca
aceasta să fie avut în vedere la individualizarea pedepsei.
Decizia a mai fost criticată prin prisma criticilor
din apel vizând nereținerea formei continuate la infracțiunea de conducere fără
permis și, totodată, a greșitei obligări la plata cheltuielile judiciare
ocazionate la urmărirea penală de onorariile avocatului din oficiu, deși
asistența juridică era obligatorie.
Examinând decizia recurată prin prisma cazurilor de
casare invocate, prev. de art. 385/9 pct. 14, 17 și 17/1 C. proc. pen., ÎNALTA
CURTE constată că recursul este nefondat.
Critica vizând nereținerea formei continuate la
infracțiunea de conducere fără permis este nefondată, întrucât, așa cum corect
au reținut primele două instanțe, inculpatul a condus autoturismul o perioadă
de timp relativ scurtă, între orele 22
30
- 5
30
dimineața,
în realizarea unei rezoluții infracționale singulare, spontane, luând hotărârea
de merge la discotecă, apoi făcând mai multe drumuri pentru a alimenta cu
benzină și pentru a se întoarce acasă, în condițiile descrise. Practic, inculpatul
nu a condus în mod repetat, la intervale de timp suficient de mari care să
denote acțiuni de conducere fără permis cu rezoluții distincte, ci există
dovezi doar în sensul activității infracționale din noaptea de 6/7 februarie
2010, descrisă în considerentele instanței de fond.
Este nefondată și critica
parchetului ce vizează greșita includere
în
cheltuielile judiciare a onorariului avocatului din oficiu de la urmărirea
penală.
Primele două instanțe au reținut corect că urmărirea
penală a ocazionat cheltuieli judiciare în cuantum de 600 lei reprezentând
onorariul apărătorilor din oficiu care s-au
prezentat pentru inculpat, sumă
la care a fost obligat inculpatul, cu
acest titlu, nefiind întemeiată critica parchetului în sensul că asistența
juridică fiind obligatorie în cauză, inculpatul nu trebuia să fie obligat la
plata sumelor reprezentând onorariul avocaților din oficiu. Practic, procurorul
face confuzie între asistența juridică obligatorie și cea gratuită la care se
referă teza finală a
art. 191 alin. (1) C.
proc. pen., împrejurarea că asistența juridică
este obligatorie, în
cazurile prev. de art 171 alin. (2) și (3) C. proc. pen., neînsemnând că ea
este și gratuită. Situațiile în care se acordă asistență gratuită sunt reglementate
distinct în art. 68 din Legea nr. 51/1995, nefiind însă incidente în speță.
Sub aspectul individualizării pedepsei, Înalta
Curte constată că instanța de fond a aplicat corect criteriile de
individualizare prev. de art. 72 C. pen., soluția fiind menținută și de
instanța de apel.
Astfel, instanța de fond a reținut motivat în
favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a) și c) C.
pen., având în vedere atitudinea bună a inculpatului înainte de săvârșirea
faptelor - rezultată atâta din lipsa antecedentelor penale, cât și din
declarațiile tuturor martorilor audiați în cauză, care au arătat că inculpatul
era un copil deosebit de cuminte și disciplinat, respectuos, stăruitor în muncă
și în învățătură, dar și atitudinea sinceră a acestuia pe parcursul procesului,
de recunoaștere și regret a faptelor comise.
Totodată, prima instanță a reținut motivat ca
circumstanță atenuantă, în raport de dispozițiile art. 74 alin. (2) C. pen.,
pentru infracțiunea de omor calificat, starea de surescitare în care s-a aflat
inculpatul la momentul săvârșirii infracțiunii, surescitare determinată de
atitudinea tatălui-victimă, care exercita permanent amenințări, violențe fizice
și psihice asupra tuturor membrilor familiei, dar mai ales asupra inculpatului,
supunându-i la muncă forțată și impunându-le tot felul de restricții excesive.
Astfel, din declarațiile tuturor martorilor audiați în cauză, dar și din copia
mesajelor găsite în telefonul surorii inculpatului și transmise către o
prietenă a sa, a reieșit că victima era o persoană cu un comportament deviant,
agresiv și violent, exercitând permanent violențe fizice și psihice asupra
ambilor copii ai săi, dar și asupra soției, fiind chiar arestat o perioadă de
câteva luni pentru uciderea tatălui său cu mai mulți ani în urmă (nefiind
pronunțată o hotărâre de condamnare), impunându-le acestora tot felul de
restricții, supunându-i pe copii la muncă forțată (copiii fiind nevoiți de
vineri seara, de când veneau de la
Craiova
de la liceu și până luni dimineața, când plecau înapoi la Craiova,
să
muncească în atelierul de tâmplărie pe care îl deținea victima în curtea
locuinței din comuna Daneți, sat Daneți, jud. Dolj).
De asemenea, a reținut în mod pertinent că o atare
atitudine a victimei a condus la acumularea unei tensiuni în familie, atitudine
care, dublată și de amenințarea din seara incidentului, cum că victima îl va
retrage pe inculpat de la liceu pentru a munci în acel atelier, deși acesta
își dorea foarte mult să urmeze cursurile
liceului, având și medii bune, a
produs o surescitare nervoasă a
inculpatului, răpindu-i acestuia posibilitatea de control asupra acțiunilor
sale și astfel acesta a hotărât să-și ucidă tatăl și a pus în aplicare imediat
această hotărâre, considerând că este singura cale de a scăpa de agresivitatea
și severitatea excesivă a tatălui.
Or, în aceste condiții, este mai mult decât evident
că nu se poate reține că inculpatul a săvârșit fapta din motive josnice, așa
cum a solicitat parchetul în motivele de recurs, dimpotrivă acesta a acționat
sub impulsul de moment, în starea psihică descrisă, rezultată din mijloacele de
probă aflate la dosar.
Totodată, reținând că atingerea dublului scop
educativ și preventiv al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al
acesteia, că prin aplicarea unei pedepse se urmărește să se obțină reeducarea
inculpatului, în scopul prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni, astfel că
pedeapsa trebuie să fie adaptată infractorului, instanța de fond a apreciat în
mod corect că în raport de natura faptelor comise, pericolul social al acestora,
împrejurările în care au fost comise și datele ce caracterizează pozitiv
persoana inculpatului, aplicarea unei pedepse privative de libertate, orientată
cu un an peste minimul special prevăzut
de
lege, este suficientă pentru realizarea scopului pedepsei, cerut de art.
52
C. pen.
În concluzie, apreciind că individualizarea făcută de
instanța de fond este justă atât sub aspectul cuantumului pedepsei cât și al
modalității de executare, Înalta Curte va respinge recursul declarat de
parchet, apreciind că pedeapsa aplicată este aptă să asigure reeducarea
inculpatului, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni dar și o constrângere
corespunzătoare încălcării legii penale.
Pentru toate aceste considerente, având în vedere și
faptul că nu există motive de casare care să fie luate în considerare din
oficiu, conform dispozițiilor art. 385/9 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte,
în baza art. 385/15 pct.1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat
recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva
deciziei penale recurate.
Conform dispozițiilor art.
385/16 alin. (2) C. proc. pen. se va
computa
durata arestării preventive, la zi.
În baza dispozițiilor art. 192 alin. (3) C. proc.
pen., cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul
de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva deciziei penale nr. 193 din 29
septembrie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu
minori privind pe intimatul inculpat P.A.C.
Deduce din cuantumul pedepsei aplicate intimatului
inculpat P.A.C., durata reținerii și arestării preventive de la 07 februarie
2010 la 15 decembrie 2010.
Onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu
intimatului inculpat până la prezentarea apărătorului ales în sumă de 100 lei
se va suporta din fondul Ministerului Justiției.
Cheltuielile judiciare
ocazionate cu soluționarea recursului declarat
de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, rămân în sarcina
statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 15 decembrie 2010.